Николай Пахольницкий / NewsMaker

Transnistria a făcut un PAS spre dreapta? Cum se schimbă votarea cetățenilor din stânga Nistrului la alegerile din Moldova

Prezența cetățenilor din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din Moldova a fost mai joasă decât mai devreme, în pofida informațiilor despre transportarea organizată și coruperea alegătorilor. Iar susținerea Partidului Acțiune și Solidaritate a crescut considerabil. NM prezintă, cum a votat Transnistria la aceste alegeri, dar și la cele precedente.

Dar a existat o votare activă?

28 173 de cetățeni ai Moldovei din stânga Nistrului au votat la alegerile parlamentare anticipate. Prezența locală a constituit astfel 11,1%. Este cea mai scăzută rată de participare dintre toate regiunile Moldovei și nici pe departe nu este un record pentru Transnistria.

Pentru comparație, la alegerile parlamentare din anul 2019, care s-au desfășurat conform sistemului mixt, în două circumscripții din Transnistria au votat 37 257 de locuitori din regiune.

În anul 2020, în turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova au participat 31 783 de locuitori din Transnistria.

La toate alegerile precedente, participarea transnistrenilor a fost cu mult mai puțin semnificativă. În anul 2014, la alegerile parlamentare din Moldova au votat doar 9 261 de locuitori din stânga Nistrului. Conform datelor de atunci ale CEC, rata de participare a constituit în această regiune doar 4,38%.

În turul doi al alegerilor prezidențiale din anul 2016, la care a învins Igor Dodon, au votat 16 728 de locuitori din stânga Nistrului. De notat că în turul întâi, numărul acestora a fost de doar 6 964.

Cum s-au schimbat rezultatele?

2021

După ce au fost procesate 100% din protocoalele din Transnistria, la aceste alegeri parlamentare aici a învins sigur Blocul PCRM-PSRM, acumulând 62,21%.

Pe locul doi în regiune s-a plasat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), acumulând 13,59%. Pe locul trei – Partidul „Șor” (6,25%).

De notat că pentru PAS s-a votat mai activ în stânga Nistrului decât în Găgăuzia, unde, la fel, înving de obicei partidele de stânga pro-ruse. În Găgăuzia, PAS a acumulat doar 4,14%.

Toți ceilalți candidați au acumulat mai puțin de 3% din voturile locuitorilor din Transnistria.

Printre locuitorii din Transnistria care au participat la votare au fost și dintre cei care au susținut partidele unioniste. De exemplu, Partidul Unității Naționale (PUN) a acumulat acolo 1,08% (303 voturi). Alți 198 de transnistreni (0,7%) au votat pentru „Democrația Acasă”. Printre locuitorii din regiune au fost și dintre cei care au susținut Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): pentru această formațiunie au votat 108 locuitori din stânga Nistrului (0,38%).

În total, 20 la sută din locuitorii Transnistriei au votat pentru partidele proeuropene.

2020

În turul doi al alegerilor prezidențiale din anul 2020, candidatul Igor Dodon a acumulat în Transnistria 85,8%, iar Maia Sandu – 14,2%. De menționat că rezultatul lui Sandu este comparat cu indicatorii actuali ai PAS.

2019

În anul 2019, alegerile parlamentare din Moldova s-au desfășurat conform sistemului electoral mixt: alegătorii au votat pentru partide și candidați aparte, în circumscripții uninominale.

Atunci, în circumscripția națională, PSRM a învins în rândul cetățenilor din stânga Nistrului. Dar PSRM a acumulat cu mult mai puține voturi decât anul acesta – 45,69%. Pe locul al doilea a fost Partidul Democrat care atunci se afla la guvernare – 13,74%. Rezultatul acestuia este comparabil cu cel pe care astăzi l-a obținut PAS. Pe locul al treilea – PCRM, care a acumulat 8,85%.

În anul 2019, Partidul „Șor” a fost susținut de aproximativ același număr de locuitori din stânga Nistrului ca și anul acesta: 6,41%. În schimb, rezultatele PAS în componența blocului ACUM au fost cu mult mai modeste: pentru ACUM, atunci au votat 3,65% din locuitorii Transnistriei.

Cu toate acestea, în anul 2019, partidele proeuropene au acumulat în total puțin peste 20% din voturile din această regiune.

Ce e cu transportările?

Dacă în anul 2014, observatorii din partea Asociației Promo-LEX mai vorbeau despre un control excesiv din partea miliției transnistrene asupra participării la votare a locuitorilor din stânga Nistrului, situația s-a schimbat la următoarele alegeri. 

În anul 2019, Promo-LEX începe să comunice despre incidente frecvente privind posibilele coruperi ale alegătorilor anume din Transnistria.

Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor (ENEMO) a indicat în același an 2019 asupra faptului că pentru locuitorii din Transnistria a fost organizat transport spre secțiile de votare. În raportul misiunii se menționa și despre numeroasele plângeri cu privire la coruperea alegătorilor din stânga Nistrului.

La alegerile prezidențiale din anul 2020, Organizația Promo-LEX a comunicat despre 22 de raportări privind eventuala corupere a alegătorilor din stânga Nistrului și despre 37 de cazuri de transportare organizată pentru locuitorii din Transnistria.

În raportul de atunci al ENEMO s-a menționat despre incidentele privind tentativele de a împiedica participarea la votare a locuitorilor din stânga Nistrului și despre informațiile insistente precum că participarea la votare a transnistrenilor a fost totuși influențată, dar și despre coruperea alegătorilor. 

ENEMO a comunicat că decizia adoptată în anul 2016 privind restricționarea transportării organizate a alegătorilor în raport cu locuitorii din stânga Nistrului s-a dovedit a fi ineficientă și s-a soldat cu blocarea drumurilor din cauza presupuselor „transportări”. Acest lucru a restricționat libertatea circulației locuitorilor din stânga Nistrului și dreptul acestora de a vota.

Nici alegerile din anul 2021 nu au trecut fără informații despre o eventuală corupere și transportare ilegală a alegătorilor din Transnistria. Deși poliția din Moldova a precizat de nenumărate ori că transportarea organizată propriu-zisă nu este o încălcare, grupuri de combatanți și deputatul PAS, Sergiu Litvinenco au încercat „să monitorizeze” votarea transnistrenilor. Litvinenco a acuzat de corupere PSRM și liderul partidului, Igor Dodon. Menționăm că cei din partid au respins aceste acuzații. 

Promo-LEX și ENEMO au anunțat și de data aceasta despre o posibilă corupere și transportare a alegătorilor, inclusiv din stânga Nistrului. Cu toate acestea, și observatorii locali, și cei internaționali au declarat că toate aceste încălcări nu au influențat semnificativ modul în care s-au desfășurat alegerile și rezultatele acestora. Poliția din Moldova a comunicat despre 80 de raportări de corupere și transportare a alegătorilor, inclusiv din Transnistria. Toate aceste incidente încă sunt examinate.

De notat că cele mai mari mass-media din stânga Nistrului nu au reflectat deloc alegerile parlamentare din Moldova. Abia la 12 iulie au apărut niște știri scurte despre cei care au ajuns în parlament.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Victoria Furtună

Partidul Victoriei Furtună, oficial în alegeri: CEC a înregistrat condiționat „Moldova Mare” în cursa electorală

Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost înregistrat oficial în cursa pentru parlamentare de Comisia Electorală Centrală, cu 7 voturi pentru și 2 abțineri. Autoritățile electorale au menționat însă că înregistrarea poate fi revocată dacă lista de candidați nu va respecta prevederile Codului Electoral.

Lista partidului, care deocamdată nu a fost făcută publică, include 69 de candidați pentru alegerile viitoare.

„În vederea executării hotărârii Curții de Apel Centru din 26 august urmează a fi înregistrată lista de candidaților la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova din partea partidului „Moldova Mare”, sub rezerva revocării, dacă lista respectiva nu va corespunde cerințelor din Codul electoral”, a menționat raportoarea CEC, Tatiana Barburoș.

Prezentă la ședință, Victoria Furtună a respins însinuările potrivit cărora formațiunea pe care o conduce ar fi parte a unui bloc electoral camuflat. Criticile au apărut din cauza că, pe lista depusă la CEC, figurează mai mulți candidați care anterior au reprezentat partide afiliate lui Ilan Șor – „Renaștere” și „Șansă” – formațiuni excluse din alegeri, cu activitatea limitată sau aflate în proces de dizolvare în instanță.

Furtună a explicat că acești candidați au depus cereri și au aderat oficial la partidul său. „Regret să aud aceste lucruri”, a declarat lidera „Moldova Mare”.

Amintim că CEC a respins pe 23 august înregistrarea Partidului „Moldova Mare” în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. CEC a motivat refuzul prin faptul că lista depusă de formațiune nu respectă proporția de gen, după ce un potențial candidat a fost exclus pe motiv de condamnare penală.

Ulterior, Curtea Supremă de Justiție menținuse hotărârea CEC, care refuzase înregistrarea formațiunii în competiția electorală.

Pe 4 septembrie, CSJ totuși a respins recursul depus de CEC și a menținut în vigoare decizia Curții de Apel. Astfel, CEC a fost obligată să reexamineze cererea formațiunii privind înregistrarea în cursa pentru parlamentare.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului Moldova Mare. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: