UE va acorda Ucrainei un sprijin financiar de €90 mlrd, însă tentativa de a folosi activele rusești înghețate a eșuat

Liderii UE nu au reușit, în timpul ultimului summit al Consiliului European din acest an, să convină asupra unui mecanism de finanțare a Ucrainei din activele rusești înghețate în Europa. Cu toate acestea, în urma reuniunii, care a durat 16 ore, politicienii au decis acordarea un sprijin financiar în valoare de 90 de miliarde de euro, printr-un împrumut garantat de bugetul Uniunii Europene, la care contribuie fiecare stat-membru, relatează BBC.

Decizia de a acorda Ucrainei sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026–2027 a fost aprobată”, a scris președintele Consiliului European, Antonio Costa, pe rețelele sociale, în noaptea de 18 spre 19 decembrie.

Costa nu a precizat de unde vor proveni aceste fonduri, însă în proiectul textului concluziilor summit-ului se menționează că banii vor fi obținuți prin împrumuturi de pe piețele de capital, garantate de bugetul UE.

Decizia a fost luată după discuții îndelungate privind detaliile tehnice ale unui credit bazat pe activele rusești înghețate. Cu toate acestea, liderii europeni nu au reușit să ajungă la hotărârea de a folosi activele rusești. Doi diplomați, cărora le-a fost garantat anonimatul, au explicat pentru Reuters că acest lucru s-a dovedit a fi prea complicat din punct de vedere politic.

Am trecut de la salvarea Ucrainei la salvarea aparențelor, cel puțin pentru cei care au insistat asupra folosirii activelor înghețate”, a spus un diplomat european.

Conform planului inițial, finanțarea Ucrainei urma să fie realizată din rezervele rusești. Se preconiza că Ucraina va primi o parte din aceste fonduri sub formă de credit, pe care s-ar fi obligat să-l ramburseze abia după ce Rusia ar fi plătit despăgubiri pentru invazie, pagubele căreia sunt deja estimate la peste jumătate de trilion de dolari.

Însă mai multe state membre s-au opus acestui plan încă de la început. Pe lângă liderii Ungariei, Slovaciei și Cehiei, considerați a fi pro-ruși, îndoieli privind oportunitatea utilizării activelor rusești înghețate au fost exprimate de Italia și, mai ales, de Belgia, unde se află depozitarul Euroclear, în care sunt păstrate 193 de miliarde din cele 210 miliarde de euro din fondurile înghețate ale Kremlinului în Europa.

Financial Times, care face trimitere la oficiali familiarizați cu mersul negocierilor, scrie că Belgia a cerut garanții ample pentru acoperirea oricăror riscuri financiare legate de credit, ceea ce i-a determinat pe alți lideri să respingă aceste condiții.

Singura alternativă la gajarea activelor înghețate a fost un împrumut la nivelul întregii Uniuni Europene, însă acesta necesita aprobare unanimă, ceea ce părea nerealist, având în vedere poziția mai multor state.

În cele din urmă, a fost adoptată o decizie care i-a mulțumit pe opozanții inițiativei. În proiectul textului deciziei summit-ului se precizează că Ungaria, Slovacia și Cehia, care nu doreau să participe la finanțarea Ucrainei, nu vor aloca bani.

Un alt diplomat european a declarat pentru Reuters că acest lucru poate fi considerat o victorie a prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban.

Orban a obținut ceea ce își dorea: niciun credit bazat pe reparații. Și acțiuni din partea UE fără participarea Ungariei, Cehiei și Slovaciei”, a spus interlocutorul agenției de presă.

În același timp, potrivit documentului, guvernele statelor-membre UE și Parlamentul European vor continua să lucreze la crearea unui credit pentru Ucraina, care va fi bazat pe activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a explicat că împrumutul în valoare de 90 de miliarde de euro va fi fără dobândă, iar Ucraina va trebui să îl ramburseze doar în cazul în care va primi despăgubiri din partea Rusiei. „După cum știți, noi, europenii, am decis deja vinerea trecută să înghețăm activele rusești și să le menținem înghețate până când Rusia va plăti despăgubiri”, a adăugat liderul german.

Friedrich Merz, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care pledau pentru folosirea activelor rusești înghețate, au spus că lucrul principal este ca Ucraina să primească finanțarea, nu modul în care aceasta este acordată.

Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro pentru următorii doi ani. În condițiile în care Donald Trump a întrerupt ajutorul american, Europa rămâne singurul sponsor al rezistenței împotriva agresiunii militare ruse. Cu toate acestea, UE nu dispune de fonduri suplimentare, dar are la dispoziție 210 miliarde de euro în active valutare rusești, înghețate după declanșarea invazie la scară largă.

Anume pe baza gajării acestor fonduri, UE plănuia să acorde Ucrainei un credit fără dobândă în valoare de 90 de miliarde de euro, precum și să ramburseze avansul de 50 de miliarde de dolari, acordat cu un an în urmă de țările G7.

Anterior, Rusia a amenințat cu un răspuns dur la orice încercare a UE de a-i confisca rezervele valutare. Totuși, capacitățile sale sunt limitate. Kremlinul poate confisca active europene private de pe teritoriul său, însă acestea sunt deja blocate printr-un decret al lui Vladimir Putin. Perspectivele de a scoate aceste fonduri în UE sunt neclare, iar majoritatea investițiilor au fost demult trecute la pierderi. În plus, Rusia nu are unde să dea în judecată UE la nivel statal.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Коллаж NewsMaker

Corneliu Dudnic și Alexandr Stoianoglo, primii care au inițiat procedura pentru a candida la funcția de bașcan

Fostul parlamentar democrat Corneliu Dudnic și deputatul „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, sunt primii care au inițiat oficial procedura necesară pentru participarea la alegerile pentru bașcanul Găgăuziei. Despre aceasta a anunțat, pe 23 septembrie, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Potrivit Consiliului, în cazul lui Corneliu Dudnic, care intenționează să candideze independent, a fost înregistrat grupul de inițiativă și i-au fost eliberate listele de subscripție. Alexandr Stoianoglo a depus cererea și documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă.

„Primii doi pretendenți la statutul de candidat la funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei au inițiat procedurile necesare pentru participarea la alegerile din 15 noiembrie 2026. Corneliu Dudnic și Alexandr Stoianoglo intenționează să candideze independent și au depus la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei documentele necesare pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă care îi vor susține”, a anunțat Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

Potrivit instituției, în cazul lui Corneliu Dudnic, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a înregistrat grupul de inițiativă și i-a eliberat listele de subscripție. Astfel, membrii grupului de inițiativă pot colecta semnăturile alegătorilor în susținerea acestuia, necesare pentru depunerea ulterioară a documentelor în vederea înregistrării în calitate de candidat. Alexandr Stoianoglo a depus, pe 23 septembrie, cererea și documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă.

Președinta interimară a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, Svetlana Colesnic, a precizat pentru NewsMaker că Dudnic a primit listele de subscripție pe 23 septembrie. Întrebată dacă acesta cunoaște limba română, Colesnic a spus că Dudnic a fost testat și vorbește limba română. „A răspuns fluent, fără greșeli, la toate întrebările”, a menționat Colesnic.

***

Anterior, în presă au apărut informații despre intenția lui Corneliu Dudnic de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei. Corneliu Dudnic a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea fracțiunii Partidului Democrat în perioada 2015-2019. Deputatul „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, și-a anunțat intenția de a candida pe 7 septembrie, în timpul unui briefing de presă organizat la Parlament.

Menționăm că despre intenția de a candida au anunțat și foștii deputați Petru Vlah și Fiodor Găgăuz.

Deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM), Grigore Uzun, a decis să nu candideze la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Printre motivele invocate de acesta se numără noua cerință pentru candidați – cunoașterea limbii române. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că partidul va purta consultări cu ceilalți candidați și va decide ulterior pe cine va susține la alegeri.

***

Alegerile pentru funcția de bașcan sunt programate pentru 15 noiembrie, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Poate fi ales în funcția de bașcan al Găgăuziei cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot care, inclusiv în ziua alegerilor, a împlinit vârsta de 35 de ani, a domiciliat sau domiciliază pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia o perioadă nu mai mică de 10 ani, cunoaște limbile găgăuză și română și nu cade sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale prevăzute la art. 16 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022. Guvernatorul se alege pentru un mandat de 4 ani. 

Luni, 21 septembrie, a început perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei. În cazul candidaților independenți, aceștia trebuie să fie susținuți de cel puțin 1% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din UTA Găgăuzia, dar nu mai puțin de 1 500 de persoane din cel puțin jumătate din numărul localităților autonomiei. Documentele pentru înregistrarea candidaților, atât a celor desemnați de partide politice sau blocuri electorale, cât și a candidaților independenți, se depun la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Acestea sunt examinate în termen de cel mult 7 zile de la data primirii acestora, ulterior fiind adoptată hotărârea privind înregistrarea sau refuzul înregistrării candidatului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: