UE va acorda Ucrainei un sprijin financiar de €90 mlrd, însă tentativa de a folosi activele rusești înghețate a eșuat

Liderii UE nu au reușit, în timpul ultimului summit al Consiliului European din acest an, să convină asupra unui mecanism de finanțare a Ucrainei din activele rusești înghețate în Europa. Cu toate acestea, în urma reuniunii, care a durat 16 ore, politicienii au decis acordarea un sprijin financiar în valoare de 90 de miliarde de euro, printr-un împrumut garantat de bugetul Uniunii Europene, la care contribuie fiecare stat-membru, relatează BBC.

Decizia de a acorda Ucrainei sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026–2027 a fost aprobată”, a scris președintele Consiliului European, Antonio Costa, pe rețelele sociale, în noaptea de 18 spre 19 decembrie.

Costa nu a precizat de unde vor proveni aceste fonduri, însă în proiectul textului concluziilor summit-ului se menționează că banii vor fi obținuți prin împrumuturi de pe piețele de capital, garantate de bugetul UE.

Decizia a fost luată după discuții îndelungate privind detaliile tehnice ale unui credit bazat pe activele rusești înghețate. Cu toate acestea, liderii europeni nu au reușit să ajungă la hotărârea de a folosi activele rusești. Doi diplomați, cărora le-a fost garantat anonimatul, au explicat pentru Reuters că acest lucru s-a dovedit a fi prea complicat din punct de vedere politic.

Am trecut de la salvarea Ucrainei la salvarea aparențelor, cel puțin pentru cei care au insistat asupra folosirii activelor înghețate”, a spus un diplomat european.

Conform planului inițial, finanțarea Ucrainei urma să fie realizată din rezervele rusești. Se preconiza că Ucraina va primi o parte din aceste fonduri sub formă de credit, pe care s-ar fi obligat să-l ramburseze abia după ce Rusia ar fi plătit despăgubiri pentru invazie, pagubele căreia sunt deja estimate la peste jumătate de trilion de dolari.

Însă mai multe state membre s-au opus acestui plan încă de la început. Pe lângă liderii Ungariei, Slovaciei și Cehiei, considerați a fi pro-ruși, îndoieli privind oportunitatea utilizării activelor rusești înghețate au fost exprimate de Italia și, mai ales, de Belgia, unde se află depozitarul Euroclear, în care sunt păstrate 193 de miliarde din cele 210 miliarde de euro din fondurile înghețate ale Kremlinului în Europa.

Financial Times, care face trimitere la oficiali familiarizați cu mersul negocierilor, scrie că Belgia a cerut garanții ample pentru acoperirea oricăror riscuri financiare legate de credit, ceea ce i-a determinat pe alți lideri să respingă aceste condiții.

Singura alternativă la gajarea activelor înghețate a fost un împrumut la nivelul întregii Uniuni Europene, însă acesta necesita aprobare unanimă, ceea ce părea nerealist, având în vedere poziția mai multor state.

În cele din urmă, a fost adoptată o decizie care i-a mulțumit pe opozanții inițiativei. În proiectul textului deciziei summit-ului se precizează că Ungaria, Slovacia și Cehia, care nu doreau să participe la finanțarea Ucrainei, nu vor aloca bani.

Un alt diplomat european a declarat pentru Reuters că acest lucru poate fi considerat o victorie a prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban.

Orban a obținut ceea ce își dorea: niciun credit bazat pe reparații. Și acțiuni din partea UE fără participarea Ungariei, Cehiei și Slovaciei”, a spus interlocutorul agenției de presă.

În același timp, potrivit documentului, guvernele statelor-membre UE și Parlamentul European vor continua să lucreze la crearea unui credit pentru Ucraina, care va fi bazat pe activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a explicat că împrumutul în valoare de 90 de miliarde de euro va fi fără dobândă, iar Ucraina va trebui să îl ramburseze doar în cazul în care va primi despăgubiri din partea Rusiei. „După cum știți, noi, europenii, am decis deja vinerea trecută să înghețăm activele rusești și să le menținem înghețate până când Rusia va plăti despăgubiri”, a adăugat liderul german.

Friedrich Merz, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care pledau pentru folosirea activelor rusești înghețate, au spus că lucrul principal este ca Ucraina să primească finanțarea, nu modul în care aceasta este acordată.

Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro pentru următorii doi ani. În condițiile în care Donald Trump a întrerupt ajutorul american, Europa rămâne singurul sponsor al rezistenței împotriva agresiunii militare ruse. Cu toate acestea, UE nu dispune de fonduri suplimentare, dar are la dispoziție 210 miliarde de euro în active valutare rusești, înghețate după declanșarea invazie la scară largă.

Anume pe baza gajării acestor fonduri, UE plănuia să acorde Ucrainei un credit fără dobândă în valoare de 90 de miliarde de euro, precum și să ramburseze avansul de 50 de miliarde de dolari, acordat cu un an în urmă de țările G7.

Anterior, Rusia a amenințat cu un răspuns dur la orice încercare a UE de a-i confisca rezervele valutare. Totuși, capacitățile sale sunt limitate. Kremlinul poate confisca active europene private de pe teritoriul său, însă acestea sunt deja blocate printr-un decret al lui Vladimir Putin. Perspectivele de a scoate aceste fonduri în UE sunt neclare, iar majoritatea investițiilor au fost demult trecute la pierderi. În plus, Rusia nu are unde să dea în judecată UE la nivel statal.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: