infomusic.ro

„Trenulețul” formației Zdob și Zdub și al fraților Advahov încă n-a plecat. Există cenzură la Eurovision și se va reveni la textul original?

Modificarea textului piesei „Trenulețul”, cu care formația Zdob și Zdub și frații Advahov vor reprezenta Moldova la concursul Eurovision-2022, a provocat scandal. La preselecția națională, în textul piesei au fost modificate versurile în care unii au văzut conotație unionistă. NM a analizat, dacă în spatele acestei decizii se află cenzura sau autocenzura artiștilor, care variantă a piesei va fi totuși interpretată la concurs și dacă interpreții din Moldova au șansa de a reprezenta la Eurovision două țări în același timp.

Noul text, vechiul text

Preselecția națională pentru concursul internațional Eurovision-2022 s-a desfășurat în Moldova la 29 ianuarie. Comisia de preselecție a companiei publice Teleradio Moldova (TRM) a decis că anul acesta, Moldova va fi reprezentată la Eurovision de formația Zdob și Zdub și frații Advahov cu piesa „Trenulețul”.

Piesa este dedicată unui tren care circulă între capitala Moldovei și cea a României. În varianta inițială a piesei există asemenea versuri: Țară veche, țară nouă … Parcă-i una, parcă-s două”. La preselecția națională, de pe scena TRM au răsunat alte versuri.

Textul original:

Țară veche, țară nouă
Parcă-i una, parcă-s două
Ba aparte, ba-mpreună
Parcă-s două, parcă-i una.

***

Textul modificat:

Trenul vede când aleargă
Cât de mică-i lumea largă
Și că nu mai pare mare
Pentru că are hotare.

Decizia de a modifica textul a provocat critici pe rețelele de socializare. Jurnalista Angela Aramă a scris că „faptul că a fost schimbat textul pentru varianta de concurs este cea mai proastă decizie. Cu textul schimbat, cântecelul este despre nikă și și-a pierdut tot farmecul. Trebuie să insistăm cumva să se revină la textul inițial. Altfel, trenulețul nostru se descalifică și prosta umblă bludnic prin lume”, a scris Aramă pe Facebook.

Unii politicieni, prezentatori tv și jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului au propus ca Zdob și Zdub să participe și la preselecția națională din România. „În plin scandal Rusia-Ucraina, Moldova trimite în Europa un mesaj unionist. «Trenulețul Chișinău -București» al celor de la Zdob și Zdub e o melodie care vorbește despre hora care se joacă la fel și-ntr-o țară și-n cealaltă. […] Îi provoc pe Zdob și Zdub să se înscrie și la preselecția românească!”, a scris prezentatorul din România Dan Negru. Mai târziu, prezentatorul i-a îndemnat pe cei de la Zdob și Zdub să renunțe la participarea la concurs dacă vor fi impuși să modifice textul.

Cum a fost discutată pe rețelele de socializare piesa formației Zdob și Zdub și a fraților Advahov pentru Eurovision-2022 – aflați din articolul «Поезд Кишинев — Бухарест доедет до Турина» („Trenul Chișinău – București va ajunge la Torino”).

„Improvizarea lui Roman”

În același timp, nici Igor Dânga, producătorul formației Zdob și Zdub, nici Teleradio-Moldova nu consideră că modificarea textului piesei este o problemă. Igor Dânga a menționat pentru NM că piesa a fost lansată la 10 decembrie anul trecut: „Atunci, noi nici nu ne gândeam să participăm la Eurovision”.

Potrivit afirmațiilor sale, Eurovision este un concurs deosebit, cu propriile criterii, iar interpreții pot să experimenteze cu aranjamentul și textele, să adauge anglicisme în text.

 „Acesta este dreptul nostru, noi putem să adăugăm cuvinte în engleză, putem să experimentăm până la 10 martie, când piesa va fi transmisă pentru concurs. O reacție atât de furtunoasă din partea publicului a fost neașteptată pentru noi. Piesa a plecat deja în popor. Ne rezervăm dreptul de a lucra cu piesa, dar cum va fi varianta finală – nu vă pot spune deocamdată”, a precizat producătorul.

Igor Dânga nu a exclus însă faptul că artiștii ar putea să revină la interpretarea textului inițial al piesei. Producătorul a remarcat pentru NM că modificările care s-au făcut în text nu au legătură cu autocenzura artiștilor.

Vasile Advahov a spus pentru NM că modificările în text sunt o improvizare a solistului Zdob și Zdub Roman Iagupov. Anterior, Vasile Advahov a scris pe Facebook că aceasta nu este varianta finală a textului.

„Dacă vreți să știți părerea noastră, noi alegem originalul. Vom încerca să păstrăm ideea de bază. În timpul apropiat, echipa va prezenta o informație suplimentară. Noi avem drepturi și cerințe pe care trebuie să le respectăm”, a spus muzicianul.

TRM: „Noi nu avem probleme privind cuvintele”

Vitalie Cojocaru, membru al comitetului de organizatore a preselecției naționale a concursului Eurovision, a declarat pentru NM că TRM nu a cenzurat textul piesei „Trenulețul”.

 „Pentru noi, a fost o noutate faptul că textul piesei a fost modificat. Este o căutare creativă, Roman a fost creativ, a încercat să experimenteze din mers. Nu este vorba despre autocenzură sau cenzură, este vorba despre încercări de creație, din mers. De fapt, noi suntem păstrarea variantei inițiale a piesei, în text să fie păstrate elementele de folclor. Nu credem că piesa trebuie să fie în limba engleză”, a spus Vitalie Cojocaru.

Acesta a mai subliniat faptul că TRM nu poate considera textul inițial al piesei ca un îndemn politic: „Noi nu avem probleme privind cuvintele”.

Cojocaru a menționat că la această etapă, membrii juriului, din care au făcut parte interpreții Geta Burlacu, Vali Boghean, Cristina Scarlat, Aliona Moon și jurnalista Victoria Cușnir, nu au evaluat textul piesei. Aceștia au apreciat maniera de interpretare, muzica – tot ce ține de compoziție. În continuare, TRM va oferi interpreților susținere financiară și de logistică pentru participarea la Eurovision. Suma pentru participarea la concurs încă nu este dezvăluită.

Ce prevede Regulamentul?

Regulamentul de organizare a preselecției naționale pentru Eurovision, pe care TRM l-a aprobat la 20 decembrie 2021, prevede faptul că textele pieselor nu trebuie să conțină mesaje politice.

„Textele, discursurile scenice, gesturile şi/sau prezentarea pieselor nu vor conţine argouri, mesaje politice, defăimătoare, religioase sau comerciale, mesaje restricționate, conform legislației, nu vor instiga la ură, discriminare de orice gen, nu vor conţine mesaje publicitare, cu caracter obscene”, se menționează în Regulamentul național.

La rândul său, Regulamentul de organizare a Eurovision-2022 indică asupra faptului că acest concurs internațional este un eveniment apolitic. Niciun fel de mesaje care fac publicitate pentru oricare organizație, instituție, vreun scop politic sau oricare altul, vreo companie, brand, produse ori servicii nu sunt admise la show și în orice spații oficiale și/sau acțiuni ale Eurovision. Încălcarea acestei reguli poate duce până la descalificarea participanților.

La fel, în timpul Eurovision nu se admit texte, discursuri, gesturi cu caracter politic, comercial sau ceva asemănător. Cei care încalcă aceste reguli riscă măsuri inclusiv până la descalificare.

Două țări, un singur participant?

În pofida îndemnurilor unor politicieni și prezentatori tv de a oferi formației Zdob și Zdub și fraților Advahov posibilitatea de a prezenta concomitent și Moldova, și România la Eurovision-2022, se pare că această idee „unionistă” nu are șanse să se realizeze.

În Regulamentul Eurovision-2022 se menționează că la acest concurs, niciun participant și/sau artist nu poate reprezenta mai mult decât o țară. Această informație a fost confirmată pentru NM și de Vitalie Cojocaru, membru al comitetului de organizare a preselecției naționale a concursului Eurovision al TRM. Iar Igor Dânga, producătorul formației Zdob și Zdub, a remarcat că recepționarea cererilor de participare  la preselecția din România pentru Eurovision-2022 s-a încheiat deja. Cu toate acestea, Vitalie Cojocaru a declarat că formația Zdob și Zdub și frații Advahov vor evolua totuși la preselecția din 5 martie din România, dar în calitate de invitați și nu de candidați.

***

Concursul Eurovision-2022 se va desfășura în luna mai, la Torino. Moldova participă la acest concurs începând cu anul 2005. Atunci, țara noastră a fost reprezentată de formația Zdob și Zdub, care s-a clasat pe locul șase. În anul 2017, formația SunStroke Project a obținut cel mai bun rezultat pentru țara noastră, clasându-se pe locul trei în acest concurs.

 

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: