Andrei Mardari | NewsMaker

Un deputat PAS declară că susține aderarea Moldovei la NATO. Dodon: „Dacă va fi necesar, vom ieși în stradă”

Președintele Partidului Socialiștilor (PSRM) Igor Dodon s-a pronunțat categoric împotriva aderării Republicii Moldova la Alianța Nord-Atlantică (NATO). În cadrul unei adresări din 15 septembrie, acesta s-a arătat gata să protesteze, în stradă, în cazul în care guvernarea ar iniția procesul de aderare a țării la Blocul militar. Declarația a fost făcută după ce, în ajun, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Andrian Cheptonar a declarat că el pledează deschis pentru aderarea țării la NATO.

În cadrul live-ului său tradițional, intitulat „În direct cu Igor Dodon”, ex-președintele țării a făcut prognoze privind intențiile guvernării. Dodon susține că PAS va promova ideea aderării la NATO. În concepția socialistului, acest lucru ar însemna „lichidarea Republicii Moldova ca stat” și că doar statului de neutralitate militară ar motivul pentru care țara nu este atacată de Rusia. Dodon nu a menționat meritul Ucrainei în acest sens.

Înțelegeți de ce Occidentul, Soros, a investit sute de milioane de euro pentru aducerea la guvernare a Maiei Sandu și a grupării PAS? Vă spun de ce. Ei merg pas cu pas să se alăture unei retorici agresive anti-ruse, lichidarea opoziției, lupta cu tradițiile noastre, cu  biserica. Și următorul pas: intrarea în NATO, posibil război și lichidarea țării. Ei vor în NATO, dar înțeleg că majoritatea populației nu susține. Dar în următoarea perioadă vom vedea foarte multe mesaje, emisiuni, investiții de milioane în promovarea NATO. Ne vor spune că NATO înseamnă pace, flori frumoase, dar acest lucru nu este așa. Moldova este țară neutră și doar acest lucru ne ferește de război”, a declarat liderul socialiștilor.

Dodon a mai spus că este „categoric împotrivă” ca Moldova să devină membră NATO și a dat de înțeles că va participa la proteste, dacă ar fi declanșat procesul de aderare.

PAS vrea ca până în 2024-2025 să schimbe opinia publică. Ieri un deputat din echipa PAS a declarat că mai e nevoie de 4 mandate în Parlament ca să schimbe Constituția. (…) Scopul este ca Moldova să între în NATO, iar Moldova își pierde neutralitatea. Voi nu vedeți ce se întâmplă în Ucraina? Sau vă este totuna ce se va întâmpla în R. Moldova? Sunt ferm convins că cetățenii vor fi împotriva acestor mișcări și, dacă va fi necesar, vom ieși în stradă cu toții”.

Deputat PAS: „Eu personal sunt adept al aderării Moldovei la NATO, pot să o spun deschis”

Liderul PSRM s-a referit la declarația deputatului PAS Adrian Cheptonar, care a declarat în cadrul ediției din 14 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 că el susține aderarea Moldovei la NATO.

„PAS are acum 63 de mandate. Nouă ne lipsesc 4 mandate pentru o majoritate constituțională. În această clipă ne lipsește o astfel de posibilitate. Cât despre a discuta, eu personal sunt adept al aderării Moldovei la NATO, pot să o spun deschis. Consider că R. Moldova nu are capacitate să se apere de una singură, iar interpretarea aceasta stearpă de până acum, că a fi neutru înseamnă a sta dezarmat și gol în fața unor potențiale atacuri nu a fost în interesul R. Moldova”, a răspuns Cheptonar la întrebarea moderatoarei cu privire la eventuala modificare a articolului din Constituția țării, care prevede că Moldova este stat neutru.

Cheptonar a mai spus că autoritățile întreprind măsuri pentru a crește capacitatea de apărare a țării, iar exemplul Elveției demonstrează că neutralitatea este un lux, pe care R. Moldova, financiar, nu și-l poate permite. Acesta a adăugat că este „absurdă” ideea potrivit căreia opoziția parlamentară ar putea susține perspectiva renunțării la statutul de neutralitate al țării: „Celelalte două partide reprezintă interesele Fed.Ruse. Ei nu sunt independenți, ci ascultă de stăpânul de la Kremlin”.

Anterior, premierul Dorin Recean a declarat că în Republica Moldova ar trebui să existe cât mai multe discuții privind avantajele securității colective. Recean a adăugat că pentru a aduce Armata Națională la standardele NATO a fost majorat bugetul apărării, iar partenerii externi contribuie cu sprijin financiar la modernizarea Armate

În anul 2023 bugetul Ministerului Apărării a fost majorat cu 649,9 milioane lei și constituie 1,697 miliarde de lei (circa 85 de milioane de euro), ceea ce reprezintă 0,55% din Produsul Intern Brut (PIB).

Ce prevede Constituția despre renunțarea la neutralitatea militară

De menționat că statutul de neutralitate al țării poate fi modificat doar prin referendum, nu și prin vot în plenul Parlamentului.

Articolul 142 din Constituţie prevede: „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: