bătrîncea, furculiță
Максим Андреев, NewsMaker

Un deputat PSRM o acuză pe Maia Sandu de încercarea „de a trișa norma Constituțională”

Inițiativa privind autodizolvarea Parlamentului ar constitui o încălcare a normei constituționale și va provoca probleme de procedură. Declarația a fost făcută de către liderul fracțiunii legislative a Partidului Socialiștilor (PSRM) Corneliu Furculiță. Într-o postare publicată pe 5 ianuarie pe pagina sa de Facebook, deputatul a argumentat de ce inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în opinia sa, nu ar corepunde legii.

Corneliu Furculiță a amintit că PSRM pledează pentru alegeri parlamentare anticipate. Totuși, acesta a criticat propunerea deputaților PAS, care presupune o autodizolvare a legislativului.

„PSRM a pledat mereu pentru dizolvarea acestui Parlament și organizarea alegerilor anticipate, pentru a scăpa Legislativul de ultimele elemente ale regimului oligarhic. Cu toate acestea, toate procedurile trebuie să fie perfect legale, iar încercările de a trișa norma Constituțională, la care încearcă să recurgă președintele țării și deputații ei din PAS, doar duce la discreditarea și mai mare a instituțiilor statului”, spune președintele fracțiunii PSRM.

Corneliu Furculiță a amintit că în Republica Moldova, dizolvarea Parlamentului este reglementată expres de Constituție, și mai exact la art. 85, care prevede două temeiuri exhaustive – imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni.

„Prin urmare, autodizolvarea Parlamentului este imposibilă, or, nu este prevăzută de legea supremă. (…) Însă, în Constituție, pentru situația de facto creată, – nu există astfel de prevedere nici la nivel conceptual”, mai scrie Furculiță.

Liderul deputaților PSRM precizează că dizolvarea Legislativului la inițiativa parlamentarilor provoacă mai multe întrebări de procedură, cea mai evidentă este numărul voturilor care urmează să întrunească un asemenea act, iar analogia pentru astfel de întrebări sensibile este inadmisibilă.

„La fel, soluția oferita de Hotărârea Curții Constituționale nr.31 din 10 noiembrie 1997, privind depunerea mandatului de către fiecare deputat și supleanți, este una desuetă în contextul actualului Parlament ales prin sistemul mixt, unde jumătate din deputați sunt aleși în circumscripții uninominale. Drept concluzie, reiterăm, că așa numita “autodizolvare” a Parlamentului constituie o încălcare a normei constituționale și va fi tratată de către noi corespunzător”, a conchis Corneliu Furculiță.

PSRM a pledat mereu pentru dizolvarea acestui Parlament și organizarea alegerilor anticipate, pentru a scăpa…

Publicată de Corneliu Furculita pe Luni, 4 ianuarie 2021

 

***

Reacția vine după ce, pe 31 decembrie, PAS a depus o sesizare la Curtea Constituțională, pentru a afla dacă actualul Parlament se poate autodizolva prin votul a 67 de deputați.

Anterior, și deputatul socialist Vasile Bolea a criticat inițiativa, calificând-o drept „invenție a unui autist, băgată pe gât”. Reprezentanții AO „SOS Autism” Moldova au condamnat vehement comparația.

Fracțiunea PSRM include 37 de deputați.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: