mk.ru

Tanc vopsit, „neutralitatea” lui Dodon și nepotul Sofiei Rotaru. Ce scrie presa din Rusia despre Moldova

Presa din Rusia continuă să scrie despre situația din R. Moldova, în contextul războiului din Ucraina. În principal, țara noastră este menționată în reportaje de televiziune. NM a urmărit subiectele din presa din Federația Rusă și prezintă principalele subiecte abordate.

„Pervîi Kanal”

Postul de televiziune rusesc „Pervîi Kanal” a difuzat pe 3 martie un reportaj despre „lipsa de recunoștință a refugiaților ucraineni primiți în Moldova”. Potrivit jurnaliștilor ruși, multe dintre persoanele ajunse în Moldova din Ucraina sunt nemulțumite de condițiile în care au fost cazate și descriu moldovenii drept „săraci”. În reportaj au fost incluse imagini preluate de pe rețelele de socializare, în care unii locuitori ai Moldovei se plâng de comportamentul anumitor refugiați.

Pe 6 martie, postul de televiziune a descris cum refugiații ar fi vopsit postamentul unui tanc Т-34 în culorile steagului Ucrainei. În reportaj a fost inclusă și declarația unui localnic, care filmează monumentul și exclamă: „Dacă cel care a făcut-o este ucrainean, vino și revopsește!”.

Ulterior, s-a dovedit că incidentul nu are legătură cu refugiații ucraineni, iar postamentul a fost vopsit de către reprezentanții Partidului Unității Naționale (PUN).

„Rossia 24”

Și în cadrul buletinului de știri „Vesti” de la „Rossia 24” a fost difuzat un subiect cu privire la „lipsa de recunoștință a refugiaților”. Accentul în acest caz s-a pus pe limba vorbită. În reportaj se arată că cel mai des întâlnit motiv de „nemulțumire” al refugiaților din Ucraina este că moldovenii li se adresează în limba rusă.

„Kommersant”

Portalul „Kommersant” a publicat un reportaj video din Moldova. În cadrul acestuia, voluntarii povestesc cum întreaga țară s-a mobilizat pentru a ajuta refugiații din Ucraina, iar ei, la rândul lor, s-au arătat impresionați de felul cum au fost primiți în Moldova: „Ne-a revenit încrederea în omenire”.

Un alt material realizat de „Kommersant” a avut în prim-plan reacțiile internaționale după invazia Rusiei în Ucraina. A fost menționată și Republica Moldova: „Georgia și Moldova, neprietenoase de altfel cu Rusia, s-au comportat pe deplin pragmatic (și precaut), refuzând să se alăture sancțiunilor. În acest mod, și-au creat pentru viitor posibilități de a face afaceri din contrabandă, scheme legale și mai puțin legale, care inevitabil vor apărea”.

„Moskovskii Komsomoletz”

Ziarul „Molskovskii Komsomoletz”, la rândul său, a calificat reacția Moldovei și a altor țări post-sovietice la războiul din Ucraina drept „tăcere prietenească”. În articol se menționează că Moldova și Georgia, țări care anterior au condamnat recunoașterea independenței „DNR” și „LNR” de către Rusia, s-au abținut de la aprecieri dure, deși au îndemnat la încetarea acțiunilor militare.

Încă un subiect reflectat pe larg de presa rusă a fost reținerea la frontiera moldo-ucraineană a fiului și nepotului interpretei Sofia Rotaru. „Moskovskii Komsomoletz”a publicat pe canalul său de Telegram imagini din timpul reținerii, iar ulterior și fotografiile celor doi, cu propunerea ca cititorii să compare aspectul acestora.

„Rossia 1”

Moderatorul rus Vladimir Soloviov nu a vorbit la modul direct despre Moldova în emisiunea sa de autor. Acesta și-a exprimat, însă, viziunile cu privire la posibilele evoluții ale conflictului militar din Ucraina. Soloviov consideră că Rusia „nu se va opri”: „Dacă credeți că Rusia se va opri la Ucraina, mai gândiți-vă de 300 de ori. Vă amintesc că Ucraina – este doar o etapă intermediară în asigurarea securității strategice a Federației Ruse”.

RBC

Portalul RBC a publicat o știre care avea la bază declarația ex-președintelui Moldovei Igor Dodon. În titlu, RBC a publicat un citat: „Autoritățile Moldovei trebuie să își învețe lecția din cele întâmplate în Ucraina”. În știre se vorbește despre faptul că Dodon consideră că Moldova trebuie să găsească „o formulă de integrare teritorială”  pe calea dialogului și pe baza statutului de neutralitate al Moldovei, prevăzut în Constituție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Uniunea Juriștilor, îngrijorată de posibila reducere a secțiilor pentru alegătorii din stânga Nistrului: „Dreptul de vot trebuie asigurat în egală măsură”

Uniunea Juriștilor din Moldova, care va monitoriza alegerile, își exprimă îngrijorarea față de intenția autorităților de a reduce numărul secțiilor de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului. Într-o reacție pe rețelele de socializare, Uniunea a menționat că „secțiile sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate”. De asemenea, juriștii susțin că Chișinăul „nu trebuie să se limiteze doar la criteriul prezenței la vot”.

„Dreptul de vot este un drept fundamental și trebuie asigurat în egală măsură tuturor cetățenilor. Secțiile de vot pentru cetățenii domiciliați în localitățile din stânga Nistrului sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate. Autoritățile cunosc cu certitudine numărul de alegători și nu trebuie să se limiteze doar la criteriul prezenței la vot”, se menționează în declarația Misiunii de Observare a alegerilor a Uniunii Juriștilor din Moldova.

De asemenea, organizația amintește că „Curtea Constituțională a stabilit că autoritățile publice nu pot întreprinde acțiuni care să afecteze drepturile dobândite decât în condițiile legii și dacă acest lucru este absolut necesar pentru interesul public”.

„Misiunea de Observare a Uniunii Juriștilor din Moldova constată lipsa unui interes public necesar în diminuarea numărului secțiilor de vot, fapt ce constituie o restrângere directă a dreptului de a alege pentru un grup de peste 270 de mii de alegători”, susține organizația.

Precizăm că vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a declarat în cadrul unei ședințe a instituției,  că la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru alegătorii din stânga Nistrului ar putea fi deschise 10 secții de votare, conform legislației în vigoare. Potrivit lui Postica, acest număr de secții este corespunzător numărului alegătorilor – în medie 29 de mii – care s-au prezentat la urne la ultimele trei scrutine organizate de autoritățile constituționale. 

Reamintim în acest context că pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 au fost deschise 30 de votare, amplasate în 21 de localităţi de pe malul drept al Nistrului şi în raionul Dubăsari.

Potrivit Codului electoral, pentru a înființa secții de votare, Comisia Electorală Centrală folosește datele din Registrul de stat al alegătorilor și analizează participarea din ultimele trei scrutine. În plus, sunt luate în considerare sugestiile autorităților responsabile cu reintegrarea și securitatea, care la elaborarea propunerilor respective țin cont de structura administrativ-teritorială, căile de acces și comunicare pentru a se asigura că toți alegătorii pot participa la procesul electoral.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: