TestRapid, cel mai mare laborator de testare antigen

Fie că pleci peste hotare sau vrei să te asiguri de starea sănătății tale, un test antigen COVID-19 este soluția de care ai nevoie. Iar TestRapid îți pune la dispoziție cel mai mare laborator de testare antigen.

Testarea rapidă la antigenul COVID-19 este un test imunocromatografic destinat detectării directe și calitative a antigenelor nucleocapsidei SARS-CoV-2 în exudatul nazofaringian și exudatul orofaringian de la persoane. În urma testării se eliberează Certificat Medical în limba engleză ce este acreditat pentru călătorii peste hotare.

 

Noul laborator se află în incinta universității ULIM, str. Vlaicu Pârcălab 52, având intrare separată și respectând toate normele și standardele sanitare. Fiind dotat cu echipament special pentru dezinfectare, 3 săli de așteptare și cadru medical calificat, TestRapid îți oferă posibilitatea să obții rezultatul testului antigen sigur și în doar 15 minute!

Programul de lucru este de luni până duminică, iar programarea se face online, pe www.testrapid.md, sau la numărul de telefon +373 78 988 988.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Perciun, despre salariile mari din unele instituțiile publice: „Blocajul ține de unii parteneri internaționali”

Vicepreședintele PAS, Dan Perciun – care este și ministru al Educației, a declarat că „în foarte puține” instituții de stat, în care sunt oferite „salarii nesimțite”, funcțiile importante sunt deținute de membri ai PAS. Totodată, el a spus că „asta este cel mai mic impediment pentru a reduce salariile”. Potrivit lui Perciun, „blocajul ține de unii parteneri internaționali în raport cu unele instituții”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 6 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.

În timpul emisiunii, Perciun a spus că „în foarte puține” instituții de stat, în care sunt oferite „salarii nesimțite”, funcțiile importante sunt deținute de membri ai PAS.

„Spre surprinderea, cred că, și a publicului. Îmi pare că noi am făcut această verificare pentru întreprinderile de stat și, din toate, dacă am găsit 5 sau 10 oameni care au afiliere cu partidul. Dincolo de asta, credeți-mă, asta este cel mai mic impediment pentru a reduce salariile și obiectivul comun este a tuturor să facem lucrul acesta cât mai rapid, acolo unde asta este cu adevărat posibil. Mai degrabă, blocajul ține de unii parteneri internaționali în raport cu unele instituții, unde există acest consens și această insistență că nivelul de salarizare trebuie să fie comparabil cu sectorul public”, a comunicat Perciun.

Întrebat dacă s-a referit la agențiile de autoreglementare, Perciun a răspuns: „Mă refer și la ANRE, unde, apropo, s-a mai încercat acest lucru, inclusiv prin lege. PAS a încercat să modifice, să reducă salariile, după care au fost semnale din partea unor instituții internaționale și s-a optat pe o decizie voluntară a celor din ANRE de a-și reduce singuri salariile, fără intervenția prin lege”.

***

În Republica Moldova au apărut mai multe controverse privind salariile și plățile suplimentare din unele instituții publice. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al Anastasiei Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, care, potrivit unei investigații jurnalistice, a încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate la întreprinderea de stat MoldATSA, unde a ocupat funcția de purtătoare de cuvânt.

În prima ședință a Guvernului, premierul Vasile Tofan a cerut măsuri împotriva salariilor pe care le consideră „nesimțite”. Tofan a abordat subiectul „salariilor nesimțite” și în Parlament, pe 21 iulie, când a solicitat votul de încredere pentru Guvern.

Ulterior, Tofan a anunțat că au fost analizate salariile și sporurile din 125 de entități publice, companii de stat și întreprinderi. Analiza a arătat că 86% dintre angajați au salarii mai mici de 20 de mii de lei. Circa 1,1% – 439 de persoane – „au salarii mari și foarte mari”. Dintre acestea, circa 152 de persoane au salarii mai mari de 80 de mii de lei. Detalii AICI. Ulterior, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că, în urma analizei salariilor din 125 de entități publice, companii de stat și întreprinderi, vor fi evaluate contractele celor mai bine plătite 100 de poziții și realizările acestora, va fi făcut public un catalog al salariilor, vor fi introduse mai multe criterii de transparență și urmează să fie schimbată legislația. Detalii AICI.

„Forța Fermierilor” așteaptă scuze publice din partea lui Radu Marian. Reacție: „Denaturează ce am zis eu”

Asociația „Forța Fermierilor” îi cere deputatului PAS Radu Marian să-și ceară scuze publice de la parlamentarii Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco. Organizația califică drept „jignitoare” și „aberante” declarațiile lui Marian, potrivit cărora cei doi deputați ar fi promovat licențierea importurilor de cereale și oleaginoase în beneficiul propriilor afaceri. Contactat de NewsMaker, Radu Marian a respins acuzațiile și a declarat că nu i-a jignit pe cei doi parlamentari, ci doar a semnalat un presupus conflict de interese.

Într-o declarație publicată pe 7 septembrie, „Forța Fermierilor” susține că inițiativa legislativă prin care Serghei Ivanov a propus licențierea importurilor de cereale și oleaginoase până pe 31 decembrie 2027 a pornit de la solicitările a sute de agricultori micro, mici și mijlocii, afectați de importurile la prețuri mici.

„Domnii Ivanov și Stefanco au reprezentat interesele sectorului social-economic important, care este supus riscului falimentării în urma unor importuri necontrolate la prețuri de dumping, provocate de război și situația de forță majoră în țara vecină. (…) Prin logică viciată a lui Radu Marian trebuie de declarat conflict de interese și atunci când deputații, care sunt profesori sau medici după specialitate sau au membrii familiei din aceste bresle, propun modificări în legislație privind majorarea finanțării în domeniile educației sau sănătății. Pe această cale a absurdului putem ajunge foarte departe și să învinuim fiecare deputat că are un conflict de interese la orice inițiativă legislativă”, precizează Asociația.

„Forța Fermierilor” consideră că este „amoral” ca Radu Marian să vorbească despre conflicte de interese, în contextul scandalului din jurul Întreprinderii de Stat „MoldATSA”. Amintim că, în urma acestui caz, Marian și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, după ce a recunoscut că l-a propus pe Dumitru Vangheli pentru funcția de director al întreprinderii.

Asociația i-a cerut, în acest context, lui Radu Marian „scuze publice” față de Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco.

Solicitat de NewsMaker, Radu Marian a declarat că reprezentanții asociației ar denatura afirmațiile sale.

„Colegii de la „Forța Fermierilor” denaturează ce am zis eu. Nu este absolut nicio jignire în faptul că am expus o realitate obiectivă – și anume că cei doi parlamentari au afaceri de creștere a cerealelor și că acel proiect avantajează anume această industrie. Nu am condamnat sau denigrat în niciun fel activitatea lor. Dimpotrivă, le urez succes în afacerea lor. Pur și simplu am expus necesitatea de a declara publicului despre acest conflict de interese”, a declarat parlamentarul pentru NM.

Amintim că Parlamentul a aprobat pe 4 septembrie, în lectura a doua, licențierea importurilor de cereale și oleaginoase până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea prelungirii. Proiectul a fost susținut de 53 de deputați PAS. Termenul propus inițial de autorul inițiativei, deputatul „Partidului Nostru” Serghei Ivanov, era 31 decembrie 2027. Ivanov a acuzat majoritatea parlamentară că i-a „castrat” proiectul, iar „Forța Fermierilor” a criticat modificările și a avertizat că agricultorii ar putea protesta. PAS susține că limitarea perioadei protejează și interesele procesatorilor.

În acest context, Radu Marian a declarat că deputații care au afaceri în domeniul cerealelor sau oleaginoaselor ar trebui să informeze publicul atunci când promovează inițiative care le-ar putea avantaja companiile. El i-a nominalizat pe Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco, ambii fermieri. Marian a mai spus că va discuta cu fracțiunea PAS despre introducerea unor reguli prin care parlamentarii să declare eventualele conflicte de interese atunci când semnează proiecte sau amendamente care vizează direct companiile ori organizațiile cu care au legături.

Într-o reacție pentru NM, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a calificat declarațiile lui Marian drept „aberante”. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Guvernul pregătește o lege specială pentru reorganizarea Căii Ferate în „CFM-Infra” până în 2027. Ce se va întâmpla cu angajații

Calea Ferată din Moldova (CFM) urmează să fie reorganizată în două societăți pe acțiuni: „CFM-Infra” și „CFM Pasageri și Marfă”. Proiectul legii speciale care reglementează reorganizarea va fi examinat de Guvern pe 9 septembrie. Procesul ar urma să fie încheiat până la sfârșitul anului 2026. Contractele angajaților transferați vor fi păstrate, însă proiectul nu exclude eventuale disponibilizări.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Agenția Proprietății Publice. Potrivit documentului, reforma face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere pentru anii 2025–2027.

Procesul se va desfășura în două etape. Mai întâi, prin separare, va fi înființată S.A. „CFM Pasageri și Marfă”. Crearea acesteia este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 38/2026.

Ulterior, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” va fi transformată în S.A. „CFM-Infra”. Noua companie va prelua patrimoniul, drepturile și obligațiile rămase după separarea activității de transport al pasagerilor și mărfurilor.

Autorii precizează că reorganizarea nu presupune privatizarea CFM. Ambele societăți vor avea capital integral de stat, iar infrastructura feroviară va rămâne sub controlul statului.

„Reorganizarea Î.S. „Calea Ferată din Moldova” prin transformare în societate pe acțiuni, ca un proces complex, va crea premise pentru implementarea unor tehnologii moderne de monitorizare și întreținere a căii ferate, care vor reduce costurile de operare și poate îmbunătăți fiabilitatea serviciilor, contribuind astfel la creșterea veniturilor și la atragerea unor noi segmente de piață”, se arată în nota de fundamentare.

Ce se va întâmpla cu angajații

Potrivit proiectului, CFM va trebui să informeze salariații despre transformarea întreprinderii în „CFM-Infra” în termen de zece zile de la inițierea procedurii. Informarea va fi făcută prin intermediul sindicatului sau al reprezentanților aleși ai angajaților.

Sindicatul sau reprezentanții salariaților vor avea cinci zile pentru a prezenta o opinie consultativă.

„CFM-Infra” va prelua toate drepturile și obligațiile care decurg din contractele individuale de muncă ale angajaților care vor fi transferați la noua societate. Va fi preluat și contractul colectiv de muncă aflat în vigoare.

În cazul în care transferul unor angajați la „CFM-Infra” nu va fi posibil, aceștia vor putea fi disponibilizați în conformitate cu legislația muncii. Nota de fundamentare precizează că disponibilizările vor implica plata compensațiilor prevăzute de lege.

Documentul nu indică numărul salariaților care vor fi transferați la cele două societăți și nici câți ar putea fi disponibilizați.

De ce este nevoie de o lege specială

Proiectul introduce un regim juridic special și mai multe derogări temporare de la legislația generală. Autorii susțin că, dacă ar fi respectate toate procedurile obișnuite, reorganizarea ar putea fi finalizată abia în martie sau aprilie 2027. Termenul asumat de autorități este însă decembrie 2026.

Astfel, transformarea întreprinderii în „CFM-Infra” se va face în baza legii, fără adoptarea unei hotărâri separate de Guvern. Reorganizarea nu va fi condiționată nici de efectuarea unui control fiscal prealabil. Serviciul Fiscal de Stat va putea face verificări după finalizarea procesului, iar toate obligațiile fiscale rămase vor trece la noua societate.

Existența unor datorii față de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale sau fondurile asigurării medicale nu va putea bloca reorganizarea.

De asemenea, vor fi evaluate obligatoriu doar activele care vor fi incluse în capitalul social al „CFM-Infra”. Celelalte bunuri vor putea fi transmise la valoarea lor contabilă.

Creditorii CFM vor fi informați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind reorganizarea și vor avea zece zile pentru a solicita garanții. Opoziția creditorilor nu va putea bloca procesul, cu excepția cazului în care aceștia vor demonstra în instanță existența unui prejudiciu grav și iminent.

Agenția Proprietății Publice va coordona reorganizarea. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, instituția va trebui să aprobe calendarul detaliat al procesului. În cel mult trei luni, autoritățile vor trebui să aprobe statutul și actul de transmitere, să înregistreze „CFM-Infra”, să emită acțiunile și să instituie sistemul de guvernanță corporativă al noii societăți.

screenshot

Stoianoglo vrea să fie bașcan al Găgăuziei: Voi candida independent

Deputatul „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, și-a anunțat candidatura la funcția de bașcan al Găgăuziei. Anunțul a fost făcut pe 7 septembrie, în timpul unui briefing de presă organizat la Parlament.

„Voi participa la alegerile pentru bașcanul Găgăuziei, în calitate de candidat independent. (…) De ce am luat această decizie? De ce să nu rămân deputat? Răspunsul, în mare parte, mi l-a oferit experiența parlamentară. Am în spate nu doar o legislatură. Știu foarte bine posibilitățile Parlamentului, limitele sale, prețul deciziilor care sunt luate. (…) Anume această experiență m-a adus la concluzia principală”, a comunicat Stoianoglo. „Pentru mine, problema nu e în faptul care funcție e mai mare, dar în faptul care poate face mai mult. (…) Sunt gata să-mi iau răspunderea”, a adăugat Stoianoglo.

Referitor la programul său pentru autonomie, Stoianoglo a spus că îl va prezenta ulterior.

Totodată, el s-a referit la relația dintre Comrat și Chișinău, menționând că aceasta „trebuie să se bazeze pe respectarea competențelor autonomiei și pe rezolvarea problemelor oamenilor”. „Divergențele nu trebuie transformate automat în conflicte, iar conflictele în blocaje”, a menționat acesta.

În ceea ce ține de mandatul de parlamentar, el a spus că nu-l depune. „În perioada campaniei electorale, activitatea mea parlamentară va fi oprită în conformitate cu legea. Mandatul se păstrează, dar exercitarea atribuțiilor de deputat și participarea în campania electorală trebuie să fie clar delimitate”, a conchis acesta.

***

Amintim că perioada electorală pentru alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a început pe 3 septembrie. Campania electorală va începe pe 16 octombrie.

Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie, în aceiași zi cu scrutinul electoral pentru Adunarea Populară.

Ce știm despre Stoianoglo?

În 2009, a devenit deputat în Parlament pe listele Partidului Democrat (PDM) și a obținut fotoliul de vicepreședinte al Legislativului.

Stoianoglo a candidat de două ori pentru funcția de bașcan al Găgăuziei: în 2006 și 2014. În ambele cazuri a candidat independent și în ambele cazuri fără succes.

În noiembrie 2019, Stoianoglo a fost numit procuror general în urma rezultatelor unui concurs organizat pentru ocuparea acestei funcții. A fost demis din funcție în octombrie 2021. Atunci, Consiliul Superior al Procurorilor i-a dispus procurorului Victor Furtuna să înceapă urmărirea penală împotriva lui Stoianoglo în baza unei plângeri depuse de Lilian Carp, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune venită la putere în 2021.

În scurt timp, împotriva lui Stoianoglo au fost intentate mai multe dosare penale acesta fiind acuzat de abuz de putere, corupere pasivă și furnizare de informații incorecte în declarația de venit și îmbogățire ilegală. Stoianoglo nu și-a recunoscut vina și a depus plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Pe 24 octombrie, CEDO și-a anunțat decizia privitor la una dintre plângeri. Judecătorii CEDO au concluzionat că autoritățile moldovenești au încălcat dreptul lui Stoianoglo la un proces echitabil atunci când l-au revocat din funcție și nu i-au oferit posibilitatea de a contesta decizia. Potrivit deciziei CEDO, guvernul trebuie să-i plătească lui Stoianoglo despăgubiri de 3,6 mii de euro pentru cauzarea prejudiciului moral. Între timp, Stoianoglo a fost deja achitat în dosarul privind abuzul de putere. Un alt dosar este încă în pe rol.

În paralel cu dosarele penale intentate împotriva lui Stoianoglo, președinta Maia Sandu a inițiat o procedură de evaluare a activității acestuia în calitate de procuror general. Deși, conform legii, procedura ar fi trebuit finalizată în 30 de zile, în realitate procesul a durat mai bine de șase luni. În mai 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul comisiei, care a calificat activitatea lui Stoianoglo drept nesatisfăcătoare și a propus președintei Maia Sandu să-l destituie din funcția de procuror general. În septembrie 2023, Sandu a semnat un decret prin care l-a demis pe Stoianoglo din funcție. În noiembrie 2023, Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională prevederea legii „Cu privire la Procuratură”, în baza căreia Consiliul Superior al Procurorilor a inițiat procedura de verificare a activității lui Alexandr Stoianoglo. Dar această decizie nu a anulat-o pe cea de demitere a lui Stoianoglo.

În iulie 2024, liderul socialiștilor Igor Dodon anunța că ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo va candida la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024. Dodon a spus că Partidul Socialiștilor îl va susține pe Stoianoglo și că acesta este „un candidat apartinic”. Ulterior, Stoianoglo și-a anunțat candidatura, iar, urmare a scrutinului, Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo au mers în turul doi al alegerilor prezidențiale, în cadrul căreia Maia Sandu a câștigat.

În ianuarie 2025, Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Mark Tkaciuk și Ion Chicu au anunțat crearea Blocului politic „Alternativa”. Ulterior, „Alternativa” și-a anunțat intenția de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Urmare a scrutinului, blocul a obținut 7,96% din voturi, respectiv 8 mandate.

Facebook/Poliția Republicii Moldova

Pieton lovit de o mașină în raionul Fălești: a murit la spital

Un bărbat de 38 de ani a decedat la spital, după ce a fost lovit de o mașină în timp ce se deplasa pe partea carosabilă. Accidentul a avut loc în raionul Fălești, în seara zilei de 6 septembrie. Informațiile, încă preliminare, au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Accidentul a avut loc în jurul orei 22:00, pe traseul R-16, în apropierea satului Egorovca.

Potrivit informațiilor preliminare ale poliției, un Renault, condus de un tânăr de 23 de ani, a tamponat un bărbat de 38 de ani, care se deplasa pe partea carosabilă. În urma impactului, șoferul a frânat brusc, iar automobilul s-a răsturnat. Pietonul a fost transportat la Spitalul Raional Fălești, însă a decedat din cauza traumatismelor suferite.

Conducătorul auto a fost testat alcoolscopic, iar rezultatul a fost negativ.

„Polițiștii documentează cazul pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului”, au comunicat reprezentanții IGP.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: