Tudor Mardei/NewsMaker

Maia Sandu poate deveni președinte interimar? Ce prevede noul Codul Electoral și ce șanse au socialiștii la Curtea Constituțională

Socialiștii susțin că președinta Maia Sandu își prelungește în mod deliberat mandatul prin amendamente legislative. NM vă spune de ce cred socialiștii așa, care sunt amendamentele și ce legătură are Curtea Constituțională cu aceasta.

Socialiștii și CC

Pe 5 decembrie, socialiștii au contestat la Curtea Constituțională (CC) un amendament la Codul Electoral adoptat în 2022, care prevede organizarea alegerilor prezidențiale timp de două luni din momentul în care postul devine vacant.

Vicepreședintele Parlamentului, deputatul socialist Vlad Batrîncea este încrezător că scopul amendamentului inițiat de PAS a fost prelungirea deliberată a mandatului actualei președinte Maia Sandu. Batrîncea a menționat că mandatul președintelui nu poate fi prelungit prin „jocuri juridice periculoase”. „Curtea Constituțională trebuie să anuleze aceste amendamente, un nou președinte trebuie să fie ales cel târziu în octombrie-noiembrie 2024 și să depună jurământul în decembrie. În caz contrar, vom vorbi despre o încercare de uzurpare a puterii prin extinderea ilegală a mandatului prezidențial”, a spus socialistul.

Amendamente și Constituția

Într-adevăr, modificările la Codul Electoral, inițiate de PAS și adoptate de majoritatea parlamentară la sfârșitul anului 2022, au schimbat, printre altele, data alegerilor prezidențiale. Articolul 135 din noua redacție prevede: „Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova au loc în termen de două luni din momentul în care funcția de Președinte al Republicii Moldova devine vacantă, în conformitate cu articolul 90 din Constituția Republicii Moldova. Acest articol din Constituție descrie în ce condiții funcția de președinte devine vacanta: „în caz de expirare a mandatului, demisie, demitere din funcție, incapacitate permanentă de a-și îndeplini atribuțiile sau deces”. Același articol prevede că alegerile au loc în termen de două luni din momentul în care postul devine vacant. Este de remarcat faptul că această formulare exactă era în Constituție chiar înainte de modificările operate la Codul Electoral.

În același timp, Codul Electoral, înainte de a fi modificat, conținea o normă diferită de Constituție. Codul prevedea că alegerile prezidențiale au loc nu mai târziu de 30 de zile și nu mai devreme de 60 de zile înainte de expirarea atribuțiilor președintelui. A existat și o opțiune în versiunea veche când alegerile au avut loc în termen de „două luni după ce postul a devenit vacant”. Funcția devine vacantă, prin derogare de la Constituție, numai în caz de demisie a președintelui, demitere din funcție, incapacitate definitivă de a-și îndeplini atribuțiile sau deces, dar nu și în cazul expirării atribuțiilor.

Totodată, Constituția prevede că președintele este ales pentru un mandat de patru ani. Își exercită atribuțiile de la depunerea jurământului până la depunerea jurământului de către următorul președinte. Dar dacă alegerile au loc după expirarea mandatului președintelui, următorul președinte va depune jurământul ulterior. În consecință, mandatul actualului președinte este prelungit.

Directorul executiv al WatchDog, Valeriu Pașa, a remarcat că într-adevăr se conturează o „situație destul de ciudată”. „Se pare că mandatul președintelui poate fi prelungit. După ce atribuțiile președintelui expiră și nu este ales un nou președinte, reiese că actualul președinte va deveni președinte interimar. Legislația ar trebui să fie structurată pentru a preveni astfel de situații. Mandatul ar trebui să dureze patru ani, nu mai mult. Acest lucru nu este bun. Să vedem ce decide Curtea Constituțională”, a spus Pașa.

Dodon și sfatul

Liderul socialiștilor, fostul președinte al Moldovei Igor Dodon, vorbind despre amendamente, a spus că Sandu își prelungește astfel mandatul în mod deliberat. Și a amintit că atât el, cât și Sandu au fost aleși înainte de expirarea împuternicirilor președinților de atunci.

Totodată, Dodon nu a exclus că, datorită acestor amendamente, autoritățile ar dori să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale în aceeași zi: „Dacă doriți să faceți alegeri în aceeași zi, atunci dizolvați parlamentul anticipat și nu prelungiți mandatul [prezidențial]”.

Alegeri în aceeași zi, e posibil sau nu?

Potrivit amendamentelor, care au fost contestate de socialiști, alegerile prezidențiale ar trebui să aibă loc în ianuarie-februarie 2025. Următoarele alegeri parlamentare urmează să fie organizate în vara anului 2025. Secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC) Alexandru Berlinschi a menționat în cadrul unei emisiuni televizate că Codul Electoral nu interzice organizarea simultană a alegerilor parlamentare și a celor prezidențiale. Totodată, el a subliniat că termenele de expirare a atribuțiilor președintelui și ale Parlamentului sunt diferite, iar dacă există motive pentru a organiza alegeri simultan, atunci „va trebui găsită o soluție legală, conform căreia mandatul să înceteze mai devreme sau, din contră să fie prelungit.”

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale Pavel Postică, a menționat pentru NM că organizarea alegerilor în aceeași zi este posibilă în cazuri extreme. Dacă vorbim despre situația actuală, atunci, potrivit lui, până acum nu există motive sau soluții pentru organizarea alegerilor în aceeași zi.

Deputatul PAS Radu Marian a declarat pentru NM că problema unificării alegerilor nu se discută în Parlament.

Valeriu Pașa, la rândul său, a subliniat că declarațiile despre o posibilă unificare a clor două scrutine sunt nefondate, întrucât legislația nu are pârghii adecvate. „Astfel de afirmații se încadrează în narațiunea Kremlinului potrivit căreia Sandu „a preluat puterea în Moldova”, a conchis expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Scriitorii din România și Moldova cer un plan concret pentru Unire după declarațiile președinților Sandu și Dan

Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova solicită autorităților de la București și Chișinău să treacă de la declarații la fapte concrete în privința reunificării, propunând formarea unui grup de experți care să elaboreze un scenariu realist al unirii. Apelul comun vine după declarațiile recente ale președintelor Maia Sandu și Nicușor Dan pe acest subiect.

Declarațiile au fost făcute după ce recent președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru „Le Monde” că unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării europene a țării ca parte a unui singur stat, subliniind că decizia aparține exclusiv cetățenilor moldoveni și că ea personal ar vota pentru reunire. La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat că România este pregătită pentru reunificare, invocând votul în unanimitate al Parlamentului român din 2018.

„Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova întâmpină cu bucurie și cu legitimă speranță aceste declarații făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric”, se arată în comunicat.

Cele două organizații susțin introducerea proiectului unionist pe agenda publică și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

„Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional și cultural, al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România”, se arată în document, semnat de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, și președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac.

Potrivit comunicatului, pentru elaborarea acestui scenariu ar fi potrivită formarea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării și să conceapă o strategie de comunicare și promovare a proiectului în cele două state și în dialogul cu partenerii externi.

Cele două organizații au reamintit că scriitorii și intelectualii români au fost mereu implicați în idealul Unirii, de la Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918, până la lupta pentru păstrarea limbii și culturii române în perioada regimului totalitar sovietic.

***

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: