telegraph.md

Un fost ministru și ex-directorul unui Centru sportiv, trimiși în judecată. La mijloc – mită de 200 000 euro

Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat despre finalizarea urmăririi penale și remiterea în instanța de judecată a cauzei penale de învinuire a unui ex-director al Centrului Sportiv pentru Pregătirea Loturilor Naționale (CSPLN) și a unui fost ministru al Tineretului și Sportului. Primului îi este incriminată săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă și depășirea atribuțiilor de serviciu, celui de-al doilea – infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu (art. 42 alin. (2), 44, 328 alin. (3) lit. b) şi d) din Codul penal).

Ex-directorul Centrului Sportiv pentru Pregătirea Loturilor Naționale vizat este Roman Ostapenco și fostul ministru al Tineretului și Sportului – Serghei Afanasenco.

Procurorii au menționat că urmărirea penală a fost pornită în martie 2016 de Centrul Național Anticorupție în baza unei plângeri, ulterior, în iunie 2021, a fost conexată o altă cauză penală pornită în baza unui autodenunț.

În 2015, directorul CSPLN a pretins 200 000 euro de la administratorul unei companii, promițându-i că-i va da în folosință un teren ce aparținea Centrului sportiv și Ministerului Sportului, ca ulterior acesta să poată fi trecut din proprietate publică în privată. Deși legislația stipulează expres că terenurile din domeniul public nu pot fi înstrăinate”, au declarat procurorii.

Potrivit PA, în august 2015, denunțătorul i-a transmis directorului CSPLN mijloace bănești echivalente de 200 000 euro în dolari SUA (care conform cursului oficial al BNM constituie suma de 4 112 460 lei), pentru a perfecta actele necesare.

În urma încheierii contractului de către părți – Ministerul Tineretului şi Sportului, directorul CSPLN și denunțătorul – a fost cauzat prejudiciu Centrului Sportiv pentru Pregătirea Loturilor Naționale prin demolarea parțială a construcției ce era amplasată pe terenul nominalizat în valoare de 95 347,75 lei și transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului cu valoarea de piață de 400 000 euro din proprietatea statului în proprietate privată”, au menționat procurorii.

Contractul de societate civilă ulterior a fost declarat nul de către instanța de judecată, terenul fiind restituit statului. Învinuiții nu și-au recunoscut vina, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsă sub formă închisoare de la 7 la 15 ani, cu amendă în mărime de la 400 000 la 500 000 lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani (în cazul art.324 alin. 3 lit. b)  din Codul penal) și închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani (în cazul art.328 alin.(3), b) din Codul penal), susțin procurorii.

Totodată, în scopul garantării executării pedepsei amenzii, recuperării prejudiciului și eventualei confiscări speciale a fost aplicat sechestru asupra sumei de 8 100 USD, ridicate în cadrul percheziției de directorul CSPLN.

***

Amintim că oamenii legii au descins cu percheziții în noiembrie 2021 la domiciliul, biroul și automobilul fostului ministru al Tineretului și Sportului Serghei Afanasenco. Acesta este cercetat penal în dosarul mitei de 200 000 de euro, în care este bănuit de corupere pasivă în proporții deosebit de mari. Este vorba despre cauza în care figurează și fostul director al Centrului Sportiv pentru Pregătirea Loturilor Naționale, reținut, câteva zile mai devreme.

Infracțiunea a fost comisă în 2015, în perioada în care bănuiții dețineau funcțiile de șef al CSPLN și de ministru al Tineretului și Sportului.

Potrivit anticorupție.md, timp de aproximativ 7 luni, în 2009, Afanasenco a fost deputat în Parlament din partea PCRM. La alegerile parlamentare din 2014 a candidat pe listele Partidului „Patria”, condus de Renato Usatîi. În final, Afanasenco a fost înaintat la post de ministru de Partidul Democrat.

Mai târziu, în noiembrie 2019, Serghei Afanasenco a fost numit în funcția de președinte al fracțiunii socialiștilor în Consiliul Municipal Chișinău. În mai 2022, Afanasenco a anunțat că părăsește fracțiunea și va activa în calitate de consilier independent. Partidul Socialiștilor a venit cu o reacție la decizia lui Afanasenco de a părăsi fracțiunea. Reprezentanții formațiunii declarau că la mijloc ar fi interesele altor forțe politice, iar Afanasenco ar fi căutat pretexte de mult timp.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Grosu insistă pe extinderea vettingului judecătorilor, în pofida nemulțumirilor CSM: „Evaluarea o să fie”

Evaluarea externă a judecătorilor din primele instanțe va avea loc, indiferent de nemulțumirile Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat, într-un comentariu pentru NewsMaker, că mecanismele de autoevaluare din sistemul judecătoresc nu funcționează. Declarațiile au fost făcute pe 14 mai, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au criticat intenția autorităților de a extinde vetiingul asupra tuturor judecătorilor din primele instanțe.

„Eu le recomand: nu ardem energia, forțele pe a căuta motive de a nu face evaluarea externă. Evaluarea o să fie. Ei susțin că evaluarea nu trebuie făcută de o structură externă. – Serios? Dar de ce până acum nu au făcutr-o structurile interne, să se autoevalueze. Voi credeți că noi de viața bună am apelat la evaluarea externă? Nu, pentru că nu au fost capabili în interior”, a declarat Grosu.

Referitor la declarațiile membrilor CSM care susțin că nu au văzut proiectul de lege, Grosu a fost laconic.

„Asta deja CSM-ul să discute, o să aibă timp suficient să discute, să se uite. Esența rămâne aceeași, evaluarea judecătorilor”, a adăugat oficialul.

Ce prevede proiectul

Proiectul de lege privind extinderea vettingului asupra judecătorilor din primele instanțe a fost publicat pe 13 mai pe pagina Comisiei de la Veneția. Documentul, semnat de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, propune un model mixt de evaluare: integritatea financiară a judecătorilor din instanțele de fond ar urma să fie analizată de Comisia de evaluare externă, iar celelalte componente — etică, disciplină, reputație profesională, să rămână în competența Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor din cadrul CSM.

Potrivit notei explicative, proiectul are mai multe scopuri. Judecătorii Curții Supreme de Justiție și ai curților de apel sunt deja supuși evaluării externe, iar autorii proiectului consideră că aplicarea standardelor de integritate financiară doar la instanțele superioare ar lăsa reforma incompletă. Prin urmare, vor ca aceleași reguli să se aplice la toate nivelurile sistemului judecătoresc.

Un alt argument invocat ține de componența viitorului CSM. Judecătorii din instanțele de fond aleg majoritatea membrilor judecători ai Consiliului, iar procesul de selecție viitor nu include nicio etapă de pre-vetting. Autorii proiectului avertizează că există riscul ca viitorul CSM să fie format din judecători care nu au trecut prin niciun filtru de integritate, ceea ce ar submina credibilitatea întregii autoadministrări judiciare.

Totodată, nota explicativă semnalează că mulți judecători din instanțele de fond par să amâne în mod deliberat participarea la concursuri pentru funcții vacante, așteptând expirarea mandatului Comisiei de evaluare externă pentru a scăpa de procedura de vetting. Ca dovadă, în 2025 și 2026 nu a fost depusă nicio candidatură pentru funcțiile de judecător la curțile de apel sau de președinte și vicepreședinte la instanțele de fond.

Juristul Ilie Chirtoacă a analizat proiectul și a identificat mai multe probleme. Cea mai importantă ține de consecințele practice ale evaluării pentru judecători. Proiectul prevede că un judecător care nu atinge pragul de 40% la criteriul integritate primește calificativul „eșuat”. Problema este că proiectul nu explică ce se întâmplă concret după aceea. Legea în vigoare privind statutul judecătorului prevede eliberarea din funcție doar dacă judecătorul obține calificativul „insuficient” la două evaluări consecutive. Nimeni nu știe dacă noul calificativ „eșuat” este echivalent cu „insuficient”, dacă produce efecte imediat sau dacă sunt necesare tot două evaluări consecutive.

Este «eșuat» echivalent cu «insuficient»? Produce efecte imediat? Este nevoie de două evaluări consecutive? Sau acest calificativ are un regim juridic distinct? În lipsa unor răspunsuri clare, consecințele evaluării rămân neclare”, a scris Chirtoacă.

Juristul ridică și întrebarea ce ține de consultări. Nota informativă menționează publicarea unui anunț pe pagina Ministerului Justiției, însă Chirtoacă subliniază că există o diferență importantă între anunțarea intenției de a elabora un proiect și consultarea reală asupra textului acestuia.

„Dacă este adevărat că CSM nu a fost consultat pe textul proiectului înainte de transmiterea acestuia către Comisia de la Veneția, acest lucru nu este în regulă. CSM nu are un drept de veto, dar excluderea sa dintr-o consultare reală riscă să afecteze încrederea în proces, chiar dacă scopul urmărit poate fi legitim”, a concluzionat juristul.

Nemulțumirile CSM

Subiectul a fost abordat în cadrul ședinței CSM din 12 mai, după ce în spațiul public au apărut informații privind elaborarea unui mecanism de „full vetting” pentru judecătorii din instanțele de fond.

Membra CSM Aliona Miron a declarat că instituția nu a primit oficial niciun proiect de lege până recent, deși reprezentanții Ministerului Justiției au vorbit public despre existența unui grup de lucru, transmite Ziarul de Gardă. Aceasta a criticat faptul că proiectul nu ar fi fost discutat mai întâi cu instituția responsabilă de autoadministrarea sistemului judecătoresc și a calificat inițiativa drept „o ingerință în prerogativele CSM”.

Miron a subliniat că membrii actuali ai CSM au trecut deja prin procedura de pre-vetting și consideră că instituția are legitimitatea și capacitatea necesară pentru a evalua judecătorii fără implicarea unui mecanism extern suplimentar. Poziția sa a fost susținută de alte membre ale Consiliului — Ioana Chironeț, Natalia Bondarenco, Livia Mitrofan și Maria Frunze.

De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției susțin că discuțiile sunt încă în desfășurare. Secretarul de stat Vladislav Cojuhari a declarat că la începutul anului a fost creat un grup de lucru format din reprezentanți ai CSM, ai Comisiei de evaluare externă, ai Ministerului Justiției și ai societății civile.

Sistemul judecătoresc din Republica Moldova are în prezent 528 de funcții de judecător, dintre care doar 349 sunt ocupate. Potrivit datelor prezentate, 85 dintre judecătorii aflați în exercițiu au trecut sau sunt în curs de a trece prin evaluarea externă extraordinară (vetting), în timp ce alți 264 nu sunt supuși acestei procedure, potrivit proiectului publicat.

Datele mai arată că, în perioada 2023 – prezent, care coincide cu mandatul actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, 58 de judecători dintre cei care nu sunt supuși evaluării externe au fost numiți în instanțele de fond.

În acest context, autorii documentului subliniază necesitatea accelerării procesului de evaluare a performanțelor judecătorilor, menționând că promovarea profesională reprezintă baza pentru majorarea salariilor în sistemul judecătoresc.

***

Amintim că președinta Maia Sandu a cerut pe 30 decembrie 2025instituțiilor responsabile să revizuiască mecanismul de vetting și să examineze posibilitatea extinderii evaluării externe asupra unui număr mai mare de judecători sau accelerarea procedurilor interne de evaluare din cadrul CSM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: