president.gospmr

Tiraspolul ar putea prelungi starea de urgență cu încă 2 luni. Krasnoselski: situația economică rămâne dificilă

Tiraspolul ar putea prelungi starea de urgență în economie până pe 9 august. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a făcut această propunere în cadrul unei ședințe cu subalternii săi, în cadrul căreia a constatat că situația economică din stânga Nistrului „rămâne dificilă”. Un „decret” în acest sens a fost transmis așa-zisului Soviet Suprem, care urmează să se pronunțe într-o ședință extraordinară.

În cadrul ședinței convocate de Krasnoselski pe 8 iulie, au participat reprezentanții așa-numitului guvern și soviet suprem local, precum și reprezentanții comisiei special formate pentru elaborarea măsurilor anticriză.

Potrivit administrației de la Tiraspol, discuțiile s-au axat pe menținerea locurilor de muncă, susținerea întreprinderilor industriale – în special a celor orientate spre export – și reducerea cheltuielilor publice. Krasnoselski susține că, în actualele condiții, este dificil de prognozat veniturile bugetare, iar autoritățile trebuie să decidă care cheltuieli pot fi amânate și care sunt esențiale.

Potrivit sursei citate, Tiraspolul continuă să opereze modificări la „bugetul” pentru anul 2025, precum și să elaboreze „proiectului bugetului pentru 2026”, în conformitate cu noile realități economice.

Criza în regiunea transnistreană: de la ce a pornit, cine e de vină și ce consecințe are

Amintim că regiunea transnistreană a instituit, pe 11 iunie, pentru 30 de zile, starea de urgență în economie. Tiraspolul a invocat, drept motiv, reducerea livrărilor de gaze naturale în stânga Nistrului.

O săptămână mai târziu, autoritățile de facto de la Tiraspol au recunoscut că situația economică din stânga Nistrului este una critică: rezervele financiare au fost epuizate, iar executarea „bugetului local” este imposibilă „din cauza crizei energetice și a contextului geopolitic”.

Astfel, după ce, la sfârșitul lunii mai, Tiraspolul a anunțat că cadrele didactice își vor primi indemnizațiile de concediu pentru vara anului 2025 în două tranșe egale –  justificând decizia prin lipsa fondurilor în așa-zisul buget al regiunii – așa-zisele autorități din stânga Nistrului au anunțat, pe 20 iunie, că și bugetarii din regiunea transnistreană își vor primi salariile, din 1 iulie, în două părți egale.

La începutul lunii iulie, proprietarul holdingului „Sheriff” din regiunea transnistreană, Victor Gușan, a alocat aproximativ 2 milioane de dolari din fonduri proprii administrației orașului Tiraspol – „pentru rezolvarea problemelor gospodărești”. Înseamnă asta că „situația este, într-adevăr, foarte rea” pe malul stâng? Este un semnat adresat Moscovei? Sau Chișinăului? Sau doar un gest dictat de convingeri personale? — detalii în analiza NM.

Precizăm în acest context că, anterior, Biroul politici de reintegrare a declarat pentru NM că a oferit sprijin pentru populația regiunii, însă administrația nerecunoscută nu a dat curs propunerilor: „Chișinăul este mereu dispus să vină în sprijinul cetățenilor săi din regiune și să evite provocarea crizelor umanitare în măsură să afecteze și malul drept al Nistrului”.

***

Amintim că Federația Rusă a refuzat să mai furnizeze gaze naturale în Republica Moldova, destinate regiunii transnistrene, de la 1 ianuarie, deși contractul prin care și-a asumat să o facă este în vigoare. Decizia Moscovei a declanșat o criză în stânga Nistrului, dar s-a răsfrâns și asupra malului drept.

În februarie, Chișinăul a permis tranzitul de gaze către regiunea transnistreană, în baza unui contract între Moldovagaz și un trader european, cu plata în avans. Recent, președinta Maia Sandu a recunoscut că gazele care ajung astăzi în regiune sunt achitate de Federația Rusă, dar a precizat că autoritățile nu deține informații despre cum sunt plătite livrările: „Rusia achită. Știm că Rusia. Nu știm detalii, pentru că nimeni nu ni le prezintă”.

Președinta a mai precizat că soluționarea problemelor economice din regiune este practic imposibilă, atâta timp cât Rusia își menține ilegal pe teritoriul din stânga Nistrului trupele militare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: