The New York Times: Imagini cu 8 bărbați executați la Bucea. Singurul supraviețuitor s-a prefăcut mort

The New York Times a publicat imagini în care civilii din Bucea, o suburbie din nordul Kievului, sunt conduși sub amenințarea armei de parașutiști ruși pe o stradă. Videoclipurile au fost filmate pe 4 martie de o cameră de supraveghere și de un martor dintr-o casă din apropiere.

Din video-urile publicate de The New York Times se aude cum unul dintre soldații ruși le ordonă oamenilor: „Mergeți la dreapta, câinilor”. Ziarul precizează că este pentru ultima dată când cei 8 bărbații sunt văzuți în viață. Soldații i-au condus pe civili în spatele unei clădiri de birouri, pe care rușii o transformaseră într-o bază improvizată.

The New York Times a publicat și un videoclip filmat cu o dronă pe 5 martie, în care se văd cadavre întinse pe pământ chiar lângă clădirea de birouri de pe strada Yablunska, unde oamenii fuseseră duși cu o zi mai devreme.



 

Facebook

Jurnaliștii NYT au petrecut o săptămână la Bucea și au discutat cu un supraviețuitor, cu militari, polițiști și martori. Ei au vizitat locul unde s-au întâmplat atrocitățile și au stabilit identitatea victimelor. Aceștia erau localnici, iar după invazia Rusiei s-au alăturat apărării teritoriale. Toți locuiau la câteva minute de locul în care au fost uciși.

Trupele ruse au ajuns în Bucea la sfârșitul lui februarie, însă s-au confruntat cu forțele armate ale Ucrainei și s-au retras pentru a se regrupa. Este vorba despre batalioanele 104 și 234 de desant. Pe 3 martie, ei au revenit la Bucea. Camerele de supraveghere au surprins deplasările cu blindate. Soldații ruși au ocupat o clădire și au început să patruleze străzile și să percheziționeze casele.



La circa 300 de metri de clădirea de oficii se afla un post de control, unde erau de veghe Ivan Skiba și alți cinci bărbați ucraineni din apărarea teritorială. Ei purtau veste antiglonț și aveau o grenadă și o pușcă. Pe 3 martie, au fost anunțați că rușii s-au întors și vin în direcția lor. Bărbații s-au ascuns acasă la Valerii Korenko, care le aducea ceai la postul de control. Ulterior, acolo au venit și Andrei Dvornikov și Denis Rudenko. Cei nouă au petrecut acolo noaptea.

În jurul orei 11:30, au ajuns acolo soldații ruși, care i-au amenințat cu arma și somat să iasă. Au fost obligați să își scoate gecile și încălțămintea, au fost examinați dacă au tatuaje și duși în clădirea de birouri.

 

Soldații ruși, 4 martie. Imagini de pe camerele de supraveghere. Sursa: The New York Times

Ivan Skiba, care a supraviețuit, a povestit că le-au fost legate mâinile și au fost obligați să stea în genunchi în parcare. Pe Vitalii Karpenko l-au împușcat. Ivan Skibu și Andrei Verbov au fost duși înăuntru, unde au fost bătuți și interogați. Apoi, pe Verbov l-au împușcat. Skibu a fost dus înapoi la parcare, unde erau restul bărbaților.

La un moment dat, unul dintre bărbați a recunoscut că face parte din apărarea teritorială. Apoi, acesta a fost eliberat. În prezent, el este cercetat penal pentru trădare de patrie.

Soldații discutau ce să facă cu restul. Unul dintre ei a spus: „Scăpați de ei, însă nu aici, să nu se tăvălească pe aici cadavrele”.

Apoi, doi soldați i-au dus în curte. Acolo se afla deja un cadavru – Andrei Matveiciuk, care a dispărut în ajun (expertiza a arătat că a fost împușcat în cap). Soldații au început să tragă. Pe Skiba, glontele l-a rănit la șold și a ieșit. Acesta s-a prefăcut mort. Soldații au continuat să tragă asupra celor care se mișcau și au plecat. După ce s-a asigurat că vocile nu se mai aud, Skiba s-a ridicat și a fugit.



Cei uciși: Anatolii Prihodiko, Andrei Matveiciuk, Andrei Verbovoi, Denis Rudenko, Andrei Dvornikov, Sveatoslav Turkovskii, Valerii Kotenko și Vitalii Karpenko. Sursa: The New York Times

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: