Facebook

Teatrul de operă și banchet. Cum s-a iscat „conflictul chiriilor” între teatrele și restaurantele din Chișinău

La Chișinău s-a iscat un conflict între restaurante și teatrele de la care închiriază spații. Teatrele au majorat brusc plata pentru chirie, restauratorii s-au indignat că acest lucru s-a făcut în perioada epidemiei și a restricțiilor asupra activității HoReCa. Conflictul dintre Teatrul „A. Mateevici” și Budweiser Grill & Pub a ajuns chiar până la solicitarea de a elibera încăperile. NM a analizat, de ce un teatru ar trebui să renunțe la veniturile din chirie în această perioadă dificilă, în ce constă „conflictul chiriei” și de ce Ministerul Culturii s-a retras din această situație.

Budweiser vs Teatrul „A. Mateevici”

Conflictul dintre Budweiser Grill & Pub și Teatrul „A. Mateevici” a devenit public după protestul din 9 martie organizat de reprezentanții HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele) în centrul Chișinăului. Aceștia au protestat împotriva majorării bruște a plății pentru chiria încăperilor din instituțiile care se află în subordinea Ministerului Culturii. La protest au participat și reprezentanții Budweiser Grill & Pub, care închiriază spațiu în incinta Teatrului „A. Mateevici” (str. Șciusev, 93). În aceeași zi, pe pagina de Facebook a Budweiser a apărut o postare în care s-a comunicat faptul că administrația teatrului i-a anunțat despre necesitatea de a elibera încăperile.

Din postarea de pe Facebook se poate înțelege că ea a fost scrisă de unul dintre actualii proprietari ai pub-ului. Potrivit afirmațiilor sale, după schimbarea directorului teatrului în anul 2019, administrația a început să-și exprime nemulțumirea în legătură cu plata pentru chirie mică și gălăgia din pub: „Un teatru poetic s-a transformat în unul performativ, iar numărul de vizitatori a crescut de la 18 până la 60 de persoane diferite (e un stat bogat, dacă își poate permite așa ceva în pandemie). Și s-au pornit discuțiile despre majorarea plății pentru chirie. În luna iulie anul trecut, după lockdown, noi am semnat un contract de închiriere pe o perioadă de patru luni, presupunând că îl vom prelungi din luna ianuarie”.

Autorul postării susține că după ce autoritățile au instituit restricții pentru activitatea restaurantelor și a barurilor, în luna decembrie, Budweiser „a primit asigurări în privința chiriei zero”, însă teatrul a cerut „acoperirea datoriilor”. Coproprietarul Budweiser a spus că localul a achitat datoriile, dar după aceasta, administrația teatrului a anunțat despre majorarea cu 50% a plății pentru chirie.

NM l-a contactat pe autorul postării și acesta a confirmat faptul că este unul dintre proprietarii Budweiser Grill & Pub. A mai spus că numele său este Igor, dar a rugat să nu-i dezvăluim numele complet. El ne-a comunicat că după majorarea cu 50% a plății pentru chirie, cheltuielile pub-ului, inclusiv pentru serviciile locativ-comunale și de întreținere a localului, ar fi constituit circa 4 mii de euro, ceea ce face ca pub-ul să fie nerentabil.

NM nu a reușit să afle de la Teatrul „A. Mateevici”, de ce au decis în perioada epidemiei să mărească plata pentru chirie, iar ulterior, fără a conveni cu chiriașul, să renunțe definitiv la veniturile generate de acesta. Cei de la teatru au refuzat să comenteze, afirmând că toate explicațiile vor fi prezentate într-un comunicat de presă. În comunicatul de presă distribuit mai târziu, teatrul a menționat că până la 1 martie, datoriile Budweiser constituiau 165,2 mii de lei, dintre care 75 mii de lei – pentru chirie, iar celelalte – pentru serviciile locativ-comunale. Cei de la teatru au subliniat că au propus chiriașului să reducă suprafața spațiului închiriat, ceea ce ar fi redus cheltuielile pentru întreținerea localului, însă Budweiser a respins această propunere.

În legătură cu aceasta, după expirarea contractului de închiriere cu Budweiser, administrația teatrului a cerut ca încăperile închiriate să fie eliberate. În comunicatul de presă al teatrului se mai menționează că au propus o nouă taxă pentru chirie, „reieșind din scopurile reale ale utilizării încăperilor”, așa cum prevede legea, însă chiriașul a refuzat să prelungească acest contract cu aceste condiții.

În replică la aceste acuzații, Igor, coproprietarul Budweiser Grill & Pub, a comunicat pentru NM că întotdeauna, în perioada de iarnă, barurile acumulează datorii. Însă el a remarcat că în prezent, datoria Budweiser este de „circa 59 mii de lei”: „Anul trecut, datoria era mai mare. Noi începem să achităm datoriile din iarnă în timpul primăverii, atunci când se deschid terasele, crește numărul de vizitatori și veniturile”.

Sursa citată s-a indignat și din cauza că teatrul a decis să mărească plata pentru chirie în perioada în care, din cauza epidemiei, autoritățile au anulat petrecerile corporative prilejuite de sărbătorile de iarnă și au restricționat activitatea barurilor și cea a restaurantelor (acestea pot activa doar până la ora zece seara). Coproprietarul pub-ului a mai remarcat că Budweiser a expediat o scrisoare către Ministerul Culturii cu solicitarea de a clarifica această situație și că așteaptă răspunsul ministerului.

Businessul și statul

Și alte instituții subordonate Ministerului Culturii au majorat plata pentru chirie pentru baruri și restaurante. Călin Vieru, coproprietarul restaurantului Mojito, care închiriază încăperi în incinta Teatrului de Operă și Balet, a comunicat pentru NM că teatrul a majorat de două ori plata pentru chiria terenului pe care este situată terasa Mojito. „Această chirie a fost egalată cu chiria încăperilor din teatru, unde există încălzire, comunicații și alte comodități”, a subliniat restauratorul.

El a menționat că majorarea plății pentru chirie „poate fi acceptată dacă în acest caz există o explicație logică”. „Dar au majorat numai pentru că așa au dorit, pentru că le este dificil [financiar], și ei cred că nouă nu ne este greu. Noi suntem în aceeași barcă, mai ales în pandemie. Statul nu a considerat necesar să identifice mijloace financiare pentru a susține cumva afacerile mici și mijlocii. Noi nu cerem bani, înțelegem că aceștia nu-s, dar există alte instrumente: impozite, taxe”, a menționat Vieru.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării au răspuns la solicitarea NM cu privire la majorarea plății pentru chirie că instituția doar aprobă contractele de chirie. „Decizia cu privire la darea în chirie a încăperilor din cadrul instituțiilor publice care nu sunt valorificate se iau de instituțiile propriu-zise. Tot acestea au dreptul de a stabili plata pentru chirie”, a comunicat ministerul. Și a subliniat că ministerul doar studiază și aprobă contractele de chirie și oferă recomandări în cazul acestora.

Dumitru Cebotarescu, coproprietarul rețelei Star Kebab, Trattoria della nonna, MuzCafe, Don Taco, Pensiunea della nonna, consideră că este incorect faptul că statul majorează taxele pentru business în condițiile în care funcționează restricțiile activității acestuia. „Reiese, cu o mână restricționează afacerile, iar cu alta cere cere mai mulți bani. Și această situație nu este numai în cazul teatrelor, ci al tuturor instutuțiilor publice care dau încăperi în chirie”, a menționat restauratorul.

Cebotarescu susține că dacă Budweiser Grill & Pub se va închide, va fi foarte dificil să se găsească un chiriaș în locul acestuia. „Pub-ul este într-un subsol, nu există ascensor, nu există un flux mare de oameni. Nu vor da acest loc. Acolo, alături, erau două localuri – Propaganda și Hostaria Amarcord. Proprietarii acestor localuri nu pot da în chirie aceste spații deja de un an”, a remarcat Dumitru Cebotarescu.

El a adăugat că și pentru baruri și restaurante va fi problematică trecerea în alte încăperi: „Există investiții pe care nu le poți lua cu tine: reparația încăperilor, cabluri, sistemul de ventilare, wc-uri, camere de supraveghere, sunt implementate măsuri de securitate antiicindiară”.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS Viitorul, sursele „problemei chiriilor” constau în faptul că adesea, instituțiile publice din Moldova ofereau încăperi în chirie la un preț redus. El a spus că a efectuat un studiu referitor la darea în chirie a spațiilor din clădirile care se află în proprietate municipală. Și s-a constatat că o parte din încăperi sunt date în chirie diferitelor asociații chiar și gratuit, iar o altă parte – la niște prețuri cu mult mai mici decât cele de piață. „Nu vreau să vorbesc despre sectorul concret al alimentației publice, dar în general, în Chișinău au fost niște prețuri derizorii [pentru chiria spațiilor în instituțiile publice], departe de cele de piață. Cred că reprezentanților HoReCa le plăcea să închirieze încăperi de la instituțiile publice. Problema este alta – le sunt majorate prețurile atunci când acestea nu pot funcționa”, consideră expertul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: