„Tot salariul – bonei”. Cinci istorii despre cum mamele (nu) se descurcă fără grădiniță și ce-i de făcut în acest caz

Instituțiile de stat, magazinele și companiile private din Moldova își reiau treptat activitatea, dar grădinițele încă sunt închise. Deocamdată – până la 30 iunie. Părinții copiilor mici nu pot reveni la serviciu pentru că nu au cu cine-i lăsa pe cei mici. NM a întrebat câteva mămici, cum soluționează această problemă, cum văd ele ieșirea din această situație și a aflat ce intenționează să facă guvernul.

Ce spun părinții?

Anna Ogareva

Regimul stării de urgență a fost anulat la 15 mai. Întreprinderile au început să activeze și părinții sunt așteptați la serviciu. E clar că trebuie să lucrăm. Dar am constatat că nu avem unde trimite copiii, grădinițele sunt închise.

Timp de două luni, compania noastră a fost în carantină, dar la 25 mai, noi am revenit la serviciu. Eu sunt contabilă într-o firmă care se ocupă de producerea semințelor pentru agricultură. Acum este sezonul vânzărilor, eu trebuie să fiu în oficiu de la 8:00 până la 17:00.

Am fost nevoiți să ne gândim, cu cine să lăsăm copilul. Eu am posibilitatea să-l duc la bunici. Dar ei sunt în vârstă. Pe toată perioada carantinei, timp de două luni, m-am străduit să nu contactez cu părinții, pentru a nu-i infecta, deoarece pentru ei, coronavirusul este mult mai periculos. Însă acum sunt nevoită să-mi duc copilul la părinți, cu transportul public, prin tot orașul. Și reiese că toate măsurile pe care le-am întreprins pentru a nu-mi pune părinții în pericol, au fost zadarnice.

Nu voi putea să lucrez de acasă. Eu întocmesc facturi, recepționez bani, comunic cu agenții care vin la noi. Pot desfășura această activitate doar în oficiu.

Și nici să iau fiul cu mine la serviciu nu este o soluție. De câteva ori am încercat să lucrez cu el, dar aceste zile au fost absolut neproductive. În plus, la serviciu sunt foarte mulți oameni.

Nici nu am examinato ideea cu bona. Pentru ca cineva să stea cu copilul o lună întreagă, o zi de lucru deplină trebuie plătită, în medie, cu suma de la 4 până la 6 mii de lei. Este aproape tot salariul meu. Și apoi, aceasta ar însemna să aduc în casă o persoană străină care, la fel, se deplasează cu transportul public și contactează cu alte persoane.

Consider că grădinițele trebuie să fie deschise și starea sănătății copiilor să fie verificată, așa cum se făcea până la carantină. Atunci, în fiecare dimineață, asistenta medicală examina copiii, le controla temperatura și permitea să frecventeze grădinița doar celor care nu manifestau semne ale bolii. Copiii vor putea ieși mai des la plimbare, mai ales că acum e vară.

Cred că în acest caz, riscul de infectare la grădiniță nu va fi mai mare decât să-mi duc copilul la părinți, cu transportul public, ori să-l iau cu mine la serviciu.

Anastasia Reabova

Din cauza că s-au închis grădinițele, am fost nevoită să-mi iau concediu din cont propriu, pentru că nu am cu cine lăsa copiii. Cât va mai dura aceasta, nu se știe. În cazul nostru însă lipsa banilor nu a fost cea mai mare problemă.

Fiul meu cel mai mare are cinci ani, cel mai mic va împlini în curând patru. Cel mai mare este diagnosticat cu sindromul Down și are gradul întâi de dizabilitate. Pentru el, această perioadă, fără ședințele cu psihopedagogul și logopedul, este pierdută. El va fi nevoit să recupereze foarte mult timp cele pierdute și nu se știe dacă va reuși, pentru că acestor copii le este foarte dificil să se adapteze din nou, regresul apare rapid.

Teoretic, poate fi invitată o bonă, cu 30 de lei ora, dar cu un salariu de 5 mii de lei lunar și cu un regim de lucru de la 8:00 până la 16:30, este cu totul neconvenabil. Eu nu pot lua copiii la serviciu, pentru că activez în domeniul gazelor și ar putea fi periculos pentru ei.

Desigur, închiderea grădinițelor este logică. Dar în grădinițele specializate pentru copiii cu dizabilități sunt, de obicei, câte șapte micuți în grupă. În acestea pot fi create condiții de lucru pe perioada carantinei.

Iar grădinițele obișnuite pot fi deschise doar pentru copiii care nu au cu cine rămâne acasă. Astfel, poate să fie redus numărul de copii în grupe. Însă trebuie să fie examinați de trei ori pe zi, încăperile să fie dezinfectate și aerisite, copiii să fie scoși mai des afară.

Victoria (anonim)

Eu sunt mamă singură. Am născut fiica în urma procedurii de fertilizare in vitro, copilul nu are tată, nu primesc pensie alimentară. Lucrez în departamentul de marketing și logistică al unei întreprinderi de stat, primesc un salariu de puțin peste 5 mii de lei lunar. Acesta este unicul venit pentru mine și fiica mea de cinci ani.

Cei de la serviciu mi-au înțeles situația și mi-au permis să rămân acasă. Mergeam la serviciu conform unui orar care a fost întocmit special pentru mine. Și mi-au plătit salariul deplin. Mi-am luat un concediu plătit de la 18 mai până la 1 iunie. După aceasta va trebui să revin la serviciu.

Anterior, când îmi trebuia să plec, lăsam fetița cu o vecină. Ea este studentă, în această perioadă învăța la distanță. Îi plăteam câte 30 de lei ora. Pentru o zi de lucru se adună 240 de lei, însă noi am convenit asupra sumei de 200, pentru că nu pot plăti mai mult.

Nu știu ce voi face când va trebui să revin la serviciu permanent. Nu voi plăti câte 200 de lei pe zi, pentru că nu voi avea din ce trăi cu fiica. Probabil, voi putea lucra de acasă, dar acum nu am un calculator propriu. Să iau fiica la serviciu – nu vreau, pentru că nu am automobil, iar să merg cu ea cu troleibuzul ar putea fi periculos.

Cred că grădinițele trebuie să fie deschise. Să fie acceptați copiii dacă părinții aduc de la angajator un certificat precum că ei trebuie să fie la serviciu. Astfel, vor fi mai puțini copii în grupe. O altă soluție cred că ar putea fi să se plătească părinților pentru ca aceștia să poată angaja o bonă.

Irina A.

Sunt văduvă, îmi cresc singură copilul. Până la carantină, lucram într-un salon de înfrumusețare. Atunci când toate s-au închis din cauza coronavirusului, am rămas fără lucru. Salonul nu mă ajută nicicum, pentru că acum, proprietarii nu au posibilitatea să plătească măcar arenda.

Din cauza că acum nu am un venit, mă ajută rudele. Este foarte incomod. Dacă saloanele de înfrumusețare vor putea să-și reia activitatea mai devreme decât se vor deschide grădinițele, nu voi putea reveni la serviciu. Nu am cu cine lăsa copilul.

O bunică trăiește în Canada, alta – în sat, la 200 de kilometri de noi. Ea are grad de dizabilitate, de aceea nu voi putea duce copilul la ea. Nici printre cunoștințele mele nu este cineva pe care aș ruga să stea cu fiul meu. Am o vecină, dar și ea are doi copii, unul dintre ei – sugar, de aceea nu o pot „împovăra” și cu al meu.

Despre niciun fel de bonă nu poate fi vorba, pentru că pur și simplu nu am cu ce să o plătesc. M-am interesat: pentru o oră de lucru, o bonă trebuie să fie plătită în medie cu 25 de lei. Aceasta înseamnă 200 de lei pentru 8 ore de muncă pe zi.

Dacă grădinițele se vor deschide un pic mai târziu decât saloanele de înfrumusețare, nimeni nu va păstra pentru mine locul de muncă și eu pur și simplu voi pierde acest serviciu. Iar dacă grădinițele se vor deschide la 1 iulie, voi avea șansa de a reveni la muncă.

Am niște cunoștințe care trăiesc lângă Moscova. Acestea spun că la ei, grădinițele continuă să activeze. Acolo copiii sunt acceptați dacă părinții prezintă un certificat care confirmă că trebuie să fie la serviciu și nu mai au cu cine lăsa copilul. Cred că și la noi ar trebui să fie la fel.

Marina (anonim)

Eu lucrez casieriță la o benzinărie, cu un regim care presupune o zi de lucru peste trei. Sunt nevoită să-mi duc fiul de șase ani la mama, ca ea să stea cu el în timp ce eu sunt la muncă. În zilele de odihnă, când nu circulă troleibuzele, sunt nevoită să iau taxiul ca să-mi duc copilul. Este o lovitură mare asupra portofelului, pentru că salariul meu este de 3 mii de lei.

Dacă într-o zi mama nu are posibilitatea să stea cu nepotul, nu merg la serviciu. Din această cauză, se micșorează salariul, pot fi amendată sau chiar concediată.

Eu nu am posibilitatea să plătesc o bonă, pentru că serviciile ei costă 250-300 de lei pe zi. Uneori, sunt nevoită să iau copilul cu mine la serviciu. Dar nu pentru toată ziua, ci doar pentru câteva ore. Oricum este dificil, pentru că la serviciu nu am pat, nu am cum să-l distrez, nu am posibilitatea să-l hrănesc bine.

În plus, trebuie să mă ocup în permanență cu copilul. În chat-ul grupului, ne sunt transmise sarcini care trebuie realizate cu copilul. De aceea cel care se află cu fiul, este nevoit să îndeplinească împreună cu el aceste sarcini în locul meu.

Cred că grădinițele trebuie să fie deschise, pentru că medicii spun că noul coronavirus nu e atât de periculos pentru copii așa cum e pentru maturi. Copiii se infectează mai rar. Dacă e să fiu sinceră, în general, nici nu cred în coronavirus și mă gândesc că este doar un business.

Ce opțiuni au părinții?

În perioada carantinei, pe site-urile cu anunțuri din Moldova au apărut numeroase oferte despre serviciile bonelor. Reporterul NM a sunat la câteva din ele.

Serviciile unei bone la Chișinău costă, în medie, de la 25 până la 45 de lei pe oră sau de la 4 mii de lei până la 8 mii de lei lunar. Pentru aceasta, bonele promit să hrănească copilul, să organizeze activități de dezvoltare cu el și să-l culce.

Sunt și oferte despre serviciile grădiniței private. Unele dintre ele au fost publicate în perioada când, oficial, toate grădinițele din Moldova erau închise.

Cu rolul unei mame care caută o grădiniță pentru copil, reporterul a sunat la câteva anunțuri. În toate cazurile, au spus că grădinița nu activează până la 1 iulie și au propus să revenim cu un sunet la sfârșitul lunii iunie.

Menționăm că în urma unui sondaj realizat de primăria de Chișinău, 66 la sută dintre părinți și-au exprimat dorința de a-și duce copiii la grădiniță după ce acestea vor fi deschise.

Ce fac activiștii civici?

Organizația obștească „Părinții Solidari” a publicat la 28 mai o petiție în care solicită să fie redeschise grădinițele din Moldova. În opinia autorilor petiției, prin închiderea grădinițelor, autoritățile au dat dovadă de iresponsabilitate față de familiile cu copii mici și nu au asigurat protecția socială a părinților, chiar dacă aceștia plătesc impozite.

„Părinți Solidari” cer să fie elaborat un protocol clar privind redeschiderea și funcționarea grădinițelor, cu respectarea măsurilor de securitate.

De asemenea, activiștii cer autorităților să acorde îndemnizații în mărime de cel puțin 50% din salariu pentru părinții cu copii de vârstă preșcolară, pe toată perioada nefuncționării grădinițelor, iar pentru părinții cu copii preșcolari, care și-au pierdut locul de muncă în perioada de carantină, să fie acordat suport financiar echivalent cu coșul minim de consum.

O altă revendicare a organizației este de a opera amendamente la legislație, pentru ca părinții cu copii mici să nu fie demiși din cauza că nu s-au prezentat la serviciu în perioada în care grădinițele au fost închise.

Ce spun cei din grădinițe?

Galina Morgun, metodistă la grădinița nr. 89 din Chișinău, consideră că nu putem vorbi despre faptul dacă merită sau nu să fie deschise instituțiile preșcolare până autoritățile nu vor elabora criterii și cerințe concrete conform cărora grădinițele vor avea dreptul să-și reia activitatea.

În același timp, metodista a menționat că din cauza grădinițelor închise, s-a creat o situație foarte dificilă și adesea copiii rămân fără supraveghere.

Maria Orlova, directoarea grădiniței nr. 99, a menționat pentru NM că problema grădinițelor care nu funcționează are trei aspecte. „Pe de o parte, grădinițele sunt foarte necesare pentru părinți, deoarece aceștia sunt deja chemați la serviciu. Pe de altă parte, în toate grădinițele se efectuează acum lucrări de reparație, care urmează să se încheie abia către 30 iunie. Din al treilea punct de vedere, zilnic, noi avem multe cazuri noi de coronavirus. Îmi fac griji pentru copii, nu vreau ca ei să se infecteze”, a subliniat directoarea.

Potrivit afirmațiilor sale, grădinițele ar putea să fie deschise abia după ce epidemia va fi în scădere. Dar și în acest caz, va trebui să fie respectate regulile de securitate. „Sunt spoturi video în care se arată cum grădinițele din China au ieșit din carantină. La intrare în grădiniță, copiii erau dezinfectați. Părinților le era permis să ajungă doar până la porțile instituției”, a mai spus Maria Orlova. În opinia sa, în grădinițe ar trebui să se verifice în permanență starea sănătății copiilor și grupele să fie mai puțin numeroase.

Ce spun autoritățile?

Vitalie Dragancea, consilierul prim-ministrului, a declarat pentru NM că deocamdată, autoritățile nu intenționează să reia activitatea unor instituții și să lase închise altele. „Noi trecem printr-o epidemie a virusului despre care știm foarte puțin și împotriva căruia încă nu există vaccin. Societatea trebuie să iasă din carantină foarte atent, respectând regulile, pentru a preveni escaladarea epidemiei. Noi reieșim anume din această logică, atunci când reluăm activitatea unor instituții și lăsăm închise altele. […] Ieșirea din carantină nu are un caracter uniform, aici sunt inevitabile unele disproporții, ca și în cazul grădinițelor. Acum, noi ne sprijinim mai degrabă pe logica social-epidemiologică decât pe cea social-economică”, a precizat consilierul șefului cabinetului de miniștri.

Dragancea a menționat că la 27 mai, la Ministerul Educației s-a desfășurat o ședință cu reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Agenției Naționale de Sănătate Publică, la care s-au discutat termenele în care grădinițele își vor relua activitatea. Potrivit afirmațiilor lui Dragancea, instituțiile preșcolare vor începe să primească copiii doar atunci când epidemiologii vor decide că acest lucru nu este periculos. „În ultimele patru săptămâni, noi constatăm creșterea numărului de îmbolnăviri de coronavirus, de aceea suntem foarte vigilenți în ce privește renunțarea la anumite restricții”, a subliniat funcționarul.

Întrebat dacă e posibil să fie deschise grădinițele pentru copiii ai căror părinți lucrează, Dragancea a răspuns că aceasta ar fi o măsură discriminatorie și că nu pot fi deschise grădinițele doar pentru unii copii, iar pentru alții – nu. Potrivit lui, copiii sunt în grupul de risc sporit și medicii au argumente împotriva ideii de a deschide acum instituțiile preșcolare.

La guvern nu se examinează nici ideea de a plăti îndemnizații pentru părinți. Dragancea a menționat că acum, în condiții de criză economică și epidemiologică, posibilitățile economiei moldovenești sunt limitate, iar numărul beneficiarilor de plăți sociale a crescut în perioada carantinei. „Mă îndoiesc că acum, în bugetul de stat sunt astfel de mijloace [pentru achitarea îndemnizațiilor pentru părinți]”, a concluzionat Dragancea.

Și opoziția?

În luna martie, după închiderea în carantină a tuturor grădinițelor și școlilor din Moldova, Liviu Vovc, deputat al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, a prezentat în parlament un proiect de lege pentru susținerea părinților. Acesta prevede achitarea din bugetul de stat a îndemnizațiilor pentru fiecare copil mai mic de 10 ani, dacă instituția de învățământ pe care a frecventat-o a fost închisă.

De menționat că pentru primele cinci zile de ședere, îndemnizația urma să fie achitată de către angajator, iar pentru zilele următoare – Casa Națională de Asigurări Sociale. În proiect nu a fost indicată mărimea îndemnizațiilor.

Proiectul lui Liviu Vovc nu a fost inclus în agenda ședinței parlamentului din 12 martie, pentru că această inițiativă nu a fost transmisă guvernului pentru aprobare prealabilă.

Cabinetul de miniștri a aprobat un aviz cu privire la proiectul lui Vovc abia la 13 mai. Guvernul a refuzat să susțină măsurile propuse de către deputat din lipsă de bani în buget și din cauza neconcordanței condițiilor de asigurare socială.

***

Menționăm că pentru întreținerea unui copil la o grădiniță din Chișinău, statul cheltuiește 20 480 de lei anual sau 1706 lei lunar. Din această sumă, 50% sunt destinate salariilor angajaților din grădinițe, 20% – pentru alimentație, 10% – pentru achitarea serviciilor comunale, 8% – pentru soluțiile de curățare, rechizite și mărfuri pentru gospodărie, 6% – pentru reparația comunicațiilor avariate, abonarea la publicațiile periodice, pregătirea profesională a cadrelor, dezinsecție, exterminarea rozătoarelor și deservirea paginilor web ale grădinițelor. Alte 5% din această sumă se cheltuiesc pentru mobilă, tehnică și alte necesități, iar 1% – pentru medicamente și asistență medicală primară.

Cum este soluționată problema în alte țări?

În grădinițele din Rusia lucrează grupe de serviciu pentru copiii ai căror părinți continuă să lucreze și nu-și pot lăsa copiii cu rudele. Starea sănătății copiilor și a educatorilor este monitorizată zilnic.

În Germania, frecventarea instituțiilor preșcolare a fost permisă doar pentru copiii medicilor, polițiștilor, salvatorilor, colaboratorilor din magazine și părinților singuri.

Instituțiile preșcolare din Israel au revenit la muncă la 10 mai. Acestea au fost deschise treptat. În grupe nu trebuie să fie mai mult de 18 copii. Săptămâna de studii a fost divizată în două părți: de duminică până marți și de miercuri până vineri. În prima jumătate a săptămânii, vine la grădiniță o jumătate de grupă, în a doua jumătate – cealaltă. Din cauza acestui sistem, părinții oricum erau nevoiți să caute, cu cine să lase copiii câteva zile pe săptămână. La 17 mai, grădinițele au început să-i primească pe cei mici pentru o săptămână deplină.

În România, grădinițele nu funcționeză. Președintele Klaus Iohannis a declarat că școlile, grădinițele și universitățile din țară nu vor fi deschise până la 1 septembrie.