UE va acorda Ucrainei un sprijin financiar de €90 mlrd, însă tentativa de a folosi activele rusești înghețate a eșuat

Liderii UE nu au reușit, în timpul ultimului summit al Consiliului European din acest an, să convină asupra unui mecanism de finanțare a Ucrainei din activele rusești înghețate în Europa. Cu toate acestea, în urma reuniunii, care a durat 16 ore, politicienii au decis acordarea un sprijin financiar în valoare de 90 de miliarde de euro, printr-un împrumut garantat de bugetul Uniunii Europene, la care contribuie fiecare stat-membru, relatează BBC.

Decizia de a acorda Ucrainei sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026–2027 a fost aprobată”, a scris președintele Consiliului European, Antonio Costa, pe rețelele sociale, în noaptea de 18 spre 19 decembrie.

Costa nu a precizat de unde vor proveni aceste fonduri, însă în proiectul textului concluziilor summit-ului se menționează că banii vor fi obținuți prin împrumuturi de pe piețele de capital, garantate de bugetul UE.

Decizia a fost luată după discuții îndelungate privind detaliile tehnice ale unui credit bazat pe activele rusești înghețate. Cu toate acestea, liderii europeni nu au reușit să ajungă la hotărârea de a folosi activele rusești. Doi diplomați, cărora le-a fost garantat anonimatul, au explicat pentru Reuters că acest lucru s-a dovedit a fi prea complicat din punct de vedere politic.

Am trecut de la salvarea Ucrainei la salvarea aparențelor, cel puțin pentru cei care au insistat asupra folosirii activelor înghețate”, a spus un diplomat european.

Conform planului inițial, finanțarea Ucrainei urma să fie realizată din rezervele rusești. Se preconiza că Ucraina va primi o parte din aceste fonduri sub formă de credit, pe care s-ar fi obligat să-l ramburseze abia după ce Rusia ar fi plătit despăgubiri pentru invazie, pagubele căreia sunt deja estimate la peste jumătate de trilion de dolari.

Însă mai multe state membre s-au opus acestui plan încă de la început. Pe lângă liderii Ungariei, Slovaciei și Cehiei, considerați a fi pro-ruși, îndoieli privind oportunitatea utilizării activelor rusești înghețate au fost exprimate de Italia și, mai ales, de Belgia, unde se află depozitarul Euroclear, în care sunt păstrate 193 de miliarde din cele 210 miliarde de euro din fondurile înghețate ale Kremlinului în Europa.

Financial Times, care face trimitere la oficiali familiarizați cu mersul negocierilor, scrie că Belgia a cerut garanții ample pentru acoperirea oricăror riscuri financiare legate de credit, ceea ce i-a determinat pe alți lideri să respingă aceste condiții.

Singura alternativă la gajarea activelor înghețate a fost un împrumut la nivelul întregii Uniuni Europene, însă acesta necesita aprobare unanimă, ceea ce părea nerealist, având în vedere poziția mai multor state.

În cele din urmă, a fost adoptată o decizie care i-a mulțumit pe opozanții inițiativei. În proiectul textului deciziei summit-ului se precizează că Ungaria, Slovacia și Cehia, care nu doreau să participe la finanțarea Ucrainei, nu vor aloca bani.

Un alt diplomat european a declarat pentru Reuters că acest lucru poate fi considerat o victorie a prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban.

Orban a obținut ceea ce își dorea: niciun credit bazat pe reparații. Și acțiuni din partea UE fără participarea Ungariei, Cehiei și Slovaciei”, a spus interlocutorul agenției de presă.

În același timp, potrivit documentului, guvernele statelor-membre UE și Parlamentul European vor continua să lucreze la crearea unui credit pentru Ucraina, care va fi bazat pe activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a explicat că împrumutul în valoare de 90 de miliarde de euro va fi fără dobândă, iar Ucraina va trebui să îl ramburseze doar în cazul în care va primi despăgubiri din partea Rusiei. „După cum știți, noi, europenii, am decis deja vinerea trecută să înghețăm activele rusești și să le menținem înghețate până când Rusia va plăti despăgubiri”, a adăugat liderul german.

Friedrich Merz, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care pledau pentru folosirea activelor rusești înghețate, au spus că lucrul principal este ca Ucraina să primească finanțarea, nu modul în care aceasta este acordată.

Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro pentru următorii doi ani. În condițiile în care Donald Trump a întrerupt ajutorul american, Europa rămâne singurul sponsor al rezistenței împotriva agresiunii militare ruse. Cu toate acestea, UE nu dispune de fonduri suplimentare, dar are la dispoziție 210 miliarde de euro în active valutare rusești, înghețate după declanșarea invazie la scară largă.

Anume pe baza gajării acestor fonduri, UE plănuia să acorde Ucrainei un credit fără dobândă în valoare de 90 de miliarde de euro, precum și să ramburseze avansul de 50 de miliarde de dolari, acordat cu un an în urmă de țările G7.

Anterior, Rusia a amenințat cu un răspuns dur la orice încercare a UE de a-i confisca rezervele valutare. Totuși, capacitățile sale sunt limitate. Kremlinul poate confisca active europene private de pe teritoriul său, însă acestea sunt deja blocate printr-un decret al lui Vladimir Putin. Perspectivele de a scoate aceste fonduri în UE sunt neclare, iar majoritatea investițiilor au fost demult trecute la pierderi. În plus, Rusia nu are unde să dea în judecată UE la nivel statal.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Și-a asumat răspunderea” vs „Radu, mandatul trebuie să-l depui”. Reacții la demisia lui Marian de la șefia comisiei parlamentare

„Radu și-a asumat răspunderea”, „mare tragere la răspundere pentru Radu Marian”, „Radu, mandatul trebuie să-l depui”, „un semnal că presiunea publică începe să producă rezultate” sunt câteva dintre reacțiile actualilor și foștilor politicieni la anunțul deputatului Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, că își depune demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, ca urmare a situației din jurul „MoldATSA”. Menționăm că în ceea ce privește solicitările privind demisia sa din funcția de deputat, Radu Marian le-a respins anterior, menționând că și-a făcut treaba onest. NewsMaker a realizat o sinteză a reacțiilor la anunțul făcut de Radu Marian pe 29 iunie.

Deputatul PAS, Vasile Grădinaru, a declarat că Radu Marian este „o persoană responsabilă, care muncește extrem de mult, cu dedicație, cu dăruire de sine”. „Și-a asumat multe decizii. Unele au fost mai populare, altele mai puțin. Dar niciodată nu a luat vreo decizie ghidată de interes personal. În această avalanșă de muncă și decizii, era greu să nu greșești. În cazul ModATSA s-a greșit. Și chiar dacă cele ce au urmat nu au fost neapărat vina lui, Radu și-a asumat răspunderea și și-a depus demisia. Radu, ai tot respectul și aprecierea mea, dar sunt sigur că și a altor mii de oameni”, a adăugat Grădinaru.

Fosta deputată Iulia Dascălu, care în noiembrie 2025 a anunțat că părăsește PAS, a declarat că „demisia din funcția de președinte a Comisiei Economie Buget și Finanțe este egală cu: „de la schimbarea termenilor suma nu se schimba””. „Radu, mandatul trebuie să-l depui, că doar așa vei demonstra curaj și corectitudine”, a adăugat ea.

Deputata PAS, Larisa Novac, a spus că decizia anunțată de Radu Marian este „asumată și matură”. „Într-o democrație, responsabilitatea se asumă, chiar și atunci când greșelile nu sunt directe. (…) Uneori, încrederea sinceră în oameni poate costa. Este o lecție grea, dar face parte din viață”, a menționat ea.

Deputatul și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că Radu Marian „o să rămână deputat și o să aibă mai puțin de lucru decât șeful Comisiei”. „Mare tragere la răspundere pentru Radu Marian”, a adăugat Costiuc.

Deputatul PAS, Alic Baraboi, a declarat că „în politică, uneori plătești și pentru faptul că ai avut încredere în oameni”. „Important este modul în care reacționezi atunci când lucrurile nu ies așa cum ai sperat. Radu a ales să-și asume responsabilitatea și să pună mai presus interesul echipei și încrederea cetățenilor”, a comunicat parlamentarul.

Partidul Social Democrat European a declarat că demisia „nu șterge abuzurile și întrebările legate de traficul de influență în cazul numirii directorului la MoldATSA, dar reprezintă un semnal că presiunea publică începe să producă rezultate”.

Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a adus în discuție numirea lui Daniel Mititelu în funcția de director al Consiliului de administrație al ANRE, în mai 2026. „Am înțeles că Radu Marian și-a dat demisia pentru infracțiunea de trafic de influență în cazul escrocului de la Moldatsa. Dar pentru traficul de influență în numirea ilegală a celui de la ANRE și-a asumat fapta?”, a menționat Chicu. Amintim că numirea a fost criticată de opoziție, care a susținut că Daniel Mititelu nu ar avea experiența necesară în sectorul energetic din Republica Moldova și a acuzat PAS că nu respectă principiul meritocrației în concursurile publice. PAS a respins acuzațiile, iar Radu Marian a declarat că Mititelu are experiență în management și în coordonarea unor proiecte petroliere importante.

În contextul scandalului de la „MoldATSA”, ministrul Educației și vicepreședintele PAS, Dan Perciun, a declarat, referindu-se la Radu Marian, că au fost comise greșeli din exces de încredere, însă „responsabilii vor fi sancționați, iar lecțiile vor fi învățate”. Perciun a mai spus că Radu Marian „este unul dintre cei mai integri și idealiști oameni” pe care îi cunoaște. „Gestul lui Radu se înscrie exact în această logică”, a adăugat oficialul.

Ex-deputata Platformei Demnitate și Adevăr, Maria Ciobanu, a declarat că l-a cunoscut pe Radu Marian în perioada în care au activat împreună în Blocul ACUM. „Este de o corectitudine și o cumsecădenie nu atât de des întâlnite în politica de pe Bâc. Radule, toți greșim în oameni, indiferent de vârstă, experiență de viață. Acei care îți cunoaștem calitățile umane suntem cu tine, încrezători că lecția aceasta dură nu se va mai repeta!”, a adăugat fosta deputată.

Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI

Ulterior, Radu Marian a spus la Nokta că el a fost cel care l-a propus pe Vangheli în această funcție. Mai târziu, pe o rețea de socializare, Radu Marian a recunoscut că a greșit. Între timp, Marian a declarat că a copilărit într-o ogradă cu Vangheli. Totuși, el a precizat că nu a fost prieten cu acesta, ci doar se cunoșteau. În ceea ce privește unele solicitări de a-și da demisia din funcția de deputat, Radu Marian a spus că și-a făcut treaba onest. Pe 29 iunie, Marian a anunțat că își depune demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: