Experimente

Un dejun la cafenea, vizită la farmacie și facturile. „O lună cu minimul”. Experiment NM

Nicolai Paholinițchii
| 16 octombrie, 2020
09:12

După o săptămână de experiment, conform condițiilor căruia subsemnatul Nicolai Paholinițchi, reporter NM, trebuie să trăiesc timp de o lună doar din minimul de existență (2565,8 lei), toate temerile și grijile mele s-au potolit. Mi-am permis să iau dejunul la o cafenea, am mers la farmacie, așa cum mi-au sugerat internauții pe rețelele sociale și am plătit o parte din facturi pentru serviciile locativ-comunale. Dar despre toate – pe rând.

Temerile

9 octombrie, a noua zi a experimentului. În această perioadă, organismul și creierul meu au reușit să se adapteze și să se obișnuiască cu schimbările. Minimul nu mă mai sperie și eu pur și simplu continuu să trăiesc în limita posibilităților financiare care sunt.

Ce-i drept, atunci când aceste posibilități sunt mai multe, trăiești mai bine, desigur. De exemplu, ieri a fost o ploaie puternică și aș fi putut ajunge de la serviciu până acasă cu taxiul, fără să-mi fac griji că-mi voi uda picioarele. Dar în condițiile minimului, maximumul nostru este pelerina de peliculă și troleibuzul.

Dejunul la cafenea

În blogul precedent, am spus, cât de mult îmi doream o cafea la pachet. Iar aici, în magazinul de lângă casă, s-a deschis o terasă. A fost promoție – pentru o băutură fierbinte primești cadou o gogoașă. Și asta, în timp ce aici, un ceai, de exemplu, costă 10 lei, iar o gogoașă – 18 lei. Am ales un ceai din caramelă și vanilie și o gogoașă de ciocolată.

Chiar și trăind cu minimul, trebuie să-ți permiți măcar unele cheltuieli modeste pentru plăceri și organizarea timpului liber.

Farmacia

Când NM a anunțat despre experiment, mulți au scris în comentariile de pe rețelele sociale că, vezi tu, mai încearcă să cumperi și medicamente. Inițial, mi s-a părut o idee proastă: de ce să mai cumpăr ceva de la farmacie dacă nu am nevoie de medicamente.

Dar, pe de altă parte, eu cumpăr adesea din farmacii ceaiuri din plante, pe care îmi place să le beau seara. În plus, conform calculelor autorităților, minimul de existența include și un set minim de medicamente.

Am decis să cumpăr de la farmacie vitamina C și un pachet de ceai din plante. În ce privește ceaiul, totul e simplu – l-am luat pe cel mai ieftin, de 34 de lei. Dar iată cu vitamina C a fost mai dificil. Farmacistul m-a convins că în acidul ascorbic doza de vitamina C este foarte mică, de aceea am luat vitamina C cu doza de 500 mg. Ce-i drept, cutia de 31 de lei mi s-a părut costisitoare și am luat doar o folie cu aproximativ 10 lei. Acestea îmi vor ajunge pentru 10 zile.

Serviciile locativ-comunale

Așa cum am mai scris, așa s-a stabilit în familia mea că mie îmi este mai comod să plătesc cu cardul meu pentru energia electrică, apă, gaze, deservirea blocului și evacuarea gunoiului. Iar soția mea Tania plătește pentru internet și interfon. Pentru mine, „serviciile locativ-comunale” sunt mai costisitoare, dar, așa cum am mai scris, am decis că nu încălcăm această tradiție. Voi „recupera” acești bani din contul mărunțișurilor casnice de utilizare comună, pe care le cumpără Tania și care ar fi aiurea să le împărțim: burete pentru spălatul vaselor, pungi de gunoi, detergenți ș.a.

Pentru a nu tăia brusc din buget, am decis să plătesc facturile în rate. Economisind niște bani în ajun, am plătit factura pentru energia electrică – 114,74 de lei. Pentru mulți, această sumă ar putea părea foarte mică. Explicația este simplă: avem o locuință mică, în luna septembrie ziua însorită este încă lungă. Dar ce-i mai important – nu avem boiler, cazanul încălzește apa. În apartamentul pe care îl închiriam înainte, factura pentru energia electrică era foarte rar mai mică de 300 de lei, cel mai adesea – 400-500 de lei.

Acum a rămas să plătesc pentru apă și deservirea blocului – de obicei, aceasta înseamnă aproape 230 de lei și pentru gaze – ar trebui să fie vreo 120 de lei.

Mâncarea

În meniu nu s-a schimbat nimic deosebit – consum în continuare multe crupe, pâine și paste, puține produse lactate și ouă, și mai puține produse din carne și pește.

Dar am început să descopăr pentru mine „bucate” gustoase, ieftine, pe care nu le mâncam anterior pentru că sunt dăunătoare. De exemplu, cartofi prăjiți, de care, în ultimii cinci ani, am mâncat cel mult de cinci ori, sau pâine albă, proaspătă cu lapte rece. Dar uite că acum, în timpul experimentului, pot să-mi permit așa ceva.

Bilanțul

Spre sfârșitul celei de-a noua zi a experimentului, mi-au rămas 1757,82 lei (din 2565,8 lei). Timp de nouă zile, am cheltuit 807,98 de lei. Calculatorul meu arată că până la sfârșitul experimentului, pot cheltui câte 78 de lei pe zi.

Planurile

În ultimul timp, s-a răcit considerabil, de aceea luna aceasta va trebui să cumpăr îmbrăcăminte de sezon. În plus, atunci când noi planificam acest experiment, intenționam să merg în România, dar situația provocată de coronavirus a compromis aceste planuri. De aceea în timpul apropiat, voi descoperi Moldova – anotimpul încă ne permite.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

experiment, minimul de existență, Nicolai Paholinițchi, top

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.