Andrei Mardari / NewsMaker

Transportatorii ies în stradă cu microbuzele: vor claxona în PMAN și își vor prezenta revendicările

Transportatorii auto anunță un protest miercuri, 9 iulie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Acțiunea va începe la ora 11:00 – oră la care participanții vor claxona simultan, în semn de nemulțumire față de politicile actuale din domeniul transportului. Potrivit Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), după acest gest simbolic vor fi prezentate solicitările oficiale adresate Guvernului și Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Amintim că transportatorii au acuzat Ministerul Infrastructurii și Agenția Națională Transport Auto (ANTA), pe 24 iunie, de inacțiune, dar și presupuse abuzuri și scheme de corupție. APOTA a transmis atunci un apel public în care avertiza că lipsa metodologiei tarifare, impunerea sistemelor electronice e-GPS și e-Bilet, precum și obligația de adaptare a tuturor vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor. Transportatorii au amenințat, atunci, cu proteste, dacă autoritățile nu vor ține cont de nemulțumirile lor.

În reacție, Guvernul a transmis că a luat act de solicitarea publică, dar soluționarea problemelor ține de competența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În ceea ce privește acuzațiile APOTA legate de posibile scheme de corupție, Executivul a invitat toate părțile care dețin informații relevante să le prezinte organelor competente.

Pe 27 iunie, APOTA a comunicat că transportatorii au decis să iasă în stradă. Asociația a menționat că urmează a fi organizate trei manifestații în capitală: prima, pe 9 iulie, în Piața Marii Adunări Naționale, a doua în fața sediului Misiunii Uniunii Europene în R. Moldova, iar a treia – în fața Agenției Naționale Transport Auto.

Pe 4 iulie, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat că a avut o discuție „constructivă” cu transportatorii. Oficialul asigura atunci că „a spulberat îngrijorările acestora” și a explicat că au fost clarificate cele trei principale neînțelegeri: dotările pentru persoanele cu necesități speciale, metodologia de calcul a tarifelor și proiectul e-Bilet. Potrivit ministrului, transportatorii urmau să informeze ANTA cu privire la numărul de vehicule adaptate pentru persoanele cu dizabilități. În privința metodologiei de calcul, Bolea a dat asigurări că aceasta va intra în vigoare în curând, iar în ceea ce privește e-Bilet, oficialul a precizat că proiectul se află deocamdată în faza de consultări și nu există nicio decizie care să impună aplicarea lui.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Paun Rohovei

„E mai crud decât cel de-al Doilea Război Mondial”. Ambasadorul Ucrainei în Moldova, despre invazia Rusiei

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, consideră războiul inițiat de Rusia în Ucraina „mai crud decât cel de-al Doilea Război Mondial”. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 24 august a emisiunii „Dimensiunea Diplomatică” de la Moldova 1. Diplomatul a subliniat că Ucraina are nevoie de o pace justă și a accentuat că respectarea integrității și suveranității țării sale este esențială pentru protejarea dreptului internațional.

„Ce ține de sfârșirea acestui masacru, inițiat de dictatorul de la Kremlin, vreau să vă zic că Ucraina își dorește mai mult ca oricine obținerea acestei păci. (…) Noi avem nevoie de o pace justă, deoarece acest război nu e un simplu război, e mai crud chiar decât cel de-al Doilea Război Mondial. S-au săvârșit foarte multe crime. Dacă nu vom trage la răspundere pe cei care au săvârșit aceste crime, care au stat la baza planificării lor, vom risca să călcăm în picioare totul ce numim civilizație, valori, drept și reguli internaționale”, a comunicat diplomatul.

Referindu-se la integritatea teritorială a țării sale, ambasadorul a declarat: „N-aș vorbi despre concesii, de schimburi de teritorii. Avem Constituția, avem un președinte ales prin vot liber și democratic, care este garantul Constituției. De asta, ne uităm în viitor la statul nostru ca la un stat căruia i se va respecta integritatea teritorială și suveranitatea. De altfel riscăm să facem un pas foarte negativ în istoria relațiilor internaționale și în ceea ce numim noi drept internațional. Încălcarea Cartei ONU, încălcarea dreptului internațional ar fi un risc de haos pentru toată lumea civilizată”.

***

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Organizația Națiunilor Unite a consemnat moartea a cel puțin 13 580 de civili în această țară, inclusiv 716 copii, iar 34 115 persoane au fost rănite, dintre care 2 173 sunt copii. La fel, conform datelor ONU, în prima jumătate a anului 2025 în Ucraina au fost uciși sau răniți 6 754 de civili. Aceasta reprezintă o creștere de 54% față de aceeași perioadă a anului 2024. 

În august 2025, ONU a acuzat Rusia de torturi sexuale asupra unor civili în zonele ocupate din Ucraina. Ar fi vorba de zece civili ucraineni „maltratați în regiunile ocupate ale Ucrainei, în special în Herson, Harkov și Zaporojie”. Aceste victime au fost supuse unor „violențe puternic sexualizate, incluzând violuri, amenințări cu violul și alte comportamente depravate”, a comunicat raportoarea specială asupra torturii, Alice Jill Edwards, relatează Hotnews.ro.

Amintim că în aprilie 2024, 44 de țări au cerut la Haga crearea unui tribunal care să tragă Federația Rusă la răspundere pentru crimele de război comise în Ucraina. Documentul a fost susținut inclusiv de Republica Moldova. În mai 2025, la Lvov a avut loc reuniunea ministerială a coaliției de state care a decis înființarea tribunalului. Și atunci, Republica Moldova a susținut instituirea instanței internaționale. În iunie 2025, președintele Ucrainei și secretarul general al Consiliului Europei au semnat un acord privind crearea tribunalului. Se menționa că instanța va permite desfășurarea anchetelor împotriva conducerii de vârf a țării, care, în mod obișnuit, este protejată de imunități personale. În acest caz, este vorba despre conducerea Rusiei. Totodată, procesul și pronunțarea sentințelor împotriva reprezentanților autorităților ruse vor putea avea loc doar după ce aceștia își vor părăsi funcțiile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: