Andrei Mardari / NewsMaker

Un interviu Financial Times cu Gavrilița a provocat critici aprinse la Kiev: „Este o dezinformare”

Un interviu al Financial Times cu fostul premier al Moldovei Natalia Gavrilița a nemulțumit Ucraina. Kievul acuză publicația de dezinformare și spune că titlul materialului nu corespunde declarațiilor din text a fostului prim-ministru al Republicii Moldova Natalia Gavrilița. 

Pe 6 februarie, publicația a avut un articol intitulat „Prim-ministrul Moldovei cere mai multă asistență UE pentru a reduce contrabanda cu arme din Ucraina”.

La începutul materialului se menționează faptul că Gavrilița, acum – fostul premier al Moldovei, a declarat publicației că țara ei „observă o creștere” a contrabandei cu arme, oameni și bunuri din Ucraina pe fondul războiului.

Autorul scrie că „contrabanda ilegală cu arme, persoane și bunuri din Ucraina a prezentat o preocupare majoră pentru țările UE de la invazia Rusiei din februarie anul trecut, care a accentuat cantitatea uriașă de arme adusă în țară în ultimele 11 luni, precum și de o creștere a numărului de persoane care doresc să plece”.

Ca răspuns, potrivit articolului, Bruxelles a creat un centru de sprijin în Moldova în încercarea de a monitoriza și contracara tentativele de comerț ilegal. Această inițiativă, potrivit Nataliei Gavrilița, a realizat „eforturi de succes în contextul stopării contrabandei cu arme și oameni”.

În legătură cu acest articol, Ministerul de Externe ucrainean a cerut ca Financial Times să efectueze imediat o investigație în redacție asupra circumstanțelor apariției materialului „cu semne de dezinformare în interesul Rusiei”. Despre aceasta a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean Oleg Nikolenko pe Facebook. 

Nikolenko a subliniat că citatele Nataliei Gavrilița din articol nu corespund titlului materialului Financial Times. Potrivit acestuia, Gavrilița spune: „Noi nu vrem să devenim o țară în care cresc amenințările la securitate sau se intensifică… traficul de persoane sau contrabanda”.

La fel, Gavrilița a mai spus că Moldova are nevoie de sprijinul UE pentru a „nu permite rețelelor de contrabandă să se dezvolte”. Potrivit lui Nikolenko, aceasta este o dorință legitimă al unui reprezentat al țării pe teritoriul căruia se desfășoară război. Dar, notează Nikolenko, Gavrilița nu vorbește despre faptele de contrabandă cu arme sau despre creșterea acestora.

Autorul articolului, potrivit lui Nikolenko, nu oferă dovada de contrabandă cu arme.

„Acest material al Financial Times este o altă dezinformare. Scopul este să discrediteze asistența militară internațională acordată Ucrainei… Evident că Financial Times trebuia să crească teama în Occident că armele care sunt transferate Ucrainei se vor întoarce împotriva țărilor occidentale, căzând în mâinele unor elemente criminale”, a conchis purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean.

NM a solicitat o reacție din partea Nataliei Gavrilița. Deocamdată nu am primit un răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: