Ideea lui Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), de a lua un credit de la Banca Națională și de a-l cheltui pentru susținerea populației și a antreprenorilor are mai mult de un an și jumătate. Dodon a vorbit pentru prima dată despre utilizarea rezervelor valutare în scopuri populiste încă până la pandemie, la sfârșitul anului 2019. El a propus atunci ca banii să fie cheltuiți pentru proiecte de infrastructură. Mai târziu, de-a lungul anului 2020, liderul socialiștilor a cerut de mai multe ori „artificii” de la Banca Națională: ba să slăbească leul, ba să acorde credit guvernului, ba să ofere profitul pentru a plăti „miliardul furat”. Ulcică a lui Dodon, nu mai fierbe!
Într-un live pe „Odnoklassniki” din 6 aprilie, Dodon iarăși a numit Banca Națională „un stat în stat” care, pe lângă toate, „nu vede ce se întâmplă cu poporul în stradă, ci ascultă doar de partenerii externi și de Maia Sandu”.
El a repetat ideea sa de a lua 5-10-15 miliarde de lei cu împrumut din rezervele valutare ale Băncii Naționale pentru susținerea antreprenorilor și a populației.
Dodon este economist, de aceea s-ar părea că ar trebui să înțeleagă că dacă guvernul se va credita de la Banca Națională, acest lucru va provoca deprecierea leului moldovenesc și, respectiv, creșterea prețurilor.
De aceea apare întrebarea: ori Dodon este un economist rău, ori populismul său o ia razna? De fapt, oricare „da” iese pe ochi.
Dacă, pe neașteptate, parlamentul se va supune fostului președinte și va modifica legea (în prezent, conform legii, Banca Națională nu poate credita sau acorda bani statului – NM), se vor întâmpla următoarele.
Mai întâi, vor fi împărțiți bani populației și antreprenorilor. Oamenii vor ține minte că „Dodon s-a străduit”. Ei, dar faptul că peste câteva luni, leul va începe să cadă, iar prețurile – să crească, e așa, o realitate virtuală.
După aceasta, vor scădea indicii Moldovei în ratingurile financiare mondiale, va cădea încrederea investitorilor străini și se vor deteriora relațiile cu organizațiile financiare internaționale.
Banca Națională a explicat de nenumărate ori, de ce ideile lui Dodon sunt dăunătoare. A comunicat despre creșterea prețurilor, balanța de plăți și încredere. Totodată, regulatorul da asigurări că nivelul înalt actual al rezervelor valutare denotă stabilitatea economiei moldovenești.
Însă aceste argumente nu-l opresc pe Dodon. Tot la inițiativa sa, parlamentul va examina din nou, la 9 aprilie, așa-zisa „lege a miliardului”, adoptarea căreia Curtea Constituțională a declarat-o, acum câteva zile, neconstituțională, iar mai devreme, a fost criticată de donatori și de Banca Națională.
NM a scris de câteva ori, care ar putea fi consecințele acestei anulări a legii pentru Moldova, la fel ca și ale propunerii lui Dodon de a transfera parțial pe seama Băncii Naționale rambursarea datoriei de stat în care autoritățile au transformat anterior miliardul furat.
Apărarea pe care o menține Banca Națională pare trainică, dar problema constă în faptul că mulți nu înțeleg, cum este construită economia, care este rolul băncii centrale în economie și ce se întâmplă atunci când i se dictează, cum să acționeze. Dodon profită de aceasta și formează din Banca Națională imaginea unui dragon care stă pe o movilă cu aur în peștera sa și omoară voinicii care încearcă să ia acest aur. Numai că el uită că cel care omoară dragonul devine el însuși un monstru.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției.
