Tehnologia fără frontiere: rolul MITP în atragerea capitalului global în Moldova

Sectorul tehnologic din Moldova cunoaște o creștere fără precedent, susținută în mare parte de Moldova Innovation Technology Park (MITP). Fiind primul e-Park din Europa, în scurt timp MITP a devenit un ecosistem care a schimbat drastic modul în care investitorii străini văd oportunitățile de afaceri în țară. Vom explora acest impact analizând detaliile investițiilor străine, distribuția geografică, precum și contribuția la venitul național și la locurile de muncă.

Din totalul de peste 1500 de companii, în luna septembrie MITP adăpostea 228 de rezidenți cu capital străin, din 38 de țări. Dintre acestea, 134 de companii, sau aproximativ 59%, au fost create după lansarea Moldova Innovation Technology Park, semnalând o corelație directă între înființarea parcului și o creștere a interesului investitorilor străini pentru piața locală. Dar acest interes nu vine doar din surse tradiționale; de fapt, 14 țări noi au apărut pe scena IT din Moldova începând cu 2018, extinzând considerabil diversitatea investitorilor străini. Creșterea geografică reflectă și o schimbare a profilului de investitor, cu țări ca Argentina, Austria și Japonia investind în piața IT moldovenească pentru prima dată.

La finele anului 2022, țările cu cel mai mare număr de companii în MITP erau SUA (36), România (29), Germania (22), Marea Britanie (17) și Rusia (15), însă când analizăm indicatori precum numărul de angajați și cifra de afaceri realizată, ordinea țărilor diferă. De exemplu, Marea Britanie și Germania domină în ceea ce privește locurile de muncă create, urmate de SUA, România și Olanda.

Impactul economic al acestor investiții este considerabil. Venitul din vânzări a companiilor cu capital străin a crescut de 4 ori în ultimii cinci ani, iar numărul angajaților s-a dublat. Jumătate din cifra de afaceri a MITP vine de la aceste companii. Tot ele acoperă și 40% din numărul total de angajați ai parcului. Aceste cifre demonstrează în mod clar rolul semnificativ al MITP în economia națională. În plus, 98% din veniturile acestor companii provin din exporturi, având astfel un impact pozitiv asupra bilanțului comercial al țării.

Companiile cu capital străin din MITP activează într-o varietate de sectoare, începând cu dezvoltarea software la comandă, procesarea datelor, administrarea paginilor web și continuând cu consultanța în IT și design specializat. Majoritatea sunt companii micro și mici, având sub 49 de angajați. În ceea ce privește structura salarială, salariul mediu lunar per angajat la companiile cu investiții străine era de 39.000 MDL (~€2000) la sfârșitul anului 2022. Deși acesta era puțin mai mic decât salariul mediu la companiile locale, care era de 40.375 MDL (~€2100), productivitatea muncii avea un indicator mai mare în companiile cu capital străin.

În doar 5 ani, MITP a devenit nu doar un hub tehnologic local, ci un actor cu un impact substanțial asupra economiei naționale și a relațiilor internaționale ale Moldovei în domeniul tehnologiei. Prin concentrarea resurselor, talentului și inovației, MITP a reușit să schimbe narativul investițional, atrăgând capital străin și creând o sinergie între diferite sectoare ale economiei.

Cu o rată rapidă de creștere și cu un portofoliu diversificat de companii și industrii, Parcul a devenit un model de cum o infrastructură bine pusă la punct poate accelera dezvoltarea într-o țară cu un piață emergentă. Pentru oricine consideră investiții în Europa de Est, este imperativ să ofere atenție Moldovei, care și-a dovedit capacitatea de a crea un mediu favorabil pentru inovație și afaceri.

MITP a devenit cunoscut și pentru cadrul său liberalizat și sistemul unic de impozitare. Atracția principală a Moldovei se evidențiază prin rata fixă de impozitare de 7% pentru companiile rezidente, viza IT, interacțiuni simplificate și complet digitalizate între rezidenți și administrația Parcului precum și autoritățile statului, posibilitatea deschiderii unei companii online, și facilitarea deschiderii unui cont bancar în mai puțin de 72 de ore, depășind astfel mulți concurenți regionali.

Mai mult decât atât, se poate argumenta că reușita MITP subliniază importanța planificării strategice și a viziunii în dezvoltarea tehnologică și economică. Cu un management eficient și o politică de dezvoltare bine gândită, MITP ar putea servi ca un exemplu de bună practică pentru alte țări care aspiră să își diversifice economia și să atragă investiții străine.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova, afectată de blocajul Ungariei privind aderarea Ucrainei? Oficial UE: „Este iresponsabil”

Parlamentul European exercită presiuni asupra Ungariei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, un blocaj care ar putea afecta și Republica Moldova. Aflat în vizită la Chișinău, vicepreședintele legislativului european, Nicolae Ștefănuță, a declarat că nu este corect ca cele două țări să depindă una de alta în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât Moldova înregistrează progrese de două ori mai rapide decât oricare alt stat, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în modul de desfășurare a negocierilor.

„Nu poți să le ții mereu cuplate. Pentru că una este o țară de talia Ucrainei, cu problemele pe care le are, și alta este Moldova și nu ar fi corect nici față de una, nici față de alta. În acest moment acest lucru este blocat, noi Parlamentul European, punem presiune pe Ungaria să lase din acest blocat pentru că este un blocaj care este geopolitic periculos și este iresponsabil”, a spus Ștefănuță.

Anterior, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că rezistența Ungariei față de începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE afectează și Moldova. Potrivit acesteia, Chișinăul nu poate deschide primul capitol de negocieri, deoarece procesul urma să aibă loc în paralel.

Amintim că, în luna mai, în timpul unei vizite la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că este esențială inițierea primului cluster în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova.

Ea a menționat că se așteaptă doar o decizie din partea Consiliului UE, întrucât „ambele țări și-au îndeplinit sarcinile”. În acest context, Consiliul trebuie să identifice modalitățile prin care procesul poate continua.

În paralel, ministrul ungar pentru Afaceri Europene, Janusz Boka, a reafirmat că Budapesta va continua să se opună aderării Ucrainei la UE.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Țara noastră a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, alături de Ucraina, pe 23 iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European, format din liderii statelor-membre UE, a decis începerea negocierilor de aderare cu cele două țări. Pe 14 iunie 2024 vicepremierul pentru integrare europeană Cristina Gherasimov a anunțat că Republica Moldova și Ucraina vor începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe 25 iunie. Detalii AICI. Pe 21 iunie 2024, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care sunt inițiate negocierile de aderare la Uniunea Europeană și este desemnată Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova. Detalii AICI.

Percheziții la persoane apropiate lui Șor: cum pregătesc coruperea și influențarea alegerilor din toamnă (VIDEO)

ACTUALIZARE 17:30Oamenii legii oferă noi detalii despre perchezițiile desfășurate în nordul și centrul țării, într-un dosar penal ce vizează coruperea electorală în contextul alegerilor parlamentare din septembrie. Potrivit PCCOCS, investigațiile îl vizează pe un bărbat și o femeie, fiind cercetate, totodată, și fapte de finanțare ilegală a partidelor politice și de spălare a banilor.

Potrivit oamenilor legii, gruparea ar fi acționat în interesul organizației criminale „Șor”. Aceasta ar folosi bani de proveniență incertă, transferați prin aplicația mobilă PSB, a băncii ruse „Promsveazibank” – aflată sub sancțiuni internaționale. Banii ar fi fost convertiți ilegal în lei moldovenești și utilizați pentru influențarea alegătorilor și susținerea financiară a partidelor, inclusiv prin metode ce intră sub incidența legii privind spălarea banilor.

În timpul perchezițiilor, au fost ridicate telefoane mobile, laptopuri, documente bancare și copii ale unor procese-verbale care ar atesta cazuri de corupere electorală pasivă comisă de subalternii celor doi suspecți, cu vârste de 38 și 50 de ani.

Anchetatorii susțin că, în această perioadă, membrii grupului ar fi început să folosească o nouă aplicație – „Taito” – pentru a comunica în grupuri închise cu cetățenii racolați în scop electoral. Potrivit probelor, persoanele recrutate își ofereau voluntar datele personale, inclusiv codul numeric personal și adresa de domiciliu, pentru a putea accesa aplicația.

Autoritățile îndeamnă cetățenii să nu furnizeze date cu caracter personal în condiții neclare, mai ales în situații care ar putea sugera tentative de influențare ilegală a votului la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Conform legislației în vigoare, coruperea alegătorilor se pedepsește atât contravențional, cât și penal.

Știre inițială 11:06 – Oamenii legii au descins cu percheziții, pe 26 iunie, în mai multe localități din Republica Moldova, inclusiv în raionul Orhei. Acțiunile vizează infracțiuni precum coruperea alegătorilor, finanțarea ilegală a partidelor politice și spălarea de bani, a precizat pentru NM ofițera de presă a Inspectoratului General al Poliției, Mariana Bețivu.

„Atunci când desfășurarea urmăririi penale va avansa, vom reveni cu amănunte, în măsura în care acestea nu ar împiedica efectuarea măsurilor procesual-penale”, a precizat Bețivu.

Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre cine sunt vizați de aceste descinderi sau în ce alte localități anume se desfășoară perchezițiile.

De menționat, însă, că, în această dimineață, reprezentanți ai echipei oligarhului fugar Ilan Șor au acuzat autoritățile că au desfășurat percheziții în raionul Orhei cu scopul de a împiedica participarea protestatarilor la manifestația organizată împotriva vizitei premierului Dorin Recean în localitate. Oamenii legii nu au comentat, deocamdată, acuzațiile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Avocatul lui Ciochină, după ce judecătorii i-au anulat mandatul de primar: Vom contesta decizia

Dumitru Buliga, avocatul lui Nicanor Ciochină, a declarat că decizia Judecătoriei Ungheni cu privire la anularea hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești privind confirmarea turului doi de scrutin din 1 iunie și validarea mandatului de primar obținut de clientul său este una „neîntemeiată”. Avocatul a spus pentru TVR Moldova că va contesta hotărârea la Curtea de Apel Nord.

Vom contesta oricum, fiindcă nu am identificat încălcări din partea Comisiei Electorale Centrale (CEC) or din partea Consiliului Electoral de Circumscripţie a comunei Boldurești. Alegerile ca atare au fost corecte și legale, pur și simplu, procedura în care a fost examinată contestația, probabil, a lui Sergiu Bulicanu, contracandidatul lui Nicanor Ciochină, probabil, ceva încălcări vor fi contestate.

Nu știm (exact) care, pentru că nu am văzut hotărârea motivată, dar Sergiu Bulicanu asemenea încălcări nici nu le-a invocat până astăzi. Dar instanța, probabil, din oficiu, ar fi reținut încălcări de procedură când a fost examinată contestația, de aceea și a anulat hotărârile Consiliului Electoral de Circumscripţie și ale CEC. Eu presupun aceasta, deoarece altă ipoteză nu o pot lansa. În ce privește obligarea CEC de a declara nule rezultatele alegerilor, instanța a respins această cerință. De asta și noi vrem să vedem motivele pentru care instanța a admis parțial acțiunile. Nu pot să mă expun până nu văd hotărârea motivată a instanței. (…) Așteptăm hotărârea motivată și vom depune și motivele apelului”, a spus Dumitru Buliga.

Contactată de sursa citată, purtătoarea de cuvânt CEC, Rodica Sîrbu, a declarat că autoritatea electorală urmează să își expună poziția după decizia definitivă a instanței în cazul Ciochină. „Așteptăm decizia motivată a instanței, apoi decizia definitivă a Curții de Apel Nord, apoi CEC își va expune poziția”, a menționat Sîrbu.

Amintim că Nicanor Ciochină, care este acuzat că a lovit mortal cu mașina un adolescent și a fugit de la locul accidentului, a fost reales primar al comunei Boldurești în urma turului II al alegerilor locale din 1 iunie. Cursa electorală a fost organizată după ce Ciochină nu și-a putut îndeplini atribuțiile de edil în perioada 31 mai 2024 – 14 februarie 2025, când s-a aflat în arest preventiv, ceea ce a fost l-a încetarea mandatului, conform legii.

Pe 25 iunie, Judecătoria Ungheni a anulat turul II al alegerilor pentru funcția de primar de Boldurești. De asemenea, instanța a anulat decizia cu privire la validarea mandatului de primar obținut de Ciochină.

banca de economii
Максим Андреев, NewsMaker

Dosarul „Banca de Economii”: sentințe de până la 9 ani de închisoare și despăgubiri de peste un milion de lei

Două persoane au fost condamnate în dosarul „Banca de Economii” pentru escrocherie și spălare de bani. Acestea ar fi obținut un credit de 4,4 milioane de lei prin escrocherie de la Banca de Economii și ar fi sustras 1,46 milioane de lei din acești bani, prin tranzacții fictive. Unul dintre inculpați a primit 5 ani de închisoare, iar celălalt — 9 ani. Ambii trebuie să achite 1.460.660 de lei drept despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Informațiile au fost comunicate de Centrul Național Anticorupție (CNA). Sentința nu este definitivă.

Reprezentanții CNA au raportat, pe 26 iunie, că Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat un beneficiar efectiv al unei companii pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari, iar un administrator – pentru escrocherie și spălare de bani, tot în proporții deosebit de mari.

Primul inculpat a fost condamnat la 5 ani de închisoare, însă pedeapsa va fi executată doar după ce sentința va deveni definitivă. Instanța a menținut și sechestrul aplicat pe bunurile acestuia. Cel de-al doilea inculpat a fost condamnat, prin cumul parțial al pedepselor, la 9 ani de închisoare. Executarea sentinței a început din momentul reținerii. Instanța a menținut arestul preventiv, totodată i-a interzis să desfășoare activități în domeniul administrării bunurilor timp de 5 ani.

În același timp, instanța a admis cererea civilă depusă de reprezentantul Băncii de Economii și a dispus ca ambii inculpați să achite, în mod solidar, suma de 1.460.660 de lei, drept despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat.

Potrivit CNA, inculpații, împreună cu alte persoane cercetate separat, ar fi obținut prin escrocherie în 2011 un credit de 4,4 milioane de lei de la Banca de Economii. Știau că firmele beneficiare nu vor rambursa creditul și, printr-un contract fictiv, au transferat 1,46 milioane de lei către alte companii. Ulterior, acești bani ar fi fost ridicați în numerar de către unul dintre inculpați.

„Deși inculpații au negat comiterea faptelor pe tot parcursul procesului, instanța a apreciat probatoriul administrat și a stabilit vinovăția acestora”, au comunicat reprezentanții CNA. Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Când se va deschide biroul Parlamentului European la Chișinău? Estimarea vicepreședintelui instituției

Biroul Parlamentului European la Chișinău ar putea fi deschis în luna septembrie a acestui an. Anunțul a fost făcut pe 26 iunie, de vicepreședintele instituției, Nicolae Ștefănuță. Oficialul european nu a divulgat, deocamdată, numele persoanei care va conduce acest oficiu, dar a precizat că informația va fi făcută publică în zilele următoare.

„Începem cu un emisar pe care îl trimitem în septembrie. Va fi în cadrul delegației Uniunii Europene. Vor fi niște activități de schimburi, aspectul de conferințe, care sunt frecvente, tot ceea ce însemnă deschidere către Parlamentul European. Avem deja o persoană în minte, care va reprezenta Parlamentul European aici, la Chișinău. Este un pas în plus”, a Ștefănuță.  

Vicepreședintele Parlamentului European a anunțat că noul birou al instituției va funcționa ca un canal direct de comunicare, având rolul de a consolida cooperarea instituțională și de a apropia Uniunea Europeană de cetățenii Republicii Moldova.

Reprezentanța va fi inclusă într-un nou memorandum de înțelegere care urmează a fi semnat între Parlamentul European și Legislativul de la Chișinău, cu scopul de a intensifica acțiunile comune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: