Facebook/Iv Ceban

Un inventator din România: Moldova poate obține 20 mln MW de energie din deșeurile pe care le are

Republica Moldova are astăzi minimum cinci milioane de tone de biomasă și deșeuri menajere, din care se poate obține 20 de milioane MW de energie, din care 18 milioane MW energie termică și 2 milioane MW energie electrică pe an prin implementarea tehnologiei ecoHornet. O spune Iuliean Horneț, inventator emerit al României, într-o conferință de presă la IPN.

„Asta înseamnă că în bandă putem să dăm 2250 MW de energie termică iarna și frig vara și 250 de MW energie electrică în bandă, ceea ce ar însemna independența energetică a Republicii Moldova”, a spus Iuliean Horneț.

Ion Rață, președintele Consorțiului internațional „Implementarea proiectelor inovative”, a spus că o problemă majoră în Republica Moldova sunt pneurile aruncate peste tot, iar utilizarea lor nu are o reglementare economic fezabilă. Cauciucurile prin tehnologia ecoHornet nu doar că vor produce energie electrică și căldură, dar și materiale prețioase. Această afacere este deja rentabilă, doar că e nevoie de unele investiții mai serioase la început, a spus Ion Rață. Acesta a adăugat că Guvernul le poate obține în cooperare cu România care, fiind stat al UE, are acces larg la fonduri pentru dezvoltarea energiei obișnuite pe cale prietenoasă mediului.

Mihai Tîrșu, director al Institutului de Energetică, doctor în științe tehnice, a declarat că încălzirea globală se simte și trebuie să se ia măsuri cât mai repede. Din emisiile pe țară, sectorului energetic îi revin două treimi. Dacă se dorește neutralitatea climatică, așa cum își propune și guvernarea, și cei din fruntea sectorului energetic, trebuie să se ia măsuri. O soluție bună ar fi cea propusă de Iuliean Horneț, deoarece Moldova se îneacă în deșeuri. El a îndemnat ca cei responsabili de sector să-și schimbe abordarea prin implementarea soluțiilor inovative și competitive.

Andrei Cucoș, reprezentant al Ministerului Mediului, a spus că se depun eforturi mari pentru identificarea soluțiilor și tehnologiilor noi care ar contribui la reducerea gazelor cu efect de seră, astfel ca impactul asupra mediului să fie cât mai redus. Acum se elaborează Planul Național de energie și climă care va contribui la acest lucru. Ministerul Mediului are un interes mare pentru limitarea numărului poligoanelor de deșeuri și, totodată, modernizarea acestora.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: