știri.md

Un bloc cu 93 de apartamente riscă să se prăbușească din cauza unor construcții din apropiere, spun locatarii

După doi ani și jumătate de procese de judecată și demersuri la organele administrației publice locale, locatarii unui bloc locativ din strada Decebal 5 din Chișinău se plâng că nu li se face dreptate. Potrivit IPN, aceștia spun că există mai multe riscuri pentru securitatea imobilului lor, cu 93 de apartamente, după demolarea anexei din preajmă și ridicarea unui bloc pe acest loc.

Blocul din bulevardul Decebal 5 a aparținut cândva întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei”. Imobilul avea o anexă cu câteva niveluri. La o anumită etapă, anexa a devenit proprietatea privată a unei companii de construcții, care a și demolat-o pentru a edifica, în locul ei, un bloc locativ.

Avocatul care reprezintă locatarii, Artur Macovei, a menționat într-o conferință de presă că, în lipsa actelor necesare, pe care însăși Primăria le-a solicitat de la firma de construcție, i s-a eliberat totuși autorizație de construcție.

„Avem cu certitudine situația când, în lipsa actelor necesare, pe care însăși Primăria le-a solicitat de la firmă, se eliberează autorizație de construire”, a declarat Macovei.

„Este absolut inexplicabil pentru noi, simpli cetățeni, cum, fără să te încadrezi în anumite rigori pe care însăși Primăria ți le înaintează, tot Primăria să accepte să-ți elibereze actul permisiv. Mai mult, le eliberează acest act cu încălcarea tuturor condițiilor care le-au impus inițial. Și anume, dacă atragem atenția în act, li s-a spus ca procentul de ocupare a teritoriului viitoarei clădiri să nu fie mai mult de o treime din suprafața terenului. Dumnealor le autorizează însă o clădire cu aproximativ pata la sol de 600 de metri pătrați pe un teren de 1100 de metri pătrați. Adică, mai mult de jumătate”, a subliniat avocatul.

În apropierea blocului nu au fost păstrate locuri pentru parcarea mașinilor, nu s-a asigurat vizibilitatea reciprocă între geamurile prezentei și viitoarei clădiri. „În proiect au fost indicate niște cifre din pod și Direcția arhitectură spune că nu sunt calculați corect și nu putea să fie eliberată autorizația respectivă”, a precizat Artur Macovei.

Avocatul a adăugat că neregularitățile reclamate de locatari au fost confirmate și de Agenția pentru Supraveghere Tehnică. „Și, mai grav, Agenția pentru Supraveghere Tehnică trage la răspundere contravențională această persoană juridică pentru executare de modificări, demolarea integrală a construcțiilor cu încălcarea prevederilor, autorizarea și executarea, și anume, în partea neexecutării lucrărilor de întreținere, reparație și consolidare a construcțiilor. Anume ceea ce spun locatarii: că se demolează o parte din blocul lor, ceea ce duce la nesiguranța și riscul că se vor dărâma, se vor prăbuși apartamentele lor”, a precizat  avocatul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare, acuză „imixtiune și influențe externe” în procesul său: a contestat sentința

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare pentru infracțiunea de escrocherie și trafic de influență, a spus că a contestat sentința la Curtea de Apel Centru. Într-un mesaj postat pe un cont de rețele sociale al ex-deputatului, Țuțu a menționat că i-a fost „încălcat dreptul la un proces corect și echitabil”. Totodată, a adăugat că a fost „privat de libertate la comandă”. Amintim că sentința a fost contestată și de Procuratura Anticorupție, care a solicitat majorarea termenului de detenție în privința lui Țuțu – la 15 ani de închisoare.

Țuțu, deținut în Penitenciarul nr. 13 din capitală, a spus că a fost „privat de libertate la comandă”. „Condamnarea mea a fost decisă cu mult timp înainte, în altă parte, prin imixtiune și influențe externe acestui proces penal. În ziua de 27 ianuarie 2026, aceste indicații au fost doar formalizate, pentru a mă prezenta în fața societății drept „trofeu” al așa-numitei justiții reformate. Cunosc regizorii acestor opere, iar ei sunt printre noi, savurând rezultatele obținute. Totuși, această „performanță” nu reflectă adevărul despre mine, ci servește fidel interesele anumitor persoane”, se mai arată în mesajul postat pe rețelele de socializare.

Acesta a mai spus că a contestat sentința de condamnare la Curtea de Apel Centru, numind-o „abuzivă” și care „nu reflectă în niciun fel realitatea obiectivă”. „Justiția nu a binevoit să examineze obiectiv probele pe care le-am prezentat, probe care, cu siguranță, ar fi demonstrat nevinovăția mea, încălcându-mi dreptul la un proces corect și echitabil”, se mai arată în declarația lui Țuțu.

***

Pe 27 ianuarie 2026, Țuțu a fost condamnat la 8 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru infracțiunea de escrocherie și trafic de influență. Totodată, acesta s-a ales cu o amendă de 450 000 de lei și a fost privat de dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani. De asemenea, a fost dispusă confiscarea în folosul statului a sumei de 2000 de euro, ca bunuri rezultate din infracțiune. Instanța a menținut, totodată, sechestrul aplicat pe bunurile lui Țuțu. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Până la rămânerea definitivă a sentinței, i-a fost aplicată măsura preventivă a arestului preventiv. Țuțu a lipsit de la ședință.

Cât privește infracțiunea de fals în declarații (comisă în 2 episoade), Țuțu a fost recunoscut vinovat, însă liberat de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. Țuțu a fost achitat pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Pe 11 februarie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a contestat sentința lui Țuțu la Curtea de Apel. Procurorii consideră că pedeapsa stabilită de prima instanță este prea blândă și au solicitat majorarea termenului de detenție la 15 ani.

***

Țuțu a fost acuzat că, în perioada septembrie-octombrie 2017, a pretins și primit 20 de mii de euro de la o persoană pentru a influența procurori și judecători în favoarea unui învinuit. De asemenea, între 2014 și 2019, fiind demnitar, ar fi cheltuit mai mult decât veniturile declarate și ar fi inclus în declarațiile de avere pentru 2017 și 2018 date false sau incomplete privind veniturile obținute. Fostul deputat neagă și că s-ar fi îmbogățit pe căi ilegale și spune că a indicat în declarațiile de venit chiar și donațiile pe care le-a primit la evenimente de familie. El susține că și-a construit casa „cu propriile mâini” și cu ajutorul unui prieten, căruia i-a rămas dator cu 2 milioane de lei.

Reamintim, Țuțu a fost reținut în iulie 2025, pe aeroportul din Atena, împreună cu Vladimir Plahotniuc, în baza unui mandat Interpol. Aceștia aveau asupra lor documente false și 155.000 de euro. Portalul Cu Sens nota că Plahotniuc și Țuțu riscă între 5 și 10 ani de închisoare în Grecia, într-un dosar privind deținerea de documente false. Deși se afla sub control judiciar în Grecia, autoritățile de la Chișinău au anunțat ulterior că Țuțu a părăsit ilegal teritoriul elen și a intrat în Republica Moldova, fiind surprins în regiunea transnistreană. Pe 2 octombrie 2025, el a fost reținut la punctul de trecere Vulcănești, după ce ar fi încercat să mituiască un polițist de frontieră ca să nu-l rețină.

În prezent, Țuțu se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: