Tehnologia fără frontiere: rolul MITP în atragerea capitalului global în Moldova

Sectorul tehnologic din Moldova cunoaște o creștere fără precedent, susținută în mare parte de Moldova Innovation Technology Park (MITP). Fiind primul e-Park din Europa, în scurt timp MITP a devenit un ecosistem care a schimbat drastic modul în care investitorii străini văd oportunitățile de afaceri în țară. Vom explora acest impact analizând detaliile investițiilor străine, distribuția geografică, precum și contribuția la venitul național și la locurile de muncă.

Din totalul de peste 1500 de companii, în luna septembrie MITP adăpostea 228 de rezidenți cu capital străin, din 38 de țări. Dintre acestea, 134 de companii, sau aproximativ 59%, au fost create după lansarea Moldova Innovation Technology Park, semnalând o corelație directă între înființarea parcului și o creștere a interesului investitorilor străini pentru piața locală. Dar acest interes nu vine doar din surse tradiționale; de fapt, 14 țări noi au apărut pe scena IT din Moldova începând cu 2018, extinzând considerabil diversitatea investitorilor străini. Creșterea geografică reflectă și o schimbare a profilului de investitor, cu țări ca Argentina, Austria și Japonia investind în piața IT moldovenească pentru prima dată.

La finele anului 2022, țările cu cel mai mare număr de companii în MITP erau SUA (36), România (29), Germania (22), Marea Britanie (17) și Rusia (15), însă când analizăm indicatori precum numărul de angajați și cifra de afaceri realizată, ordinea țărilor diferă. De exemplu, Marea Britanie și Germania domină în ceea ce privește locurile de muncă create, urmate de SUA, România și Olanda.

Impactul economic al acestor investiții este considerabil. Venitul din vânzări a companiilor cu capital străin a crescut de 4 ori în ultimii cinci ani, iar numărul angajaților s-a dublat. Jumătate din cifra de afaceri a MITP vine de la aceste companii. Tot ele acoperă și 40% din numărul total de angajați ai parcului. Aceste cifre demonstrează în mod clar rolul semnificativ al MITP în economia națională. În plus, 98% din veniturile acestor companii provin din exporturi, având astfel un impact pozitiv asupra bilanțului comercial al țării.

Companiile cu capital străin din MITP activează într-o varietate de sectoare, începând cu dezvoltarea software la comandă, procesarea datelor, administrarea paginilor web și continuând cu consultanța în IT și design specializat. Majoritatea sunt companii micro și mici, având sub 49 de angajați. În ceea ce privește structura salarială, salariul mediu lunar per angajat la companiile cu investiții străine era de 39.000 MDL (~€2000) la sfârșitul anului 2022. Deși acesta era puțin mai mic decât salariul mediu la companiile locale, care era de 40.375 MDL (~€2100), productivitatea muncii avea un indicator mai mare în companiile cu capital străin.

În doar 5 ani, MITP a devenit nu doar un hub tehnologic local, ci un actor cu un impact substanțial asupra economiei naționale și a relațiilor internaționale ale Moldovei în domeniul tehnologiei. Prin concentrarea resurselor, talentului și inovației, MITP a reușit să schimbe narativul investițional, atrăgând capital străin și creând o sinergie între diferite sectoare ale economiei.

Cu o rată rapidă de creștere și cu un portofoliu diversificat de companii și industrii, Parcul a devenit un model de cum o infrastructură bine pusă la punct poate accelera dezvoltarea într-o țară cu un piață emergentă. Pentru oricine consideră investiții în Europa de Est, este imperativ să ofere atenție Moldovei, care și-a dovedit capacitatea de a crea un mediu favorabil pentru inovație și afaceri.

MITP a devenit cunoscut și pentru cadrul său liberalizat și sistemul unic de impozitare. Atracția principală a Moldovei se evidențiază prin rata fixă de impozitare de 7% pentru companiile rezidente, viza IT, interacțiuni simplificate și complet digitalizate între rezidenți și administrația Parcului precum și autoritățile statului, posibilitatea deschiderii unei companii online, și facilitarea deschiderii unui cont bancar în mai puțin de 72 de ore, depășind astfel mulți concurenți regionali.

Mai mult decât atât, se poate argumenta că reușita MITP subliniază importanța planificării strategice și a viziunii în dezvoltarea tehnologică și economică. Cu un management eficient și o politică de dezvoltare bine gândită, MITP ar putea servi ca un exemplu de bună practică pentru alte țări care aspiră să își diversifice economia și să atragă investiții străine.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Chișinăul negociază un nou acord cu Fondul Monetar Internațional. Maia Sandu, întrevedere cu o misiune FMI

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), care se află în vizită la Chișinău. Părțile au discutat despre un nou program de reforme, în special în domeniul politicilor economice, fiscale și administrării fiscale, stabilității financiare și consolidării cadrului macroeconomic.

Misiunea FMI se va afla în Republica Moldova în perioada 7-20 mai.

Vizita are loc la solicitarea autorităților din țara noastră pentru negocierea unui nou acord în cadrul Instrumentului de Coordonare a Politicilor (PCI) — un program al FMI fără finanțare directă, destinat țărilor care doresc sprijinul instituției pentru consolidarea cadrului macroeconomic și fiscal, fără a contracta împrumuturi.

Amintim că, în aprilie, experți ai Fondul Monetar Internațional au purtat consultări cu autoritățile moldovenești, în urma cărora au anunțat că situația economică din țară s-a stabilizat și a început să înregistreze o creștere moderată. Totodată, reprezentanții FMI au subliniat că, pentru a atinge ritmuri mai ridicate de creștere economică și pentru a îmbunătăți nivelul de trai, este nevoie de reforme ambițioase pentru eliminarea problemelor structurale și de politici echilibrate pentru consolidarea rezilienței și menținerea stabilității macroeconomice.

Experții FMI estimează că, în 2026, deficitul bugetar al R. Moldova va crește până la 4,8% din PIB, însă implementarea reformelor planificate în domeniul fiscal ar trebui să contribuie la atenuarea acestei presiuni. FMI a susținut și prognoza Banca Națională a Moldovei privind inflația — 5% ± 1,5% în 2026.

Merz critică vizita lui Fico la Moscova de Ziua Victoriei: „Vom discuta cu el”. Premierul slovac a fost singurul reprezentant UE care a mers în Rusia

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, l-a criticat pe prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, pentru vizita sa la Moscova cu ocazia Zilei Victoriei – considerată o abatere de la linia UE de izolare diplomatică a Federației Ruse după declanșarea invaziei asupra Ucrainei. El a spus că va discuta despre deplasare cu omologul său slovac.

Robert Fico știe că aici opiniile noastre diferă. Îmi pare profund rău pentru acest lucru și vom discuta cu el despre călătoria sa la Moscova”, a spus Friedrich Merz la o conferință la Stockholm.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a comentat afirmațiile cancelarului Germaniei, menționând că Europa „se autoorganizează într-un lagăr de concentrare”. „Nu ar fi existat nicio Zi a Europei fără victoria poporului sovietic. Ar fi fost un singur lagăr de concentrare imens, cu camere de gazare”, a adăugat Zaharova.

Robert Fico a fost singurul lider UE care a vizitat Federația Rusă cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a victoriei asupra nazismului și a sfârșitului celui de-al doilea război mondial. El a sosit la Moscova pe 8 mai și a depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, însă nu a participat la tradiționala paradă militară din Piața Roșie. Ulterior, Fico s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Încă înainte de vizită, s-a vehiculat că premierul slovac intenționa să-i transmită lui Putin un mesaj din partea președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, notează Meduza. Totuși, potrivit consilierului președintelui rus, Iurii Ușakov, premierul slovac nu a transmis în final niciun mesaj.

France 24

Nava de croazieră la bordul căreia a fost depistat un focar de hantavirus a ajuns în Tenerife. Pasagerii sunt evacuați

Nava de croazieră „Hondius”, la bordul căreia a fost înregistrat un focar de hantavirus, a ajuns duminică, 10 mai, în Tenerife. Operațiunea de evacuare a pasagerilor și membrilor echipajului este în desfășurare, transmite HotNews.

Vasul a acostat în portul Granadilla.

Un prim grup de pasageri, toți cetățeni spanioli, a debarcat într-o barcă mică de pe nava de croazieră de lângă port.

Ministerul Sănătății al Spaniei a comunicat că pasagerii vor fi transportați direct din port cu autobuze militare la aeroport și evacuați cu un avion al guvernului spaniol la Madrid, unde vor fi internați în spital și plasați în carantină

Pasagerii străini fără simptome vor fi repatriați pentru autoizolare prin mijloace de transport special organizate, nu prin zboruri comerciale regulate. Mai multe țări, inclusiv Statele Unite ale Americii, Germania, Franța, Belgia, Irlanda și Țările de Jos, trimit avioane pentru evacuarea propriilor cetățeni.

Precizăm că nava de croazieră „Hondius” a plecat din orașul Ushuaia, Argentina, pe 1 aprilie, având ca destinație Republica Capului Verde. 150 de persoane, inclusiv membri ai echipajului, se aflau la bord. Pe 4 mai, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că la bordul navei au fost depistate șapte cazuri de hantavirus — o familie de virusuri purtate de rozătoare: două confirmate și cinci suspecte. Cel puțin trei persoane infectate au murit, scrie Meduza.

Pe 9 mai, în Spania, pe Insulele Canare aflate sub administrație spaniolă (Tenerife este cea mai mare insulă a acestui arhipelag), a ajuns directorul general al Organizația Mondială a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, care intenționează să supravegheze personal evacuarea pasagerilor și a echipajului. El i-a asigurat pe locuitorii din Tenerife, nemulțumiți de sosirea navei, că nu există riscul răspândirii unei noi epidemii.

olympic.md

Un judocan din Republica Moldova a câștigat argintul la Grand Slam-ul de la Astana

Judocanul Petru Pelivan a câștigat medalia de argint la Grand Slam-ul de la Astana. Informația a fost confirmată de Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova pe 9 mai.

Conform sursei citate, Petru Pelivan a participat la competiție în categoria de greutate 81 kg. Sportivul a repurtat trei victorii cu Shinetulga Badrakh (Mongolia), Alpha Djalo (Franța) și Vladyslav Kolobov (Ucraina), dar a cedat în fața reprezentantului gazdelor, kazahul Zhalgas Kairolla.

Astfel, acesta s-a clasat pe locul II și a obținut argintul.

Incendiul din zona de excludere de la Cernobîl nu prezintă pericol pentru Moldova? Precizările Agenției de Mediu

Un atac cu drone rusești din 7 mai a provocat un incendiu de vegetație de proporții în zona de excludere a Centralei Nucleare de la Cernobîl. Autoritățile Republicii Moldova au comunicat pe 9 mai că pe teritoriul țării noastre nu a fost înregistrată creșterea fondului radioactiv sau poluarea aerului cu produse rezultate din ardere. În plus, specialiștii menționează că masele de aer se deplasează în direcția nord-est, astfel încât fumul provocat de incendiu nu ar trebui să ajungă în Republica Moldova.

La locul incendiului au fost descoperite fragmente ale două drone. Agenția de Stat a Ucrainei pentru Administrarea Zonei de Excludere a anunțat că suprafața afectată de incendiu a depășit 1 100 de hectare. În pofida incendiului, sistemul de monitorizare radiologică nu a înregistrat depășiri ale nivelurilor de control ale dozei echivalente de radiații gamma.

Fondul radioactiv în zona incendiului este cuprins între 0,19 și 0,35 microsieverți pe oră (μSv/h)”, au comunicat reprezentanții Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.

Agenția de Mediu din Republica Moldova a confirmat, la rândul său, că indicatorii radiației se mențin în limite normale. Pe fondul informațiilor despre incendiu, instituția a publicat un comunicat în care a asigurat cetățenii că datele monitorizării calității aerului nu indică o creștere a concentrației particulelor în suspensie sau a altor poluanți atmosferici asociați incendiilor de vegetație.

Potrivit modelelor de dispersie atmosferică și analizelor meteorologice disponibile, masele de aer se deplasează către regiunile de nord-est, fără a exista riscul transportării norului de fum asupra teritoriului Republicii Moldova”, a menționat instituția.

Serviciile ucrainene dau, de asemenea, asigurări că în zona de risc se află doar persoanele implicate în stingerea incendiului din zona de excludere. Este vorba în primul rând despre pompieri și personalul care poate intra în contact cu produsele rezultate din ardere și cu praf potențial radioactiv.

Totodată, experții ucraineni nu văd amenințări pentru locuitorii Kievului și ai regiunilor învecinate, chiar și în condițiile în care, potrivit estimărilor specialiștilor, incendiul ar mai putea dura până la două săptămâni — în funcție de condițiile meteorologice și ritmul intervenției pompierilor.

Astfel de incendii au mai avut loc și anterior. Însă chiar și în capitală nivelurile de poluare au fost mult sub limitele admise. Judecând după informațiile de care dispunem acum, nu există motive de îngrijorare”, a declarat doctorul în științe biologice Oleg Bondarenko, fost director al Centrului Radioecologic de la Cernobîl și fost membru al Comisiei Naționale pentru Protecția Radiologică a Populației din Ucraina, pentru DW.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: