„Trenulețul” formației Zdob și Zdub și al fraților Advahov încă n-a plecat. Există cenzură la Eurovision și se va reveni la textul original?
Full Article 7 minutes read

„Trenulețul” formației Zdob și Zdub și al fraților Advahov încă n-a plecat. Există cenzură la Eurovision și se va reveni la textul original?

Modificarea textului piesei „Trenulețul”, cu care formația Zdob și Zdub și frații Advahov vor reprezenta Moldova la concursul Eurovision-2022, a provocat scandal. La preselecția națională, în textul piesei au fost modificate versurile în care unii au văzut conotație unionistă. NM a analizat, dacă în spatele acestei decizii se află cenzura sau autocenzura artiștilor, care variantă a piesei va fi totuși interpretată la concurs și dacă interpreții din Moldova au șansa de a reprezenta la Eurovision două țări în același timp.

Noul text, vechiul text

Preselecția națională pentru concursul internațional Eurovision-2022 s-a desfășurat în Moldova la 29 ianuarie. Comisia de preselecție a companiei publice Teleradio Moldova (TRM) a decis că anul acesta, Moldova va fi reprezentată la Eurovision de formația Zdob și Zdub și frații Advahov cu piesa „Trenulețul”.

Piesa este dedicată unui tren care circulă între capitala Moldovei și cea a României. În varianta inițială a piesei există asemenea versuri: Țară veche, țară nouă … Parcă-i una, parcă-s două”. La preselecția națională, de pe scena TRM au răsunat alte versuri.

Textul original:

Țară veche, țară nouă
Parcă-i una, parcă-s două
Ba aparte, ba-mpreună
Parcă-s două, parcă-i una.

***

Textul modificat:

Trenul vede când aleargă
Cât de mică-i lumea largă
Și că nu mai pare mare
Pentru că are hotare.

Decizia de a modifica textul a provocat critici pe rețelele de socializare. Jurnalista Angela Aramă a scris că „faptul că a fost schimbat textul pentru varianta de concurs este cea mai proastă decizie. Cu textul schimbat, cântecelul este despre nikă și și-a pierdut tot farmecul. Trebuie să insistăm cumva să se revină la textul inițial. Altfel, trenulețul nostru se descalifică și prosta umblă bludnic prin lume”, a scris Aramă pe Facebook.

Unii politicieni, prezentatori tv și jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului au propus ca Zdob și Zdub să participe și la preselecția națională din România. „În plin scandal Rusia-Ucraina, Moldova trimite în Europa un mesaj unionist. «Trenulețul Chișinău -București» al celor de la Zdob și Zdub e o melodie care vorbește despre hora care se joacă la fel și-ntr-o țară și-n cealaltă. […] Îi provoc pe Zdob și Zdub să se înscrie și la preselecția românească!”, a scris prezentatorul din România Dan Negru. Mai târziu, prezentatorul i-a îndemnat pe cei de la Zdob și Zdub să renunțe la participarea la concurs dacă vor fi impuși să modifice textul.

Cum a fost discutată pe rețelele de socializare piesa formației Zdob și Zdub și a fraților Advahov pentru Eurovision-2022 – aflați din articolul «Поезд Кишинев — Бухарест доедет до Турина» („Trenul Chișinău – București va ajunge la Torino”).

„Improvizarea lui Roman”

În același timp, nici Igor Dânga, producătorul formației Zdob și Zdub, nici Teleradio-Moldova nu consideră că modificarea textului piesei este o problemă. Igor Dânga a menționat pentru NM că piesa a fost lansată la 10 decembrie anul trecut: „Atunci, noi nici nu ne gândeam să participăm la Eurovision”.

Potrivit afirmațiilor sale, Eurovision este un concurs deosebit, cu propriile criterii, iar interpreții pot să experimenteze cu aranjamentul și textele, să adauge anglicisme în text.

 „Acesta este dreptul nostru, noi putem să adăugăm cuvinte în engleză, putem să experimentăm până la 10 martie, când piesa va fi transmisă pentru concurs. O reacție atât de furtunoasă din partea publicului a fost neașteptată pentru noi. Piesa a plecat deja în popor. Ne rezervăm dreptul de a lucra cu piesa, dar cum va fi varianta finală – nu vă pot spune deocamdată”, a precizat producătorul.

Igor Dânga nu a exclus însă faptul că artiștii ar putea să revină la interpretarea textului inițial al piesei. Producătorul a remarcat pentru NM că modificările care s-au făcut în text nu au legătură cu autocenzura artiștilor.

Vasile Advahov a spus pentru NM că modificările în text sunt o improvizare a solistului Zdob și Zdub Roman Iagupov. Anterior, Vasile Advahov a scris pe Facebook că aceasta nu este varianta finală a textului.

„Dacă vreți să știți părerea noastră, noi alegem originalul. Vom încerca să păstrăm ideea de bază. În timpul apropiat, echipa va prezenta o informație suplimentară. Noi avem drepturi și cerințe pe care trebuie să le respectăm”, a spus muzicianul.

TRM: „Noi nu avem probleme privind cuvintele”

Vitalie Cojocaru, membru al comitetului de organizatore a preselecției naționale a concursului Eurovision, a declarat pentru NM că TRM nu a cenzurat textul piesei „Trenulețul”.

 „Pentru noi, a fost o noutate faptul că textul piesei a fost modificat. Este o căutare creativă, Roman a fost creativ, a încercat să experimenteze din mers. Nu este vorba despre autocenzură sau cenzură, este vorba despre încercări de creație, din mers. De fapt, noi suntem păstrarea variantei inițiale a piesei, în text să fie păstrate elementele de folclor. Nu credem că piesa trebuie să fie în limba engleză”, a spus Vitalie Cojocaru.

Acesta a mai subliniat faptul că TRM nu poate considera textul inițial al piesei ca un îndemn politic: „Noi nu avem probleme privind cuvintele”.

Cojocaru a menționat că la această etapă, membrii juriului, din care au făcut parte interpreții Geta Burlacu, Vali Boghean, Cristina Scarlat, Aliona Moon și jurnalista Victoria Cușnir, nu au evaluat textul piesei. Aceștia au apreciat maniera de interpretare, muzica – tot ce ține de compoziție. În continuare, TRM va oferi interpreților susținere financiară și de logistică pentru participarea la Eurovision. Suma pentru participarea la concurs încă nu este dezvăluită.

Ce prevede Regulamentul?

Regulamentul de organizare a preselecției naționale pentru Eurovision, pe care TRM l-a aprobat la 20 decembrie 2021, prevede faptul că textele pieselor nu trebuie să conțină mesaje politice.

„Textele, discursurile scenice, gesturile şi/sau prezentarea pieselor nu vor conţine argouri, mesaje politice, defăimătoare, religioase sau comerciale, mesaje restricționate, conform legislației, nu vor instiga la ură, discriminare de orice gen, nu vor conţine mesaje publicitare, cu caracter obscene”, se menționează în Regulamentul național.

La rândul său, Regulamentul de organizare a Eurovision-2022 indică asupra faptului că acest concurs internațional este un eveniment apolitic. Niciun fel de mesaje care fac publicitate pentru oricare organizație, instituție, vreun scop politic sau oricare altul, vreo companie, brand, produse ori servicii nu sunt admise la show și în orice spații oficiale și/sau acțiuni ale Eurovision. Încălcarea acestei reguli poate duce până la descalificarea participanților.

La fel, în timpul Eurovision nu se admit texte, discursuri, gesturi cu caracter politic, comercial sau ceva asemănător. Cei care încalcă aceste reguli riscă măsuri inclusiv până la descalificare.

Două țări, un singur participant?

În pofida îndemnurilor unor politicieni și prezentatori tv de a oferi formației Zdob și Zdub și fraților Advahov posibilitatea de a prezenta concomitent și Moldova, și România la Eurovision-2022, se pare că această idee „unionistă” nu are șanse să se realizeze.

În Regulamentul Eurovision-2022 se menționează că la acest concurs, niciun participant și/sau artist nu poate reprezenta mai mult decât o țară. Această informație a fost confirmată pentru NM și de Vitalie Cojocaru, membru al comitetului de organizare a preselecției naționale a concursului Eurovision al TRM. Iar Igor Dânga, producătorul formației Zdob și Zdub, a remarcat că recepționarea cererilor de participare  la preselecția din România pentru Eurovision-2022 s-a încheiat deja. Cu toate acestea, Vitalie Cojocaru a declarat că formația Zdob și Zdub și frații Advahov vor evolua totuși la preselecția din 5 martie din România, dar în calitate de invitați și nu de candidați.

***

Concursul Eurovision-2022 se va desfășura în luna mai, la Torino. Moldova participă la acest concurs începând cu anul 2005. Atunci, țara noastră a fost reprezentată de formația Zdob și Zdub, care s-a clasat pe locul șase. În anul 2017, formația SunStroke Project a obținut cel mai bun rezultat pentru țara noastră, clasându-se pe locul trei în acest concurs.

 

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: