UE va acorda Ucrainei un sprijin financiar de €90 mlrd, însă tentativa de a folosi activele rusești înghețate a eșuat

Liderii UE nu au reușit, în timpul ultimului summit al Consiliului European din acest an, să convină asupra unui mecanism de finanțare a Ucrainei din activele rusești înghețate în Europa. Cu toate acestea, în urma reuniunii, care a durat 16 ore, politicienii au decis acordarea un sprijin financiar în valoare de 90 de miliarde de euro, printr-un împrumut garantat de bugetul Uniunii Europene, la care contribuie fiecare stat-membru, relatează BBC.

Decizia de a acorda Ucrainei sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026–2027 a fost aprobată”, a scris președintele Consiliului European, Antonio Costa, pe rețelele sociale, în noaptea de 18 spre 19 decembrie.

Costa nu a precizat de unde vor proveni aceste fonduri, însă în proiectul textului concluziilor summit-ului se menționează că banii vor fi obținuți prin împrumuturi de pe piețele de capital, garantate de bugetul UE.

Decizia a fost luată după discuții îndelungate privind detaliile tehnice ale unui credit bazat pe activele rusești înghețate. Cu toate acestea, liderii europeni nu au reușit să ajungă la hotărârea de a folosi activele rusești. Doi diplomați, cărora le-a fost garantat anonimatul, au explicat pentru Reuters că acest lucru s-a dovedit a fi prea complicat din punct de vedere politic.

Am trecut de la salvarea Ucrainei la salvarea aparențelor, cel puțin pentru cei care au insistat asupra folosirii activelor înghețate”, a spus un diplomat european.

Conform planului inițial, finanțarea Ucrainei urma să fie realizată din rezervele rusești. Se preconiza că Ucraina va primi o parte din aceste fonduri sub formă de credit, pe care s-ar fi obligat să-l ramburseze abia după ce Rusia ar fi plătit despăgubiri pentru invazie, pagubele căreia sunt deja estimate la peste jumătate de trilion de dolari.

Însă mai multe state membre s-au opus acestui plan încă de la început. Pe lângă liderii Ungariei, Slovaciei și Cehiei, considerați a fi pro-ruși, îndoieli privind oportunitatea utilizării activelor rusești înghețate au fost exprimate de Italia și, mai ales, de Belgia, unde se află depozitarul Euroclear, în care sunt păstrate 193 de miliarde din cele 210 miliarde de euro din fondurile înghețate ale Kremlinului în Europa.

Financial Times, care face trimitere la oficiali familiarizați cu mersul negocierilor, scrie că Belgia a cerut garanții ample pentru acoperirea oricăror riscuri financiare legate de credit, ceea ce i-a determinat pe alți lideri să respingă aceste condiții.

Singura alternativă la gajarea activelor înghețate a fost un împrumut la nivelul întregii Uniuni Europene, însă acesta necesita aprobare unanimă, ceea ce părea nerealist, având în vedere poziția mai multor state.

În cele din urmă, a fost adoptată o decizie care i-a mulțumit pe opozanții inițiativei. În proiectul textului deciziei summit-ului se precizează că Ungaria, Slovacia și Cehia, care nu doreau să participe la finanțarea Ucrainei, nu vor aloca bani.

Un alt diplomat european a declarat pentru Reuters că acest lucru poate fi considerat o victorie a prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban.

Orban a obținut ceea ce își dorea: niciun credit bazat pe reparații. Și acțiuni din partea UE fără participarea Ungariei, Cehiei și Slovaciei”, a spus interlocutorul agenției de presă.

În același timp, potrivit documentului, guvernele statelor-membre UE și Parlamentul European vor continua să lucreze la crearea unui credit pentru Ucraina, care va fi bazat pe activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a explicat că împrumutul în valoare de 90 de miliarde de euro va fi fără dobândă, iar Ucraina va trebui să îl ramburseze doar în cazul în care va primi despăgubiri din partea Rusiei. „După cum știți, noi, europenii, am decis deja vinerea trecută să înghețăm activele rusești și să le menținem înghețate până când Rusia va plăti despăgubiri”, a adăugat liderul german.

Friedrich Merz, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care pledau pentru folosirea activelor rusești înghețate, au spus că lucrul principal este ca Ucraina să primească finanțarea, nu modul în care aceasta este acordată.

Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro pentru următorii doi ani. În condițiile în care Donald Trump a întrerupt ajutorul american, Europa rămâne singurul sponsor al rezistenței împotriva agresiunii militare ruse. Cu toate acestea, UE nu dispune de fonduri suplimentare, dar are la dispoziție 210 miliarde de euro în active valutare rusești, înghețate după declanșarea invazie la scară largă.

Anume pe baza gajării acestor fonduri, UE plănuia să acorde Ucrainei un credit fără dobândă în valoare de 90 de miliarde de euro, precum și să ramburseze avansul de 50 de miliarde de dolari, acordat cu un an în urmă de țările G7.

Anterior, Rusia a amenințat cu un răspuns dur la orice încercare a UE de a-i confisca rezervele valutare. Totuși, capacitățile sale sunt limitate. Kremlinul poate confisca active europene private de pe teritoriul său, însă acestea sunt deja blocate printr-un decret al lui Vladimir Putin. Perspectivele de a scoate aceste fonduri în UE sunt neclare, iar majoritatea investițiilor au fost demult trecute la pierderi. În plus, Rusia nu are unde să dea în judecată UE la nivel statal.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Marea Dictare Națională: 3 500 de persoane, inclusiv elevi cu deficiențe de vedere, au participat la ediția din acest an. Ce text au scris concurenții

3 500 de persoane au participat, duminică, la cea de-a IV-a ediție a Marii Dictări Naționale, organizată cu ocazia Zilei Limbii Române. Evenimentul s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în cel puțin 16 raioane ale țării.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, la dictare au participat elevi, profesori, părinți, bunici și persoane de diferite vârste, care și-au testat cunoștințele de limbă română.

Prezent la eveniment, prim-ministrul Vasile Tofan a vorbit despre rolul limbii române în păstrarea identității naționale și a amintit că revenirea la alfabetul latin și readucerea limbii române în centrul vieții publice au reprezentat unele dintre cele mai importante realizări ale renașterii naționale.

Limba pentru care atunci s-a luptat este astăzi limba în care putem trăi liber. Limba noastră ne-a trecut prin vremuri mult mai grele decât cele de astăzi, ne-a păstrat identitatea când alții au încercat să ne-o schimbe și ne-a ajutat să ne recâștigăm demnitatea. Astăzi, ne însoțește în drumul nostru înainte, ca o țară liberă și europeană”, a spus prim-ministrul.

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

O premieră a ediției din acest an a fost participarea elevilor cu deficiențe de vedere. Ministerul Educației și Cercetării a asigurat condițiile necesare pentru ca aceștia să poată lua parte la concurs.

Participanții au scris un fragment din lucrarea „Testamentul”, semnată de Gheorghe Urschi. Textul dictării a fost făcut public în dimineața concursului, pentru a asigura condiții egale tuturor participanților.

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Lucrările vor fi evaluate de o comisie specială constituită de Ministerul Educației și Cercetării. Participanții care vor obține cele mai bune rezultate vor fi premiați în cadrul unui eveniment festiv.

Marea Dictare Națională a fost lansată în anul 2023 de Ministerul Educației și Cercetării, în scopul promovării limbii române și al încurajării utilizării corecte a acesteia. Ediția de anul trecut a reunit peste 2 000 de participanți.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: