The New York Times: Imagini cu 8 bărbați executați la Bucea. Singurul supraviețuitor s-a prefăcut mort

The New York Times a publicat imagini în care civilii din Bucea, o suburbie din nordul Kievului, sunt conduși sub amenințarea armei de parașutiști ruși pe o stradă. Videoclipurile au fost filmate pe 4 martie de o cameră de supraveghere și de un martor dintr-o casă din apropiere.

Din video-urile publicate de The New York Times se aude cum unul dintre soldații ruși le ordonă oamenilor: „Mergeți la dreapta, câinilor”. Ziarul precizează că este pentru ultima dată când cei 8 bărbații sunt văzuți în viață. Soldații i-au condus pe civili în spatele unei clădiri de birouri, pe care rușii o transformaseră într-o bază improvizată.

The New York Times a publicat și un videoclip filmat cu o dronă pe 5 martie, în care se văd cadavre întinse pe pământ chiar lângă clădirea de birouri de pe strada Yablunska, unde oamenii fuseseră duși cu o zi mai devreme.



 

Facebook

Jurnaliștii NYT au petrecut o săptămână la Bucea și au discutat cu un supraviețuitor, cu militari, polițiști și martori. Ei au vizitat locul unde s-au întâmplat atrocitățile și au stabilit identitatea victimelor. Aceștia erau localnici, iar după invazia Rusiei s-au alăturat apărării teritoriale. Toți locuiau la câteva minute de locul în care au fost uciși.

Trupele ruse au ajuns în Bucea la sfârșitul lui februarie, însă s-au confruntat cu forțele armate ale Ucrainei și s-au retras pentru a se regrupa. Este vorba despre batalioanele 104 și 234 de desant. Pe 3 martie, ei au revenit la Bucea. Camerele de supraveghere au surprins deplasările cu blindate. Soldații ruși au ocupat o clădire și au început să patruleze străzile și să percheziționeze casele.



La circa 300 de metri de clădirea de oficii se afla un post de control, unde erau de veghe Ivan Skiba și alți cinci bărbați ucraineni din apărarea teritorială. Ei purtau veste antiglonț și aveau o grenadă și o pușcă. Pe 3 martie, au fost anunțați că rușii s-au întors și vin în direcția lor. Bărbații s-au ascuns acasă la Valerii Korenko, care le aducea ceai la postul de control. Ulterior, acolo au venit și Andrei Dvornikov și Denis Rudenko. Cei nouă au petrecut acolo noaptea.

În jurul orei 11:30, au ajuns acolo soldații ruși, care i-au amenințat cu arma și somat să iasă. Au fost obligați să își scoate gecile și încălțămintea, au fost examinați dacă au tatuaje și duși în clădirea de birouri.

 

Soldații ruși, 4 martie. Imagini de pe camerele de supraveghere. Sursa: The New York Times

Ivan Skiba, care a supraviețuit, a povestit că le-au fost legate mâinile și au fost obligați să stea în genunchi în parcare. Pe Vitalii Karpenko l-au împușcat. Ivan Skibu și Andrei Verbov au fost duși înăuntru, unde au fost bătuți și interogați. Apoi, pe Verbov l-au împușcat. Skibu a fost dus înapoi la parcare, unde erau restul bărbaților.

La un moment dat, unul dintre bărbați a recunoscut că face parte din apărarea teritorială. Apoi, acesta a fost eliberat. În prezent, el este cercetat penal pentru trădare de patrie.

Soldații discutau ce să facă cu restul. Unul dintre ei a spus: „Scăpați de ei, însă nu aici, să nu se tăvălească pe aici cadavrele”.

Apoi, doi soldați i-au dus în curte. Acolo se afla deja un cadavru – Andrei Matveiciuk, care a dispărut în ajun (expertiza a arătat că a fost împușcat în cap). Soldații au început să tragă. Pe Skiba, glontele l-a rănit la șold și a ieșit. Acesta s-a prefăcut mort. Soldații au continuat să tragă asupra celor care se mișcau și au plecat. După ce s-a asigurat că vocile nu se mai aud, Skiba s-a ridicat și a fugit.



Cei uciși: Anatolii Prihodiko, Andrei Matveiciuk, Andrei Verbovoi, Denis Rudenko, Andrei Dvornikov, Sveatoslav Turkovskii, Valerii Kotenko și Vitalii Karpenko. Sursa: The New York Times

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Varvara Buzilă, laureata premiului Europa Nostra, primită cu aplauze în Parlament: aprecieri pentru aportul în promovarea patrimoniului

Varvara Buzilă, cercetătoare, etnograf, muzeograf și profesor universitar, a fost felicitată cu aplauze în plenul Parlamentului pentru obținerea premiului Europa Nostra 2025, la categoria „Campioni ai Patrimoniului”. Distincția i-a fost oferită pentru contribuția adusă în promovarea și conservarea patrimoniului cultural al Moldovei, atât material, cât și imaterial.

„Ne-am bucurat să o felicităm în ședința Parlamentului de astăzi, fiind prezentă împreună cu colegii săi de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Națională. De peste patru decenii, doamna Buzilă s-a dedicat protejării și revitalizării acestui patrimoniu, atât prin cercetare științifică, cât și prin implicare publică. În toți acești ani, a menținut un contact strâns cu comunitățile locale, călătorind regulat în mediul rural pentru a susține purtătorii de patrimoniu și a promova transmiterea lui între generații”, se menționează în comunicatul emis de Parlament.

Potrivit Ministerului Culturii, activitatea profesională a Varvarei Buzilă se desfășoară de peste patru decenii, având un impact remarcabil atât în sfera cercetării științifice, cât și în elaborarea politicilor publice pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. În calitate de președintă a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2009–2019), doamna Buzilă a contribuit substanțial la elaborarea cadrului legislativ național, la completarea Registrului Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și la promovarea patrimoniului Republicii Moldova în cadrul UNESCO.

„Pe parcursul activității sale științifice, a documentat peste 850 de localități din Republica Moldova, România și Ucraina, a publicat 10 monografii și peste 75 de articole științifice, a coordonat expediții etnografice, proiecte educaționale și tabere de vară, implicând generații întregi de studenți, cercetători și purtători de tradiții. Totodată, prin implicarea sa constantă în viața comunităților rurale, a susținut transmiterea meșteșugurilor tradiționale, promovarea patrimoniului textil, a turismului cultural și valorificarea durabilă a resurselor identitare ale satului moldovenesc”, precizează ministerul într-un comunicat. 

Juriul Europa Nostra a subliniat, în motivarea deciziei, contribuția esențială adusă de doamna Varvara Buzilă „la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – material și imaterial – în condiții adesea dificile, cu resurse instituționale limitate, îmbinând cercetarea academică și activitatea la firul ierbii, influențând politici naționale și contribuind la recunoașterea patrimoniului Moldovei la nivel internațional.”

Aplicația a fost înaintată de Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior / Școala de la Piscu (România), câștigătoare a Premiului Europa Nostra în 2022.

Ceremonia oficială de decernare a premiilor va avea loc în cadrul Summitului Patrimoniului Cultural European, organizat de Europa Nostra și Uniunea Europeană, în perioada 12–14 octombrie 2025, la Bruxelles.

„Această recunoaștere europeană reprezintă o dovadă a valorii excepționale a patrimoniului cultural al Republicii Moldova și a contribuției specialiștilor noștri la consolidarea identității culturale europene”, mai menționează Ministerul Culturii. 

Premiile Europa Nostra constituie cea mai înaltă distincție europeană în domeniul patrimoniului cultural, fiind cofinanțate de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. În anul 2025, 30 de laureați din 24 de țări au fost selectați de către Juriul internațional, format din experți în domeniul patrimoniului, dintr-un total de 251 de candidaturi depuse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: