Andrei Mardari / NewsMaker

Un interviu Financial Times cu Gavrilița a provocat critici aprinse la Kiev: „Este o dezinformare”

Un interviu al Financial Times cu fostul premier al Moldovei Natalia Gavrilița a nemulțumit Ucraina. Kievul acuză publicația de dezinformare și spune că titlul materialului nu corespunde declarațiilor din text a fostului prim-ministru al Republicii Moldova Natalia Gavrilița. 

Pe 6 februarie, publicația a avut un articol intitulat „Prim-ministrul Moldovei cere mai multă asistență UE pentru a reduce contrabanda cu arme din Ucraina”.

La începutul materialului se menționează faptul că Gavrilița, acum – fostul premier al Moldovei, a declarat publicației că țara ei „observă o creștere” a contrabandei cu arme, oameni și bunuri din Ucraina pe fondul războiului.

Autorul scrie că „contrabanda ilegală cu arme, persoane și bunuri din Ucraina a prezentat o preocupare majoră pentru țările UE de la invazia Rusiei din februarie anul trecut, care a accentuat cantitatea uriașă de arme adusă în țară în ultimele 11 luni, precum și de o creștere a numărului de persoane care doresc să plece”.

Ca răspuns, potrivit articolului, Bruxelles a creat un centru de sprijin în Moldova în încercarea de a monitoriza și contracara tentativele de comerț ilegal. Această inițiativă, potrivit Nataliei Gavrilița, a realizat „eforturi de succes în contextul stopării contrabandei cu arme și oameni”.

În legătură cu acest articol, Ministerul de Externe ucrainean a cerut ca Financial Times să efectueze imediat o investigație în redacție asupra circumstanțelor apariției materialului „cu semne de dezinformare în interesul Rusiei”. Despre aceasta a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean Oleg Nikolenko pe Facebook. 

Nikolenko a subliniat că citatele Nataliei Gavrilița din articol nu corespund titlului materialului Financial Times. Potrivit acestuia, Gavrilița spune: „Noi nu vrem să devenim o țară în care cresc amenințările la securitate sau se intensifică… traficul de persoane sau contrabanda”.

La fel, Gavrilița a mai spus că Moldova are nevoie de sprijinul UE pentru a „nu permite rețelelor de contrabandă să se dezvolte”. Potrivit lui Nikolenko, aceasta este o dorință legitimă al unui reprezentat al țării pe teritoriul căruia se desfășoară război. Dar, notează Nikolenko, Gavrilița nu vorbește despre faptele de contrabandă cu arme sau despre creșterea acestora.

Autorul articolului, potrivit lui Nikolenko, nu oferă dovada de contrabandă cu arme.

„Acest material al Financial Times este o altă dezinformare. Scopul este să discrediteze asistența militară internațională acordată Ucrainei… Evident că Financial Times trebuia să crească teama în Occident că armele care sunt transferate Ucrainei se vor întoarce împotriva țărilor occidentale, căzând în mâinele unor elemente criminale”, a conchis purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean.

NM a solicitat o reacție din partea Nataliei Gavrilița. Deocamdată nu am primit un răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: