Politică

Un deputat PAS declară că susține aderarea Moldovei la NATO. Dodon: „Dacă va fi necesar, vom ieși în stradă”

Stela Untila
| 15 septembrie, 2023
11:00

Președintele Partidului Socialiștilor (PSRM) Igor Dodon s-a pronunțat categoric împotriva aderării Republicii Moldova la Alianța Nord-Atlantică (NATO). În cadrul unei adresări din 15 septembrie, acesta s-a arătat gata să protesteze, în stradă, în cazul în care guvernarea ar iniția procesul de aderare a țării la Blocul militar. Declarația a fost făcută după ce, în ajun, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Andrian Cheptonar a declarat că el pledează deschis pentru aderarea țării la NATO.

În cadrul live-ului său tradițional, intitulat „În direct cu Igor Dodon”, ex-președintele țării a făcut prognoze privind intențiile guvernării. Dodon susține că PAS va promova ideea aderării la NATO. În concepția socialistului, acest lucru ar însemna „lichidarea Republicii Moldova ca stat” și că doar statului de neutralitate militară ar motivul pentru care țara nu este atacată de Rusia. Dodon nu a menționat meritul Ucrainei în acest sens.

„Înțelegeți de ce Occidentul, Soros, a investit sute de milioane de euro pentru aducerea la guvernare a Maiei Sandu și a grupării PAS? Vă spun de ce. Ei merg pas cu pas să se alăture unei retorici agresive anti-ruse, lichidarea opoziției, lupta cu tradițiile noastre, cu biserica. Și următorul pas: intrarea în NATO, posibil război și lichidarea țării. Ei vor în NATO, dar înțeleg că majoritatea populației nu susține. Dar în următoarea perioadă vom vedea foarte multe mesaje, emisiuni, investiții de milioane în promovarea NATO. Ne vor spune că NATO înseamnă pace, flori frumoase, dar acest lucru nu este așa. Moldova este țară neutră și doar acest lucru ne ferește de război”, a declarat liderul socialiștilor.

Dodon a mai spus că este „categoric împotrivă” ca Moldova să devină membră NATO și a dat de înțeles că va participa la proteste, dacă ar fi declanșat procesul de aderare.

„PAS vrea ca până în 2024-2025 să schimbe opinia publică. Ieri un deputat din echipa PAS a declarat că mai e nevoie de 4 mandate în Parlament ca să schimbe Constituția. (…) Scopul este ca Moldova să între în NATO, iar Moldova își pierde neutralitatea. Voi nu vedeți ce se întâmplă în Ucraina? Sau vă este totuna ce se va întâmpla în R. Moldova? Sunt ferm convins că cetățenii vor fi împotriva acestor mișcări și, dacă va fi necesar, vom ieși în stradă cu toții”.

Deputat PAS: „Eu personal sunt adept al aderării Moldovei la NATO, pot să o spun deschis”

Liderul PSRM s-a referit la declarația deputatului PAS Adrian Cheptonar, care a declarat în cadrul ediției din 14 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 că el susține aderarea Moldovei la NATO.

„PAS are acum 63 de mandate. Nouă ne lipsesc 4 mandate pentru o majoritate constituțională. În această clipă ne lipsește o astfel de posibilitate. Cât despre a discuta, eu personal sunt adept al aderării Moldovei la NATO, pot să o spun deschis. Consider că R. Moldova nu are capacitate să se apere de una singură, iar interpretarea aceasta stearpă de până acum, că a fi neutru înseamnă a sta dezarmat și gol în fața unor potențiale atacuri nu a fost în interesul R. Moldova”, a răspuns Cheptonar la întrebarea moderatoarei cu privire la eventuala modificare a articolului din Constituția țării, care prevede că Moldova este stat neutru.

Cheptonar a mai spus că autoritățile întreprind măsuri pentru a crește capacitatea de apărare a țării, iar exemplul Elveției demonstrează că neutralitatea este un lux, pe care R. Moldova, financiar, nu și-l poate permite. Acesta a adăugat că este „absurdă” ideea potrivit căreia opoziția parlamentară ar putea susține perspectiva renunțării la statutul de neutralitate al țării: „Celelalte două partide reprezintă interesele Fed.Ruse. Ei nu sunt independenți, ci ascultă de stăpânul de la Kremlin”.

Anterior, premierul Dorin Recean a declarat că în Republica Moldova ar trebui să existe cât mai multe discuții privind avantajele securității colective. Recean a adăugat că pentru a aduce Armata Națională la standardele NATO a fost majorat bugetul apărării, iar partenerii externi contribuie cu sprijin financiar la modernizarea Armate

În anul 2023 bugetul Ministerului Apărării a fost majorat cu 649,9 milioane lei și constituie 1,697 miliarde de lei (circa 85 de milioane de euro), ceea ce reprezintă 0,55% din Produsul Intern Brut (PIB).

Ce prevede Constituția despre renunțarea la neutralitatea militară

De menționat că statutul de neutralitate al țării poate fi modificat doar prin referendum, nu și prin vot în plenul Parlamentului.

Articolul 142 din Constituţie prevede: „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

constituție, dodon, neutralitate, recean, strada, top, НАТО, протест

Știri similare

Viață

Copiii cu dizabilități vor primi un ajutor anual de 3.000 de lei. Socialiștii au cerut majorarea sumei la 5.000 de lei

Video

(VIDEO) Ceban, scos cu forța din Parlament/ Guțul rămâne în închisoare/ Fermierii au lansat un ultimatum

Bani

„Câteva zeci de bănuți” în prețul produselor petroliere: proiectul votat de Parlament în prima lectură și reacții în Legislativ

Mihaela Conovali
| 28 mai, 2026
16:57

Parlamentul a votat, în prima lectură, un proiect care prevede ca țara să dispună de stocuri de urgență de produse petroliere, suficiente pentru 61 de zile de consum intern sau echivalentul a cel puțin 90 de zile de importuri nete. Proiectul prevede și instituirea unui aport al consumatorilor, inclus în prețul carburanților. În ședința Parlamentului, deputați din opoziție au menționat că ar fi vorba de circa 60 de bani per litru. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, nu a infirmat cifra, precizând că „este vorba de câteva zeci de bănuți”. Deputatul PAS Radu Marian a declarat că valoarea exactă va fi discutată în cadrul unor consultări și a menționat că aportul nu va fi permanent, ci va scădea pe măsură ce vor fi constituite stocurile, până la atingerea pragului de 90 de zile.

Ce prevede proiectul

Vitalie Mîța a declarat că elementul central al proiectului este instituirea stocurilor de urgență de produse petroliere. Obligația totală de stocare va fi împărțită între entitatea centrală de stocare (50%) și importatorii obligați (50%). Secretarul a precizat că entitatea respectivă va fi aflată sub controlul statului. Totodată, el a spus că entitatea urmează să fie desemnată.

Potrivit secretarului, un alt element este mecanismul de finanțare. „Proiectul instituie aportul pentru stocarea de urgență. Acest aport va fi inclus în prețul produselor petroliere și va avea o destinație strictă: finanțarea constituirii, menținerii, administrării, reînnoirii și restabilirii stocurilor de urgență. Cu alte cuvinte, consumatorii de produse petroliere, achitând acest aport, contribuie la crearea unui sistem care le asigură securitatea aprovizionării în caz de criză”, a precizat el.

Reacții în Parlament și precizările secretarului

„Statul, iarăși, vâră mâna în buzunarul cetățenilor”, a reacționat deputatul comunist Adrian Domentiuc. Totodată, acesta l-a întrebat pe secretar care va fi valoarea aportului. „Într-adevăr stocurile vor fi create prin acel aport la fiecare litru de combustibil. Este vorba de câteva zeci de bănuți. (…) De altfel, orice cost este pe seama consumatorilor, inevitabil. Opțiunea de a asigura din bugetul de stat nu este sustenabilă”, a răspuns secretarul de stat.

Ulterior, secretarul a spus de când va fi valabil mecanismul. „Imediat după intrarea în vigoare a legii va începe a curge termenul pentru stabilirea de către guvern a primelor cote de obligații și importatorii vor avea obligații exprese de 200 de zile de la momentul stabilirii cotelor de a forma primele stocuri”, a precizat el.

În continuare, deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, l-a întrebat pe secretar de când consumatorii vor plăti „acești 60 de bani aproape per litru”. „Imediat ce ANRE-ul va modifica regulamentul cu privire la stabilirea prețului plafon a produselor petroliere și constituirea conturilor speciale, aceste fonduri vor începe a fi colectate. Este vorba de câteva luni după intrarea în vigoare a legii”, a precizat secretarul.

Deputata comunistă Inga Sibova a spus că proiectul prevede și faptul că consumatorii finali vor fi nevoiți să achite mai mult TVA și a cerut explicații din partea secretarului de stat. „Aceasta a fost o propunere a experților care au lucrat la lege. Noi înțelegem că această prevedere duce la o majorare nesemnificativă, pentru că este vorba de câțiva bănuți”, a răspuns acesta.

„Gradual această sumă se va reduce”

Întrebat de când consumatorii vor plăti suplimentar, președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, a spus că „este important de menționat că legea propune un calendar de 8 ani, în care să atingem această cifră de 90 de zile de importuri”.

„Nu e un efort imediat. Această contribuție, de câteva zeci de bani, nu știu trebuie să vedem exact, pentru că în nota informativă e o altă cifră și să discutăm în cadrul consultărilor. Acolo am văzut 48 de bani, dacă nu mă înșel, la inițial, dar gradual această sumă se va reduce”, a precizat Marian.

Potrivit lui Marian, 70% din suma colectată va fi administrată de noua entitate, iar cu „30 la sută deja va trebui operatorii mai mari să achiziționeze aceste produse petroliere”. „Nu vom plăti permanent. E o perioadă scurtă de timp, relativ scurtă, până când atingem 90 de zile și această contribuție va scădea gradual, cu cât mai tare avansăm noi în suplinirea acestor stocuri. (…) O să discutăm despre calendar să vedem când va fi exact necesară plata acestor contribuții, dar ne referim la aproximativ 2% din prețul unui litru de carburanți”, a menționat el.

Documentul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.