Imagine simbol

UE, gata să crească sprijinul militar pentru Ucraina, dacă Putin nu încheie războiul

Statele-membre ale Uniunii Europene ar putea să-și crească semnificativ sprijinul militar pentru Ucraina, în cazul în care președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, „nu este convins” să pună capăt invaziei de pe teritoriul statului ucrainean. Despre acest lucru a comunicat Comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, pe 4 mai.

Dacă Putin nu este convins de Trump să facă pace, noi am putea veni foarte rapid cu argumente mult mai convingătoare pentru pace — prin creșterea semnificativă a sprijinului nostru militar pentru Ucraina. Până acum, UE și SUA au oferit aproximativ 40 de miliarde de euro anual ca ajutor militar pentru Ucraina. Însă putem cheltui aceeași sumă achiziționând arme moderne din Ucraina, care costă cam la jumătate față de cele produse în UE sau SUA. Astfel, volumul de armament pe care îl primește Ucraina s-ar dubla pentru aceeași sumă de 40 de miliarde de euro. Valoarea reală a sprijinului nostru ar urca la 80 de miliarde de euro.

Noile împrumuturi SAFE, garantate de UE, oferă statelor membre exact această posibilitate: să folosească fondurile pentru a spori sprijinul militar acordat Ucrainei. Așa poate funcționa cu adevărat, în practică, formula „Pace prin forță””, a transmis Andrius Kubilius pe platforma X.

Amintim că în cadrul unui plan amplu de reînarmare, adoptat de UE în acest an, Comisia Europeană va aloca 150 de miliarde de euro sub formă de credite. Aceste fonduri au scopul de a asigura achiziții comune rapide și creșterea producției de armament. Noile instrumente financiare permit țărilor UE să investească în producția de apărare a Ucrainei sau să creeze parteneriate cu companii locale, pentru a integra complexul militar-industrial ucrainean în sistemul european.

Anterior, UE a transferat Ucrainei 1 miliard de euro pentru producția de obuziere. Ucraina a organizat deja producția atât a obuzierelor autopropulsate, cât și a celor tractate „Bogdana” — primele modele de calibrul 155 mm standard NATO. Peste 85% dintre componente sunt produse de întreprinderi locale, iar până la sfârșitul anului acest indicator ar trebui să crească la 95%, a precizat șeful Agenției pentru Achiziții de Apărare din cadrul Ministerului Apărării al Ucrainei, Arsen Jumađilov. El a subliniat că scara producției ucrainene nu are echivalent în Europa: datorită cooperării cu partenerii europeni, producția lunară a crescut de la 6 obuziere în 2023 la 20 în 2025.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Nicușor Dan, de Ziua Europei: „Vom continua să acționăm pentru ca Moldova să intre în UE”

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv important al României. În acest sens, România va continua să acționeze pentru ca Moldova să intre în Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute pe 9 mai de președintele român, Nicușor Dan, care, de Ziua Europei, a făcut o retrospectivă a celor „20 de ani de Uniune Europeană pentru România” și, totodată, s-a referit la obiectivul pe partea de politică externă.

Nicușor Dan a spus că, pentru România, „20 de ani de Uniune Europeană au însemnat modernizare și mai ales creșterea nivelului de trai”. „Salariul mediu a crescut de trei ori și a ajuns să fie 80% din media salariilor din Uniunea Europeană. E adevărat că, în România, diferența între salariile mari și salariile mici e mai mare decât în alte locuri din Europa. Este, de asemenea, adevărat că există o corupție care îi sfidează pe români și mai ales pe românii cu venituri mici. Însă, dacă tragem linie, după 20 de ani, românii o duc mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”, a adăugat el.

Președintele român a mai spus că „Europa a făcut greșeli”. „Când a renunțat la nuclear, și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală. Când și-a neglijat industria de apărare, asta a fost o greșeală. Când, în politica de mediu, evident, justificată, a fixat niște ținte mult prea ambițioase, și-a afectat industria grea, și asta a fost o greșeală. Când, pe mai multe subiecte, a acționat ideologic, a fost, de asemenea, o greșeală. Însă Europa este o construcție democratică, și toate lucrurile astea sunt prilej de dezbatere cu cărțile pe masă în interiorul instituțiilor europene”, a menționat Nicușor Dan.

Potrivit lui Nicușor Dan, „este, de asemenea, adevărat că România a fost de multe ori slabă în interiorul Uniunii Europene, în discuțiile care au avut loc acolo”. „România nu și-a apărat de multe ori în mod coerent obiectivele, pentru că, din nou e adevărat, pentru că e politică, nu este cenaclu, în interiorul Uniunii Europene, țările europene își promovează interesele naționale”, a spus președintele României.

În același discurs, Nicușor Dan a declarat că „pe partea de politică externă, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv important al României”. „Și vom continua să acționăm pentru ca Moldova să intre în Uniunea Europeană”, a conchis președintele român.

***

Amintim că Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, iar în iunie același an a obținut statutul de țară candidată. În decembrie 2023, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare, lansate oficial în iunie 2024. Ulterior, a început procesul de screening bilateral, iar la sfârșitul anului 2025 au fost deschise negocierile tehnice pe primele clustere. Pe 17 martie 2026, Republica Moldova și Uniunea Europeană au lansat negocierile tehnice și pentru ultimele trei grupuri de capitole de aderare.

Pe 4 mai 2026, președintele României, Nicușor Dan, a spus că o decizie privind avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi luată până la sfârșitul lunii iunie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: