Drepturile omului

Un cetățean moldovean în Rusia a fost privat de cetățenia rusă și condamnat pentru răspândirea „falsurilor despre armata rusă”. Ce se cunoaște despre acest caz și ce spune Chișinăul

Corina Malcocean, Nicolai Paholinițchii
| 21 martie, 2024
09:15

Un cetățean al Republicii Moldova, Alexandr Somreacov, a fost privat de cetățenia rusă. Acesta se află într-o închisoare rusească de mai bine de șase luni: a fost condamnat la șase ani de detenție pentru „falsuri despre armata rusă”. Bărbatul a scris despre victimele pașnice din Bucea și Mariupolul ucrainean. NM vă povestește ce se cunoaște despre Somreacov, despre dosarul acestuia și ce urmează să facă autoritățile moldovenești.

Ce s-a întâmplat?

Originar din Moldova și cetățean al Moldovei, Alexandr Somreacov, condamnat în Rusia pentru distribuirea de „știri false despre armata rusă” în contextul războiului din Ucraina, a fost privat de cetățenia rusă pe care o deținea. Acum acesta își ispășește pedeapsa de șase ani într-o închisoare rusească exclusiv ca cetățean al Republicii Moldova.

Despre aceasta a anunțat publicația Meduza pe 20 martie cu referire la proiectul pentru drepturile omului «Политзек-Инфо».

Notificarea Ministerului Afacerilor Interne din 12 februarie 2024, care a publicat proiectul, afirmă că Somreacov, în vârstă de 38 de ani, care locuia pe teritoriul regiunii Krasnodar, a fost privat de cetățenie în baza paragrafului „a” al punctului 2. din partea 1 a articolului 22 din legea „Cu privire la cetățenia Federației Ruse”.

Acest alineat prevede că cetățenia obținută (adică nu oferită la naștere) poate fi încetată din cauza săvârșirii unui număr de infracțiuni, care includ răspândirea „știrilor false”. Menționăm că această modificare în legislația rusă a fost introdusă abia în 2023.

Activiștii pentru drepturile omului Politzek-Info raportează că, cel mai probabil, acesta este primul caz cunoscut de privare de cetățenie rusă din cauza unei condamnări pentru „falsuri despre armată”.

Ce vor face autoritățile din Moldova?

După cum a aflat NM, Guvernul de la Chișinău știe deja despre cazul lui Smoreacov. Dar deocamdată refuză să comenteze. Nu se știe dacă este posibil ca Somreacov să revină în patrie.

„Tot ce pot spune este că autoritățile au primit informații și încercăm să stabilim ce s-a făcut deja și ce acțiuni viitoare va întreprinde Republica Moldova în legătură cu acest cetățean, în baza drepturilor pe care le are”, a spus pentru NM secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Mihai Mîțu.

Ce se cunoaște despre Alexandr Somreacov?

Există puține informații despre Alexandr Somreacov originar din Moldova și locuitor al regiunii Krasnodar. Unul dintre profilurile acestuia de pe rețeaua de socializare VK este închis, iar celălalt este inactiv. Profilul său de pe rețeaua de socializare Одноклассники este, de asemenea, inactiv. Totuși, după cum reiese din profilul său de pe Одноклассники anterior el a locuit la Chișinău și a studiat la școala nr. 17 (acum Liceul Teoretic Minerva).

Organizația rusă pentru drepturile omului „Memorial”, care l-a inclus pe lista deținuților politici, a raportat că el este căsătorit și a lucrat în calitate de electrician și meșter pentru reparații înainte de închisoare.

De asemenea, judecând după profilul său de pe rețeaua de socializare Одноклассники, Somreacov este credincios și face parte din organizația Martorii lui Iehova.

Într- un blog de pe LiveJournal dedicat criticilor la adresa organizației, există o postare separată din 2014 dedicată lui Somreacov. În aceasta sunt citate postările lui Somreacov de pe rețelele de socializare, în care acesta critică indirect sau ironic guvernul rus și Biserica Ortodoxă Rusă.

Martorii lui Iehova sunt unul dintre cele mai persecutate grupuri din Rusia, a scris Meduza. În 2017, Curtea Supremă a Rusiei a recunoscut acest grup religios drept organizație extremistă și i-a interzis activitățile în Rusia. În ciuda apelurilor din partea UE și ONU de a nu persecuta credincioșii, situația nu s-a schimbat. De exemplu, în cele șapte luni ale anului 2023, instanțele ruse au primit un număr record de dosare penale pentru finanțarea „extremismului”, cea mai mare parte a cărora au fost intentate împotriva Martorilor lui Iehova.

În 2022, despre Somreacov a scris și mass-media regională rusă. În martie 2022, Somreacov a prins un hoț în Krasnodar care i-a furat geanta unui pensionar. Somreacov a ținut hoțul până la sosirea poliției.

Pentru ce a fost condamnat Somreacov?

În iulie 2023, Alexandr Somreacov a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru răspândirea „informațiilor false” despre armata rusă. Drept probe în dosar au servit postările acestuia despre bombardarea de către trupele ruse a unei maternități și a unui teatru din Mariupol, precum și postări despre uciderea civililor din Bucea în timpul ocupației ruse.

„Somreacov a scris că forțele armate ale Federației Ruse ar fi atacat o maternitate și un teatru din Mariupol și, de asemenea, au comis un „măcel în masă de civili”, inclusiv „uciderea a 260 de persoane în micuțul orășel Bucea”, se menționa în canalul de telegram al serviciului de presă al instanţelor din regiunea Krasnodar.
După cum menționa proiectul Memorial cu privire la datele anchetei, dosarele au fost intentate din cauza a două postări publicate în primăvara anului 2022.

Una dintre ele a fost de fapt o repostare sau o citare aproximativă a jurnalistului Alexandr Nevzorov și a postării sale de pe Telegram. Aceasta conține fotografii din Bucea cu civilii uciși. Publicația conținea și textul: „Putin are probleme serioase. E vina mea. Am pus idioții în poziții de comandă. Iar idioții nu sunt capabili să acopere în mod corespunzător urmele crimelor, în special ale crimelor militare. […] În orășelul Bucea, în timpul eliberării sale de sub armata lui Putin, au fost descoperite aproximativ 260 de cadavre ale civililor. Uciși, probabil pentru distracție. […]”.

Serviciul de presă al instanțelor din Krasnodar a remarcat că la proces Somreacov și-a recunoscut parțial vina și a remarcat că „a vrut să „expune” aceste informații publicului, dorind astfel să obțină mai mulți abonați, „like-uri” și comentarii”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Alegeri 2025

„Forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt cap la cap”. Băsescu, despre scrutinul din R. Moldova

Viață

Un nou serviciu de taxi în Chișinău: cine l-a lansat și ce trebuie să cunoască pasagerii

Alegeri 2025

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Mihaela Conovali
| 14 septembrie, 2025
14:07

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul între Spatari și Tofilat

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

Apelul lui Plîngău

Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia.

NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%.

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.