UE va acorda Ucrainei un sprijin financiar de €90 mlrd, însă tentativa de a folosi activele rusești înghețate a eșuat

Liderii UE nu au reușit, în timpul ultimului summit al Consiliului European din acest an, să convină asupra unui mecanism de finanțare a Ucrainei din activele rusești înghețate în Europa. Cu toate acestea, în urma reuniunii, care a durat 16 ore, politicienii au decis acordarea un sprijin financiar în valoare de 90 de miliarde de euro, printr-un împrumut garantat de bugetul Uniunii Europene, la care contribuie fiecare stat-membru, relatează BBC.

Decizia de a acorda Ucrainei sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026–2027 a fost aprobată”, a scris președintele Consiliului European, Antonio Costa, pe rețelele sociale, în noaptea de 18 spre 19 decembrie.

Costa nu a precizat de unde vor proveni aceste fonduri, însă în proiectul textului concluziilor summit-ului se menționează că banii vor fi obținuți prin împrumuturi de pe piețele de capital, garantate de bugetul UE.

Decizia a fost luată după discuții îndelungate privind detaliile tehnice ale unui credit bazat pe activele rusești înghețate. Cu toate acestea, liderii europeni nu au reușit să ajungă la hotărârea de a folosi activele rusești. Doi diplomați, cărora le-a fost garantat anonimatul, au explicat pentru Reuters că acest lucru s-a dovedit a fi prea complicat din punct de vedere politic.

Am trecut de la salvarea Ucrainei la salvarea aparențelor, cel puțin pentru cei care au insistat asupra folosirii activelor înghețate”, a spus un diplomat european.

Conform planului inițial, finanțarea Ucrainei urma să fie realizată din rezervele rusești. Se preconiza că Ucraina va primi o parte din aceste fonduri sub formă de credit, pe care s-ar fi obligat să-l ramburseze abia după ce Rusia ar fi plătit despăgubiri pentru invazie, pagubele căreia sunt deja estimate la peste jumătate de trilion de dolari.

Însă mai multe state membre s-au opus acestui plan încă de la început. Pe lângă liderii Ungariei, Slovaciei și Cehiei, considerați a fi pro-ruși, îndoieli privind oportunitatea utilizării activelor rusești înghețate au fost exprimate de Italia și, mai ales, de Belgia, unde se află depozitarul Euroclear, în care sunt păstrate 193 de miliarde din cele 210 miliarde de euro din fondurile înghețate ale Kremlinului în Europa.

Financial Times, care face trimitere la oficiali familiarizați cu mersul negocierilor, scrie că Belgia a cerut garanții ample pentru acoperirea oricăror riscuri financiare legate de credit, ceea ce i-a determinat pe alți lideri să respingă aceste condiții.

Singura alternativă la gajarea activelor înghețate a fost un împrumut la nivelul întregii Uniuni Europene, însă acesta necesita aprobare unanimă, ceea ce părea nerealist, având în vedere poziția mai multor state.

În cele din urmă, a fost adoptată o decizie care i-a mulțumit pe opozanții inițiativei. În proiectul textului deciziei summit-ului se precizează că Ungaria, Slovacia și Cehia, care nu doreau să participe la finanțarea Ucrainei, nu vor aloca bani.

Un alt diplomat european a declarat pentru Reuters că acest lucru poate fi considerat o victorie a prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban.

Orban a obținut ceea ce își dorea: niciun credit bazat pe reparații. Și acțiuni din partea UE fără participarea Ungariei, Cehiei și Slovaciei”, a spus interlocutorul agenției de presă.

În același timp, potrivit documentului, guvernele statelor-membre UE și Parlamentul European vor continua să lucreze la crearea unui credit pentru Ucraina, care va fi bazat pe activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a explicat că împrumutul în valoare de 90 de miliarde de euro va fi fără dobândă, iar Ucraina va trebui să îl ramburseze doar în cazul în care va primi despăgubiri din partea Rusiei. „După cum știți, noi, europenii, am decis deja vinerea trecută să înghețăm activele rusești și să le menținem înghețate până când Rusia va plăti despăgubiri”, a adăugat liderul german.

Friedrich Merz, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care pledau pentru folosirea activelor rusești înghețate, au spus că lucrul principal este ca Ucraina să primească finanțarea, nu modul în care aceasta este acordată.

Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro pentru următorii doi ani. În condițiile în care Donald Trump a întrerupt ajutorul american, Europa rămâne singurul sponsor al rezistenței împotriva agresiunii militare ruse. Cu toate acestea, UE nu dispune de fonduri suplimentare, dar are la dispoziție 210 miliarde de euro în active valutare rusești, înghețate după declanșarea invazie la scară largă.

Anume pe baza gajării acestor fonduri, UE plănuia să acorde Ucrainei un credit fără dobândă în valoare de 90 de miliarde de euro, precum și să ramburseze avansul de 50 de miliarde de dolari, acordat cu un an în urmă de țările G7.

Anterior, Rusia a amenințat cu un răspuns dur la orice încercare a UE de a-i confisca rezervele valutare. Totuși, capacitățile sale sunt limitate. Kremlinul poate confisca active europene private de pe teritoriul său, însă acestea sunt deja blocate printr-un decret al lui Vladimir Putin. Perspectivele de a scoate aceste fonduri în UE sunt neclare, iar majoritatea investițiilor au fost demult trecute la pierderi. În plus, Rusia nu are unde să dea în judecată UE la nivel statal.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Hîncești 24 TV

Cazul Ludmilei Vartic: cine sunt martorii audiați. Familia solicită mutarea anchetei la Chișinău

Mama Ludmilei Vartic și avocata familiei au cerut Procuraturii Generale ca cauza penală, examinată de Inspectoratul de Poliție Hîncești, să fie transmisă Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Chișinău. Informația a fost comunicată de Arina Țurcanu-Donțu, avocata mamei și a surorii Ludmilei Vartic, la ediția din 15 martie a emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. La aceeași emisiune, șeful Centrului de Justiție Familială al Poliției a declarat că, până acum, au fost audiați 30 de martori, mulți dintre ei foști colegi de muncă a victimei, dar și prieteni. Totodată, este examinat telefonul victimei.

Solicitarea familiei

„Inițial a fost pornite două procese penale. (…) La moment, aceste două procese penale au fost conexate. Avem o cauză penală. (…) Se examinează de către Inspectoratul de Poliție Hîncești. (…) Mama victimei a fost recunoscută ca și succesor al părții vătămate. (…) Succesorul părții vătămate, adică mama victimei, și eu ca apărător, noi am făcut o cerere prin care am solicitat către Procuratura Generală ca cazul să fie transmis spre examinare în cadrul Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Chișinău. (…) Cererea a fost depusă pe data de 10, dumnealor încă au termen ca să ne ofere un răspuns”, a declarat avocata.

Potrivit șefului Centrului de Justiție Familială al Poliției, Ivan Crețu, cauza vizează „violența în familie, cu determinare la suicid”.

Întrebată dacă avem cazuri în care s-a putut demonstra o asemenea infracțiune în astfel de circumstanțe, avocata a spus că nu a identificat un precedent. „Organele de drept au această posibilitate. (…) Această expertiză nu impune exhumarea. (…) Experții analizează atât acte medicale, dacă sunt, înscrisuri și alte probe, după care fac o concluzie”, a precizat ea.

Martorii audiați

Șeful Centrului de Justiție Familială al Poliției a menționat că, până acum, au fost audiați 30 de martori. „Mulți din ei sunt de la locul de muncă, persoane care au fost apropiate, mă refer aici și la prieteni”, a declarat Ivan Crețu.

Despre telefonul victimei

În ceea ce privește telefonul victimei, Ivan Crețu a spus că acesta a fost ridicat de polițiști. „Această examinare a telefonului va fi o concluzie dacă există unele mesaje sau sunete care ar demonstra faptul că au fost comunicate faptele anterior către alte persoane”, a adăugat el.

Despre informațiile din spațiul public că mesajele victimei ar fi fost șterse, avocata a spus că „tehnic, există expertiză informațională”. „Aceste îngrijorări, dacă vor fi din partea organului de urmărire penală, printr-o expertiză, orice dubiu poate fi eliminat”, a precizat ea.

Șeful Centrului de Justiție Familială al Poliției a confirmat că a fost lăsată o scrisoare de adio.

La aceeași emisiune, deputata PAS, Marcela Adam, a fost întrebată de ce formațiunea sa i-a cerut demisia lui Vartic de la primele informații din spațiul public și dacă partidul a știut mai devreme despre comportamentul acestuia. „Nu am știut. (…) În asemenea caz, în circumstanțele în care au fost, era evident că trebuia să ia o atitudine, cel puțin până la elucidarea cazului. (…) Circumstanțele sunt foarte grave și, atunci când și suspiciunile sunt grave, trebuia de reacționat”, a declarat parlamentara.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026, după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc de locuințe din capitală. Mai multe organizații neguvernamentale și activiști au calificat cazul drept femicid. Acestea susțin că moartea femeii nu ar fi fost un accident.

Soțul acesteia, Dumitru Vartic, este acuzat de ani de abuzuri, care ar fi împins-o spre acest gest. În acest context, președinta raionului Hîncești i-a cerut public demisia din funcția de vicepreședinte al Consiliului Raional Hîncești. O solicitare similară a venit și din partea vicepreședintei Parlamentului, Doina Gherman. Ultima i-a cerut demisia atât din funcția de vicepreședinte al consiliului raional, cât și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Între timp, Dumitru Vartic a fost exclus din PAS. Pe 9 martie, Dumitru Vartic a depus cererea de demisie din funcția de vicepreședinte al Consiliului Raional. Pe 13 martie, a fost eliberat din funcția de vicepreședinte.

Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a declarat că certificatul de deces al Ludmilei Vartic a fost eliberat soțului acesteia pe 4 martie, de către Centrul de Medicină Legală, la o zi după tragedie. În document este indicată drept cauză a decesului căderea de la înălțime, fără alte urme de violență. Analiza toxicologică a sângelui victimei este încă în lucru. Potrivit ministrului, Ministerul Sănătății investighează cazul, inclusiv circumstanțele internării Ludmilei Vartic în spital în noiembrie 2025.

Într-o primă reacție, publicată pe rețelele de socializare în seara zilei de 7 martie, Dumitru Vartic și-a exprimat durerea față de pierderea soției, pe care a descris-o drept „o mamă extraordinară și o soție bună”. El a cerut public discreție pentru familia sa. Mesajul ar fi fost șters, ulterior. Pe 12 martie, Vartic a venit cu o nouă reacție publică.

În contextul decesului Ludmilei Vartic, MAI a anunțat că au fost pornite două procese penale. Dumitru Vartic are statut de bănuit în procesul pornit după moartea soției sale, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: