Totalizările programului Zoom in banking 2.0 de la Victoriabank

P.
| 17 februarie, 2021
17:16

Promo

Peste 150 de persoane au beneficiat de instruire în domeniul financiar-bancar

Nouă webinare tematice în cadrul ediției Zoom in banking 2.0

Stagii de practică cu remunerare de la Victoriabank

Chișinău, 17 februarie 2021. Cea de-a doua ediție a programului Zoom in banking, lansată în noiembrie 2020, în parteneriat cu Academia de Studii Economice (ASEM) și European Business Association Moldova, se află pe ultima sută de metri. Organizatorii și participanții acestuia sunt mulțumiți de rezultate.

Obiectivul principal al programului este de a consolida abilitățile practice legate de activitatea bancară în rândul studenților și personalului didactic, prin implicarea practicienilor bancari și a experților internaționali. Prin intermediul acestui program are loc alinierea parcursului de formare educațională la necesitățile mediului bancar național.

Pe parcursul celor trei luni de la lansare, programul a reușit să instruiască, prin intermediul platformei online Zoom, peste 150 de persoane. Participanții proiectului, studenți și profesori din cadrul ASEM, precum și reprezentanți ai companiilor locale, au acumulat, în cadrul celor 9 webinare, informații practice din domeniul financiar-bancar, direct de la profesioniști. Printre subiectele abordate se numără: „Relațiile de muncă. Drepturile și obligațiile angajaților și angajatorilor”; „Băncile în calitate de intermediari pe piața valorilor mobiliare din Moldova”; „Aplicarea IFRS în industria bancară”; „Evaluarea riscului de credit” și altele.

„Succesul primei ediții ne-a motivat să continuăm și să dezvoltăm mai departe acest proiect educațional. Aducem, încă o dată, mulțumiri partenerilor noștri, fără de care implementarea proiectului nu ar fi fost posibilă. Exprimăm recunoștință față de rectorul ASEM și întreaga echipă de profesori, care prin aportul și implicarea lor educă tineri specialiști dedicați și inteligenți, ce vor constitui în viitor masa critică a sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova. De asemenea, apreciem contribuția considerabilă a comunităților de business locale, care au fost implicate în proiect prin intermediul suportului oferit de EBA Moldova” a declarat Valentina Sohoțchi, director Resurse Umane.

În cadrul programului sunt abordate subiecte practice și creative precum cel din ultimul seminar, planificat pe 18 februarie, cu genericul „Cât de mult se deosebește marketingul în banking, de marketingul în vinificație?”, speaker-ul căruia va fi Sorin Bălănel, Director al Direcției Relații cu Publicul și Marketing al Victoriabank.

„Importanța marketingului în business a crescut semnificativ în timp. Activitatea de marketing este o strategie continuă care ajută afacerile să se dezvolte. Instrumentele de promovare sunt aplicabile în fiecare domeniu, fie el domeniul bancar sau cel al vinificației. Putem folosi aceleași tactici pentru produse diferite, indiferent de sfera în care activăm, deoarece, în ultimă instanță, marketingul nu e doar despre ce vindem, dar redă istorii, emoții și trăiri prin storytelling și un custom experience ce depășește așteptări”, menționează Sorin Bălănel.

Analogic ediției Zoom in banking 1.0, Victoriabank va oferi, începând cu luna martie, stagii de practică cu remunerare. În cadrul acestora vor participa studenții ASEM care s-au înregistrat la acest proiect. În urma evaluării cunoștințelor teoretice, cei selectați vor beneficia de stagiu de practică cu remunerare în cadrul Victoriabank și posibilitatea angajării ulterioare.

Despre Victoriabank:

Victoriabank este unul dintre cele mai recunoscute branduri din Republica Moldova. În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, a devenit acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Instituția bancară traversează un proces complex de change management și de transformare culturală, iar investițiile în platformele digitale rămân o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Potrivit statisticilor publice ale Băncii Naționale a Moldovei, Victoriabank este banca sistemică cu procentul cel mai mare de tranzacții efectuate de clienți fără numerar din numărul total de operațiuni bancare.

Victoriabank

Știri similare

Promo

Victoriabank lansează Google Pay pentru magazinele online

Promo

Victoriabank susține antreprenorii locali cu o premieră în Moldova: integrarea metodelor de plată pe platforma Shopify

Politică

Actorul Sergiu Voloc a aderat la partidul Victoriei Furtună. Va participa și la alegeri?

Ana-Maria Dolghii
| 25 iunie, 2025
17:56

Actorul Sergiu Voloc a participat în urmă cu două zile la o conferință a Partidului „Moldova Mare”, care a fost consacrată aniversării adoptării Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova. Acesta a fost observat pentru prima dată la un eveniment al formațiunii politice, care este condusă de ex-procurorul anticorupție Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor. NewsMaker a discutat cu Sergiu Voloc și a aflat că acesta a aderat recent la Partidul „Moldova Mare”. De ce a decis să se alăture formațiunii și ce rol are în interiorul acesteia, aflați în materialul NM.

Pe 23 iunie, Partidul „Moldova Mare” a organizat o conferință intitulată „Declarația de Suveranitate – scutul independenței Republicii Moldova”. Aceasta a avut loc în ziua în care s-au împlinit 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a țării noastre.

Câteva zeci de persoane au participat la eveniment, printre care figuri controversate precum președinta formațiunii politice, Victoria Furtună, ex-deputatul Anatol Plugaru și avocatul Igor Hlopețchi. Printre cei prezenți s-a mai numărat și actorul Sergiu Voloc.

În cadrul conferinței, o serie de participanți au ținut discursuri în care au vorbit despre procesul de adoptare a Declarației de Suveranitate și situația din țară. Alocuțiunile au fost dominate de ideea că integrarea europeană ar submina suveranitatea Republicii Moldova, acuzații la adresa Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) și pledoarii în susținerea așa-zisei „limbi moldovenești”.

Sergiu Voloc, care a fost observat pentru prima dată la un eveniment al Partidului Moldova Mare la această conferință, a fost unul dintre speakeri.

El a avut o intervenție în care a sugerat că statul nostru ar fi controlat de forțe externe, iar Victoria Furtună este persoana care va putea schimba acest lucru. „Eu vă încurajez să aveți încredere că suntem unica șansă de a distruge mitul acesta că suntem controlați. Noi nu mai putem fi controlați! (…) Noi vom putea avea un cuvânt, prin Victoria Furtună, la parteneri care într-adevăr țin la țară și la patria lor internațional”, a declarat actorul.

Pe paginile partidului nu există informații despre afilierea lui Sergiu Voloc cu „Moldova Mare”. Astfel, NM l-a contactat pe artist pentru a afla detalii despre acest subiect.

Sergiu Voloc a declarat că a aderat la Partidul „Moldova Mare” în urmă cu câteva săptămâni. Acesta a menționat că a fost la sediul „Moldova Mare”, unde i s-a prezentat programul politic al formațiunii, i s-a propus să adere la partid și a acceptat.

Voloc a spus că a decis să se alăture Partidului „Moldova Mare” întrucât este un adept al suveranismului, iar formațiunea promovează acest curent. „Eu sunt interesat ca țara noastră să fie mai mult stăpână pe propriile interese și decizii decât ONG-urile. Fiindcă acestea se implică tot mai des în politică. Statele Unite au făcut destule investigații și analize de date, au monitorizat situația. Și mai multe din aceste ONG-uri care se implică în politică au un caracter criminal și defectuos. Respectiv, asta ne afectează pe noi direct”, a menționat el.

În același timp, Sergiu Voloc a precizat că nu se regăsește în organele de conducere. „Eu am calitate de reprezentant cunoscut pentru populație și asta este suficient”, a subliniat el.

Întrebat dacă, în cazul în care formațiunea politică condusă de Victoria Furtună va participa la parlamentare din toamnă, se va regăsi pe listele partidului, Voloc a declarat: „Nu am avut o discuție directă cu doamna Victoria sau cu cineva din conducerea partidului. Am aderat de puțin timp la acest partid și nu am participat la anumite evenimente, dar sunt prezent la anumite dezbateri ce ține de program (programul electoral – n. r.)”.

Cine este Sergiu Voloc

Segiu Voloc, în vârstă de 42 de ani, este un actor și prezentator TV din Republica Moldova. A devenit cunoscut publicului pentru rolurile sale în producțiile cinematografice „Plictisit și inspirație”, „Sașa, Grișa și Ion”, „La limita de jos a cerului” și „Nunta în Basarabia”.

În martie 2025, Sergiu Voloc a fost găsit vinovat, în primă instanță, de vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății altei persoane. Cazul se referă la o altercație pe care actorul a avut-o cu un vecin pe 1 noiembrie 2022. Potrivit sentinței, acesta a fost condamnat la 2 ani de închisoare, dintre care unul cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Voloc susține că dosarul ar fi fost fabricat. Acesta a anunțat anterior că va contesta sentința instanței.

Partidul „Moldova Mare”, Sergiu Voloc, top

Știri similare

Viață

Planul autorităților pentru iarnă – supus consultărilor. Ce vor face dacă Transnistria va rămâne, din nou, fără gaz?

Mihaela Conovali
| 25 iunie, 2025
17:43

Ministerul Energiei a lansat în consultare publică Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026, care cuprinde 48 de acțiuni pentru asigurarea energiei electrice, gazelor naturale și creșterea eficienței energetice. Printre priorități se numără diversificarea surselor de gaze, monitorizarea livrărilor pentru acoperirea necesităților malului stâng, accesarea suportului de 60 de milioane de euro din partea UE în cazul stopării livrărilor de gaze către regiune, precum și aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public.

Ministerul Energiei a publicat, spre consultare publică, Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026. Planul conține 48 de măsuri ce vizează energia electrică, gazele naturale, securitatea și eficiența energetică.

Printre măsurile din domeniul gazelor naturale se numără „achiziționarea gazelor naturale din mai multe surse și asigurarea transportării acestora prin diferite rute de aprovizionare”, precum și „stabilirea pragurilor de consum pentru identificarea și atribuirea categoriilor de consumatori în funcție de consumul de gaze naturale al acestora după cum urmează: consumatori non-casnici mari; consumatori non-casnici mijlocii; consumatori non-casnici mici”.

O altă măsură prevede „aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public prevăzute la articolul 89 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Acest articol reglementează obligația furnizorilor de a asigura livrarea gazelor către consumatorii casnici și întreprinderile mici.

În document se explică că ANRE va stabili praguri de consum pentru a împărți consumatorii non-casnici în mari, mijlocii și mici. Consumatorii mari și mijlocii vor achiziționa gaze naturale la prețuri negociate pe piață, iar consumatorii casnici, cei non-casnici mici și instituțiile sociale esențiale vor fi aprovizionați prin obligația de serviciu public, cu prețuri reglementate. Până la 1 octombrie 2025, ANRE va aproba un calendar pentru restricționarea accesului consumatorilor non-casnici la furnizarea gazelor și va stabili condițiile și obligațiile furnizorilor.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Printre măsuri se regăsește și „monitorizarea asigurării livrărilor de gaze naturale pentru acoperirea necesităților malului stâng, de către entitatea de aprovizionare cu gaze naturale prevăzută la art. 85¹ alin. (1) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Potrivit acestui articol, furnizarea gazelor naturale se realizează de către furnizori care dețin licență pentru activitatea respectivă. Conform planului, această măsură va reveni Ministerului Energiei, ANRE și entității desemnate pentru livrarea gazelor naturale către malul al Nistrului.

În planul publicat spre consultare se menționează că, în cazul stopării livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova prin mecanismul stabilit de Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, va fi accesat suportul financiar oferit de UE, în valoare de 60 de milioane de euro, pus în continuare la dispoziția populației din regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către UE în conformitate cu Scrisoarea de intenție semnată de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană la data de 4 februarie 2025″.

O măsură din domeniul eficienței energetice prevede „desemnarea unei persoane responsabile (manager energetic), pentru fiecare instituție subordonată, care să monitorizeze, verifice și să asigure consumul rațional de resurse energetice, și să asigure menținerea temperaturii interioare recomandate în cadrul clădirii specifice tipului de activitate”. Potrivit planului, această măsură va reveni Agenției Proprietăți Publice, Cancelariei de Stat, autorităților publice centrale, autorităților publice locale și Congresului Autorităților Locale din Moldova.

Documentul se va regăsi în consultare publică până pe 8 iulie 2025.

***

În contextul măsurilor care vizează regiunea transnistreană, amintim că în februarie 2025, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Printre acestea – să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, să elaboreze un plan acceptat de Guvernul Republicii Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, inclusiv să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie. Detalii AICI. Ulterior, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene. Tot atunci, oficialul a anunțat că Tiraspolul a ales ca regiunea să fie alimentată cu gaz printr-o companie din Ungaria.

2026, consumatori non-casnici, măsuri, mijlocii, Ministerul Energiei, sezonul de iarnă, top, Transnistria

Știri similare

Bani

Criptomonedă lansată de Șor, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile: tranzacții de peste 9 miliarde de dolari

Ecaterina Arvintii
| 25 iunie, 2025
17:28

O nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare, scrie Financial Times.

Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale.

O analiză a Financial Times a portofelelor digitale conectate la Grinex, o bursă cripto înființată recent tot în Kârgâzstan, unde se tranzacționează doar A7A5, ruble și un stablecoin legat de dolar, arată că prin aceste portofele au fost mutate tokenuri A7A5 în valoare de 9,3 miliarde de dolari.

Moneda digitală susține că este garantat prin depozite în ruble la Promsvyazbank, o bancă moscovită din sectorul apărării, aflată sub sancțiuni din partea SUA, Regatului Unit și UE pentru sprijinul acordat invaziei la scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin. Creșterea rapidă a monedei este evidentă: în prezent există 12 miliarde de tokenuri în circulație, echivalentul a 156 de milioane de dolari, și este utilizată intens de un grup restrâns de utilizatori, ale căror transferuri zilnice depășesc în mod regulat acest volum.

Totodată, tokenul A7A5 pare a fi legat de încercările Moscovei de a folosi criptomonedele pentru a finanța campanii de influență politică în străinătate, potrivit unui raport recent al Centrului pentru Reziliență Informațională (CIR), un grup de cercetare nonprofit cu sediul la Londra.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice, este deținută majoritar de omul de afaceri Ilan Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Șor a fugit din arest la domiciliu în Moldova în 2019, după ce a fost condamnat pentru furtul a 1 miliard de dolari în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării.

Ulterior, Șor s-a mutat la Moscova și a obținut cetățenia rusă. Anul trecut, oamenii legii l-au acuzat pe Șor că ar fi organizat o amplă operațiune de cumpărare a voturilor la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea Moldovei la UE – acuzații pe care oligarhul fugar le-a numit „un spectacol absurd”.

În noul său raport, Centrul pentru Reziliență Informațională (CIR) a constatat că mai multe domenii web folosite în operațiuni de influență politică în Moldova aveau aceeași adresă IP cu site-urile A7 și A7A5. Șor nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Într-o declarație, A7A5 a precizat că, deși „a colaborat cu echipa tehnică a A7 în faza inițială”, în luna precedentă a „decis să se despartă complet din cauza diferențelor de viziune privind strategia de dezvoltare”.

Crearea acestei monede electronice are loc în contextul intensificării controalelor asupra tranzacțiilor legate de Rusia, pentru respectarea sancțiunilor, dar și a excluderii unor bănci rusești din rețeaua internațională SWIFT.

Directorul A7A5, Leonid Șumakov, a declarat că Kârgâzstanul a fost ales deoarece este o „jurisdicție prietenoasă, mai puțin supusă sancțiunilor”: „Nu e un secret că această jurisdicție ajută mult în prezent Rusia să facă față presiunii”.

Financial Times amintește că compania A7 a lui Șor a fost adăugată pe lista de sancțiuni a Regatului Unit în luna mai. Vorbind la un forum săptămâna trecută, oligarhul fugar a declarat că A7 creează un sistem de plăți mai amplu, diferențiat și „suficient de invulnerabil”. Acesta ar urma să includă schimburi de titluri de valoare și instrumente „nepolitizate”, precum metalele prețioase, pentru a evita supravegherea autorităților de reglementare. Criptomonedele ar reprezenta doar o direcție a acestui sistem, a spus el.

CIR (Centrul pentru Reziliență Informațională) a descoperit anunțuri de angajare publicate de A7 pentru vorbitori de chineză, experți în energie și contabili în Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan și regiunile ucrainene ocupate de Rusia.

Anul trecut, Șor ar fi fost implicat în discuții cu Keremet Bank din Kârgâzstan, potrivit Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA, ca parte a unor planuri „de a crea un centru pentru evitarea sancțiunilor, care să permită Rusiei să plătească pentru importuri și să primească plăți pentru exporturi”. OFAC a sancționat această bancă în luna ianuarie.

Compania A7A5 nu a răspuns întrebărilor Financial Times privind Keremet Bank, Șor sau activitățile sale din Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ilan Șor, rusia, sancțiuni internaționale, Șor ajută Rusia, top

Știri similare

Externe

NATO consideră Rusia „o amenințare pe termen lung”. Statele membre cresc cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB

Ecaterina Arvintii
| 25 iunie, 2025
16:40

Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung„ la adresa securității în regiunea euroatlantică, iar cele 32 de state membre ale NATO rămân unite în fața acestei și altor provocări, potrivit declarației finale adoptate pe 25 iunie la summitul Alianței desfășurat la Haga.

Documentul reafirmă „angajamentul neclintit” față de principiul apărării colective prevăzut în articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic – potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. De asemenea, liderii Alianței și-au reconfirmat sprijinul „pe termen lung” pentru Ucraina, precizând că securitatea acesteia contribuie direct la securitatea țărilor NATO. Cheltuielile destinate sprijinirii Ucrainei vor fi incluse în calculul bugetelor naționale pentru apărare.

În același document, statele membre au convenit să își majoreze bugetele de apărare până la 5% din PIB până în 2035 – un obiectiv susținut intens de președintele SUA, Donald Trump. Potrivit surselor diplomatice citate de agențiile internaționale, liderul de la Washington i-a încurajat pe aliați, în cadrul summitului, să achiziționeze echipamente militare din Statele Unite în contextul acestor creșteri bugetare.

Chiar dacă tonul declarației față de Rusia este mai moderat decât în alte documente anterioare – nu se menționează explicit invazia rusă în Ucraina și nu se reiterează condamnarea Moscovei – NATO reiterează că amenințarea rusă rămâne principalul motiv pentru consolidarea capacităților defensive ale Alianței. De asemenea, documentul nu face referire nici la un calendar clar privind aderarea Ucrainei la NATO, în condițiile în care Statele Unite și alte țări ar fi exprimat rezerve față de includerea acestui subiect în textul final. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că absența acestei mențiuni nu înseamnă renunțarea la deciziile anterioare privind aderarea Ucrainei la Alianță în viitor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

apărare, declarație, rusia, summitul NATO, top, ucraina

Știri similare

Politică

Cetățenia mai greu de obținut? PAS vrea ca toți solicitanții să cunoască limba română și Constituția

Doina Buruiană
| 25 iunie, 2025
16:33

Parlamentul va revizui legislația privind cetățenia Republicii Moldova. Printre modificările-cheie se numără aplicarea acelorași proceduri de dobândire a cetățeniei pentru toate categoriile de solicitanți. Astfel, toți doritorii de cetățenie moldovenească vor trebui să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției.

În forma actuală a legii cetățeniei, cunoașterea limbii române și a Constituției este prevăzută doar pentru cei care dobândesc cetățenia prin naturalizare. Însă, potrivit noii propuneri, toți solicitanții vor trebui să susțină examene de cunoaștere a limbii române și a Constituției.

Potrivit proiectului, cetățenia Republicii Moldova va putea fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire și naturalizare.

Documentul prevede și măsuri stricte de prevenire a fraudelor, prin verificarea riguroasă a documentelor, istoricului de călătorii, a eventualelor interdicții de intrare în alte țări, a integrității și a stării de sănătate a solicitantului.

În ultimii ani, autoritățile au identificat circa 100 de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei moldovenești, pe baza unor documente falsificate sau de proveniență necunoscută. Astfel, noul proiect prevede ca cererea de cetățenie să fie depusă personal, fiind exclusă depunerea prin procură sau prin intermediari.

Va fi interzisă acordarea cetățeniei persoanelor supuse sancțiunilor internaționale.

De asemenea, proiectul explică în mod clar cine poate cere cetăţenia prin naturalizare şi cum se calculează perioada de şedere sau de domiciliu în Moldova necesară pentru aceasta.

Proiectul urmează să fie dezbătut în plenul Parlamentului.

***

Amintim că în 2024, Parlamentul a adoptat amendamente la legea cetățeniei, potrivit cărora persoanele născute și domiciliate pe teritoriul R. Moldova, care execută pedepse penale, au un istoric de infracțiuni sau se află sub urmărire penală nu vor putea primi cetățenia moldoveană.

În acest context, a fost introdusă obligativitatea coordonării solicitărilor de obținere a cetățeniei cu Serviciul de Informații și Securitate.

Decizia se referă la cetățenia oferită persoanelor născute pe teritoriul R. Moldova până în 1991, chiar dacă au emigrat demult și nu au obținut acte de identitate moldovenești, precum și copiilor născuți din părinți cetățeni ai R. Moldova (ambii sau unul).