Tehnologia fără frontiere: rolul MITP în atragerea capitalului global în Moldova

Sectorul tehnologic din Moldova cunoaște o creștere fără precedent, susținută în mare parte de Moldova Innovation Technology Park (MITP). Fiind primul e-Park din Europa, în scurt timp MITP a devenit un ecosistem care a schimbat drastic modul în care investitorii străini văd oportunitățile de afaceri în țară. Vom explora acest impact analizând detaliile investițiilor străine, distribuția geografică, precum și contribuția la venitul național și la locurile de muncă.

Din totalul de peste 1500 de companii, în luna septembrie MITP adăpostea 228 de rezidenți cu capital străin, din 38 de țări. Dintre acestea, 134 de companii, sau aproximativ 59%, au fost create după lansarea Moldova Innovation Technology Park, semnalând o corelație directă între înființarea parcului și o creștere a interesului investitorilor străini pentru piața locală. Dar acest interes nu vine doar din surse tradiționale; de fapt, 14 țări noi au apărut pe scena IT din Moldova începând cu 2018, extinzând considerabil diversitatea investitorilor străini. Creșterea geografică reflectă și o schimbare a profilului de investitor, cu țări ca Argentina, Austria și Japonia investind în piața IT moldovenească pentru prima dată.

La finele anului 2022, țările cu cel mai mare număr de companii în MITP erau SUA (36), România (29), Germania (22), Marea Britanie (17) și Rusia (15), însă când analizăm indicatori precum numărul de angajați și cifra de afaceri realizată, ordinea țărilor diferă. De exemplu, Marea Britanie și Germania domină în ceea ce privește locurile de muncă create, urmate de SUA, România și Olanda.

Impactul economic al acestor investiții este considerabil. Venitul din vânzări a companiilor cu capital străin a crescut de 4 ori în ultimii cinci ani, iar numărul angajaților s-a dublat. Jumătate din cifra de afaceri a MITP vine de la aceste companii. Tot ele acoperă și 40% din numărul total de angajați ai parcului. Aceste cifre demonstrează în mod clar rolul semnificativ al MITP în economia națională. În plus, 98% din veniturile acestor companii provin din exporturi, având astfel un impact pozitiv asupra bilanțului comercial al țării.

Companiile cu capital străin din MITP activează într-o varietate de sectoare, începând cu dezvoltarea software la comandă, procesarea datelor, administrarea paginilor web și continuând cu consultanța în IT și design specializat. Majoritatea sunt companii micro și mici, având sub 49 de angajați. În ceea ce privește structura salarială, salariul mediu lunar per angajat la companiile cu investiții străine era de 39.000 MDL (~€2000) la sfârșitul anului 2022. Deși acesta era puțin mai mic decât salariul mediu la companiile locale, care era de 40.375 MDL (~€2100), productivitatea muncii avea un indicator mai mare în companiile cu capital străin.

În doar 5 ani, MITP a devenit nu doar un hub tehnologic local, ci un actor cu un impact substanțial asupra economiei naționale și a relațiilor internaționale ale Moldovei în domeniul tehnologiei. Prin concentrarea resurselor, talentului și inovației, MITP a reușit să schimbe narativul investițional, atrăgând capital străin și creând o sinergie între diferite sectoare ale economiei.

Cu o rată rapidă de creștere și cu un portofoliu diversificat de companii și industrii, Parcul a devenit un model de cum o infrastructură bine pusă la punct poate accelera dezvoltarea într-o țară cu un piață emergentă. Pentru oricine consideră investiții în Europa de Est, este imperativ să ofere atenție Moldovei, care și-a dovedit capacitatea de a crea un mediu favorabil pentru inovație și afaceri.

MITP a devenit cunoscut și pentru cadrul său liberalizat și sistemul unic de impozitare. Atracția principală a Moldovei se evidențiază prin rata fixă de impozitare de 7% pentru companiile rezidente, viza IT, interacțiuni simplificate și complet digitalizate între rezidenți și administrația Parcului precum și autoritățile statului, posibilitatea deschiderii unei companii online, și facilitarea deschiderii unui cont bancar în mai puțin de 72 de ore, depășind astfel mulți concurenți regionali.

Mai mult decât atât, se poate argumenta că reușita MITP subliniază importanța planificării strategice și a viziunii în dezvoltarea tehnologică și economică. Cu un management eficient și o politică de dezvoltare bine gândită, MITP ar putea servi ca un exemplu de bună practică pentru alte țări care aspiră să își diversifice economia și să atragă investiții străine.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Point.md

CSJ pune punct: partidul lui Costiuc rămâne fără alocaţii de stat pentru rezultatele la alegeri

Partidul „Democrația Acasă” a rămas, într-un final, fără alocații de la bugetul de stat pentru rezultatele obținute la alegerile parlamentare din septembrie. Se întâmplă după ce Curtea Supremă de Justiție a casat parțial hotărârea Curții de Apel Centru din 9 octombrie, menținând sancțiunea aplicată de Comisia Electorală Centrală (CEC). În reacție, liderul formațiunii, Vasile Costiuc, a declarat că hotărârea CSJ este „extrem de dureroasă”.

Pe 13 octombrie, CSJ a examinat recursul depus de Comisia Electorală Centrală împotriva hotărârii instanței de apel, prin care a fost anulată sancțiunea privind lipsirea Partidului „Democrația Acasă” de finanțare de stat timp de 12 luni. Astfel, Curtea Supremă de Justiție a casat hotărârea instanței în partea ce ține de anularea sancțiunii.

Curtea Supremă de Justiție a indicat în decizia sa că sancțiunea CEC este „este legală, temeinic motivată și proporțională cu gravitatea și persistența încălcărilor constatate”. „Aplicarea acesteia respectă condițiile prevăzute de art. 102 alin. (4) din Codul electoral și principiile constituționale privind echitatea, legalitatea și transparența în procesul electoral. În aceste condiții, se impune menținerea în vigoare a hotărârii contestate”, se mai arată în document.

Hotărârea CSJ este irevocabilă.

Search Col Civil.php by Ana-Maria

Liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a catalogat decizia judecătorească ca fiind „extrem de dureroasă”. „Suntem un partid parlamentar, dar care are nevoie de resurse transparente ca să se poată dezvolta democratic”, a declarat politicianul într-un videoclip pe Facebook, potrivit TV8.

Amintim că, pe 3 octombrie, Comisia Electorală Centrală a sancționat Partidul „Democrația Acasă”, după ce a constatat că formațiunea și-a desfășurat campania electorală cu încălcarea prevederilor privind finanțarea campaniei, desfășurarea agitației electorale și interdicția de a primi sprijin din partea persoanelor străine.

CEC a aplicat partidului o sancțiune sub formă de avertisment pentru încălcarea repetată a legislației care interzice finanțarea sau susținerea materială a campaniilor electorale de către persoane care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova, precum și pentru utilizarea fondurilor financiare și materiale nedeclarate. Totodată, formațiunea a fost privată de alocațiile de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie. Detalii – AICI.

Partidul lui Costiuc a contestat în instanţă decizia autorității electorale. Pe 9 octombrie, Curtea de Apel Centru a casat parțial hotărârea, în partea ce prevede lipsirea formațiunii de alocații pentru 12 luni.

Igor Grosu/Facebook

Confirmat: Alexandru Munteanu este propunerea PAS pentru funcţia de premier. Grosu: „A ales să se implice când țara are nevoie”

Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a obținut din nou majoritate parlamentară în urma alegerilor din septembrie, a confirmat că formaţiunea sa îl va propune pentru funcția de prim-ministru pe omul de afaceri Alexandru Munteanu. Anunțul a fost făcut pe 14 octombrie pe Facebook.

Igor Grosu a spus că PAS va aștepta validarea mandatelor de deputat de către Curtea Constituțională și convocarea ședinței Parlamentului, iar după constituirea fracțiunilor parlamentare, va înainta președintei Maia Sandu candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru.

Moldova are nevoie de cât mai mulți oameni bine pregătiți, cu experiență economică vastă, care să conducă efortul de aderare la UE și dezvoltare economică. Îi mulțumim domnului Munteanu, cu o carieră impresionantă, că a ales să se implice când țara are nevoie”, a adăugat politicianul.

Amintim că, pe 14 octombrie, ZdG a scris, cu referire la sursele sale, că Alexandru Munteanu urmează să fie propunerea PAS pentru funcția de prim-ministru.

Alexandru Munteanu s-a născut pe 20 ianuarie 1964, în Chișinău. Acesta deţine un masterat în Managementul Politicilor Economice la Universitatea Columbia și un masterat în Fizică la Universitatea de Stat din Moscova.

Munteanu este, printre altele, fondatorul companiei 4i Capital Partners și președintele Alianței Franceze din Republica Moldova.

De asemenea, este cavaler al Legiunii de Onoare a Franței.

***

Pe 13 octombrie, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. Oficialul a precizat că pleacă din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

alfr.md

Moldovean-american, școlit la Moscova, Cavaler al Legiunii de Onoare franceze, cu conexiuni ucrainene. Cine va fi noul premier al Moldovei?

Omul de afaceri Alexandru Munteanu, care este stabilit de peste 20 de ani în Ucraina, ar urma să fie candidatul pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Informația a fost raportată de Ziarul de Gardă, care face trimitere la sursele sale.

Potrivit ZdG, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar urma să discute despre candidatura lui Alexandru Munteanu la funcția de premier în cadrul unei ședinței programate pe parcursul zilei de 14 octombrie.

Alexandru Munteanu are 61 de ani, este stabilit de peste 20 de ani în Ucraina și se numește „american de origine moldovenească”. Nu a mai fost implicat anterior în politică.

Printre altele, Munteanu este unul dintre fondatorii Camerei de Comerț Americane din Moldova și președinte-fondator al Alianței Franceze din Moldova.

Acesta are un masterat în Managementul Politicilor Economice la Universitatea Columbia și un masterat în Fizică la Universitatea de Stat din Moscova. De asemenea, Munteanu deţine titlu de „Cavaler al Legiunii de Onoare” a Franței.

Amintim că, pe 13 octombrie, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. Oficialul a precizat că pleacă din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiune care a obținut majoritate parlamentară în urma scrutinului, a declarat că PAS are deja un candidat pentru funcția de prim-ministru, care va fi înaintat șefei statului după validarea oficială a alegerilor. Grosu a evitat însă să ofere un nume.

Logos Press

Vasile Tofan spune „pas” PAS-ului? Antreprenorul a refuzat propunerea privind funcția de prim-ministru (VIDEO)

Antreprenorul Vasile Tofan s-a aflat printre candidații luați în considerare de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru funcția de prim-ministru, însă a refuzat oferta. Precizarea a fost făcută de Adrian Băluțel, șef al Cabinetului prezidențial, care a candidat la funcția de deputat pe lista PAS, în cadrul ediției din 13 octombrie a emisiunii „Ora expertizei”.

Băluțel a spus că printre prioritățile următorului prim-ministru al Republicii Moldova se va număra îndeplinirea obiectivelor de pe agenda de integrare europeană, creșterea economică și asigurarea păcii și securității, inclusiv a securității energetice.

Totodată, el a confirmat că Vasile Tofan s-a regăsit printre persoanele care au fost luate în calcul de PAS pentru funcția de șef al Guvernului. „Domnul Tofan, de exemplu, a fost în rândul persoanelor care la etapa preliminară au fost considerate pentru funcţia de prim-ministru. Ne-a informat că nu este disponibil din considerente de angajamente profesionale pe care le are”, a declarat Andrian Băluțel.

Pe 13 octombrie, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. Oficialul a precizat că pleacă din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiune care a obținut majoritate parlamentară în urma scrutinului, a declarat că PAS are deja un candidat pentru funcția de prim-ministru, care va fi înaintat șefei statului după validarea oficială a alegerilor. Grosu a evitat însă să ofere un nume.

captură de ecran

Ceban vrea doi miniștri în viitorul Guvern. Pe cine propune?

Ion Ceban, primar de Chișinău și lider al Mișcării Alternative Naționale (MAN), formațiune care face parte din Blocul „Alternativa”, își dorește ca viceprimarele capitalei Olga Ursu și Angela Cutasevici să se regăsească în viitorul Cabinet de miniștri. Edilul consideră că Ursu și Cutasevici, care au candidat la alegerile parlamentare pe lista blocului și au obținut mandate de deputat, sunt „foarte pregătite”. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 13 octombrie a emisiunii „Pe față” de la Moldova 1.

Ați menționat că au plecat doi viceprimari. Nu, au plecat doi deputați. Oameni foarte buni, oameni foarte pregătiți, oameni mult mai buni decât cei pe care-i cunosc că ar râvni sau ar putea ocupa o funcție de ministru. De exemplu, doamna Cutasevici la Ministerul Educației sau doamna Olga Ursu la Ministerul Economiei sau la Ministerul Finanțelor. Și mi-aș dori ca acești oameni sau calitatea acestor oameni să fie prezentă în noua garnitură de miniștri”, a declarat Ion Ceban.

Amintim că Olga Ursu și Angela Cutasevici sunt membre ale Mișcării Alternative Naționale, formațiune condusă de Ion Ceban, care a candidat la alegerile parlamentare în cadrul Blocului „Alternativa”. Ursu și Cutasevici, care au concurat la scrutin pe lista blocului, au renunțat la funcțiile de viceprimar și vor activa în Parlament.

Alegerile parlamentare au avut loc pe 28 septembrie. În urma scrutinului, Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut 55 de mandate, asigurându-și majoritate în noul legislativ, Blocul „Patriotic” a acumulat 26 de mandate, Blocul „Alternativa” – 8 mandate, iar Partidul „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru” – câte 6 mandate.

Pe 16 octombrie, Curtea Constituțională va decide dacă confirmă sau nu rezultatele scrutinului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: