telegraph.md

Un fost ministru și ex-directorul unui Centru sportiv, trimiși în judecată. La mijloc – mită de 200 000 euro

Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat despre finalizarea urmăririi penale și remiterea în instanța de judecată a cauzei penale de învinuire a unui ex-director al Centrului Sportiv pentru Pregătirea Loturilor Naționale (CSPLN) și a unui fost ministru al Tineretului și Sportului. Primului îi este incriminată săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă și depășirea atribuțiilor de serviciu, celui de-al doilea – infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu (art. 42 alin. (2), 44, 328 alin. (3) lit. b) şi d) din Codul penal).

Ex-directorul Centrului Sportiv pentru Pregătirea Loturilor Naționale vizat este Roman Ostapenco și fostul ministru al Tineretului și Sportului – Serghei Afanasenco.

Procurorii au menționat că urmărirea penală a fost pornită în martie 2016 de Centrul Național Anticorupție în baza unei plângeri, ulterior, în iunie 2021, a fost conexată o altă cauză penală pornită în baza unui autodenunț.

În 2015, directorul CSPLN a pretins 200 000 euro de la administratorul unei companii, promițându-i că-i va da în folosință un teren ce aparținea Centrului sportiv și Ministerului Sportului, ca ulterior acesta să poată fi trecut din proprietate publică în privată. Deși legislația stipulează expres că terenurile din domeniul public nu pot fi înstrăinate”, au declarat procurorii.

Potrivit PA, în august 2015, denunțătorul i-a transmis directorului CSPLN mijloace bănești echivalente de 200 000 euro în dolari SUA (care conform cursului oficial al BNM constituie suma de 4 112 460 lei), pentru a perfecta actele necesare.

În urma încheierii contractului de către părți – Ministerul Tineretului şi Sportului, directorul CSPLN și denunțătorul – a fost cauzat prejudiciu Centrului Sportiv pentru Pregătirea Loturilor Naționale prin demolarea parțială a construcției ce era amplasată pe terenul nominalizat în valoare de 95 347,75 lei și transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului cu valoarea de piață de 400 000 euro din proprietatea statului în proprietate privată”, au menționat procurorii.

Contractul de societate civilă ulterior a fost declarat nul de către instanța de judecată, terenul fiind restituit statului. Învinuiții nu și-au recunoscut vina, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsă sub formă închisoare de la 7 la 15 ani, cu amendă în mărime de la 400 000 la 500 000 lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani (în cazul art.324 alin. 3 lit. b)  din Codul penal) și închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani (în cazul art.328 alin.(3), b) din Codul penal), susțin procurorii.

Totodată, în scopul garantării executării pedepsei amenzii, recuperării prejudiciului și eventualei confiscări speciale a fost aplicat sechestru asupra sumei de 8 100 USD, ridicate în cadrul percheziției de directorul CSPLN.

***

Amintim că oamenii legii au descins cu percheziții în noiembrie 2021 la domiciliul, biroul și automobilul fostului ministru al Tineretului și Sportului Serghei Afanasenco. Acesta este cercetat penal în dosarul mitei de 200 000 de euro, în care este bănuit de corupere pasivă în proporții deosebit de mari. Este vorba despre cauza în care figurează și fostul director al Centrului Sportiv pentru Pregătirea Loturilor Naționale, reținut, câteva zile mai devreme.

Infracțiunea a fost comisă în 2015, în perioada în care bănuiții dețineau funcțiile de șef al CSPLN și de ministru al Tineretului și Sportului.

Potrivit anticorupție.md, timp de aproximativ 7 luni, în 2009, Afanasenco a fost deputat în Parlament din partea PCRM. La alegerile parlamentare din 2014 a candidat pe listele Partidului „Patria”, condus de Renato Usatîi. În final, Afanasenco a fost înaintat la post de ministru de Partidul Democrat.

Mai târziu, în noiembrie 2019, Serghei Afanasenco a fost numit în funcția de președinte al fracțiunii socialiștilor în Consiliul Municipal Chișinău. În mai 2022, Afanasenco a anunțat că părăsește fracțiunea și va activa în calitate de consilier independent. Partidul Socialiștilor a venit cu o reacție la decizia lui Afanasenco de a părăsi fracțiunea. Reprezentanții formațiunii declarau că la mijloc ar fi interesele altor forțe politice, iar Afanasenco ar fi căutat pretexte de mult timp.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: