unian.net

Un judecător ucrainean care a cerut azil politic în Moldova a fost răpit de către trei indivizi (VIDEO)

Judecătorul ucrainean Nicolae Ceaus, suspectat de acte de corupție, care a fugit în 2016 de justiția de la Kiev și s-a ascuns la Chișinău, unde se afla până în prezent, încercând să obțină azil politic, a fost răpit. Despre acest lucru a anunțat avocatul său, Iulian Balan, pe 3 aprilie. Poliția capitalei confirmă răpirea și a inițiat un dosar penal.

Avocatul lui Ceaus dă alarma

Potrivit apărătorului, judecătorul Nicolae Ceaus a fost răpit din centrul Chișinăului de un grup de persoane înarmate.

„Anunț de maximă importanță către Președinția Republicii Moldova, către procurorul general, către Serviciul de Informații și Securitate și toate organele de forță a Republicii Moldova: astăzi, 3 aprilie, a fost răpit din centrul Chișinăului clientul meu, judecătorul ucrainean Ceaus Nicolae, al cărui cerere de azil politic încă se examinează de către instanțe. A fost răpit de un grup înarmat în plină zi”, a anunțat magistratul.

Avocatul lui Ceaus susține că cele întâmplate ridică „suspiciuni rezonabile privind capacitatea statului de a ne proteja” și a îndemnat persoanele care cunosc locul aflării clientului său să anunțe organele de forță.

Precizăm că, pe 3 martie 2021, Colegiul de litigii civile, comerciale și administrative al CSJ a respins cererea lui Nicolae Ceaus și a avocatului său, privind suspendarea actului emis de către președintele R. Moldova din 12 octombrie 2017 și suspendarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2020 până la examinarea recursului.

Contactat de NM, avocatul lui Ceaus, Iulian Balan a precizat că hotărârea pe fond a magistraților urma să fie pronunțată la sfîrșitul lunii aprilie.

Poliția confirmă răpirea și inițiază un dosar penal

Ofițerul de presă al poliției capitalei Natalia Stati a confirmat pentru NM că magistratul a fost răpit: „Un bărbat în vârstă de 54 de ani a fost răpit de trei persoane din curtea unui bloc de locuit, amplasată în sectorul Centru al capitalei. Poliția a fost sesizată în jurul orei 13.15 despre acest fapt. La moment, ofițerii de investigație și urmărire penală întreprind toate măsurile în stabilirea tuturor circumstanțelor. Pe caz e inițiat un proces penal”.

***

La 9 august 2016, detectivii Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU) l-au prins, în flagrant delict, cu o mită de 150 de mii de dolari ascunși în două borcane. Pe 6 septembrie, Rada Supremă a permis reținerea magistratului. Făcând uz de imunitatea de judecător, magistratul a părăsit Ucraina, însă a fost dat în urmărire națională și internațională. În Ucraina, acesta riscă de la 8 la 12 ani de închisoare.

În 2017, Ceaus a fost reținut la Chișinău, fiind suspectat de traversarea ilegală a frontierei de stat. Ulterior, la cererea autorităților de la Kiev, a fost plasat în izolatorul Procuraturii Anticorupție în scopul extrădării. În octombrie 2017, Ceaus a solicitat azil politic, însă cererea a fost refuzată. Ulterior, dosarul lui Ceaus din Moldova a fost închis. În 2019, jurnaliștii l-au văzut la Chișinău.

Pe 29 martie 2021, portalul de investigație RISE Moldova a scris că magistratul nu a fugit din Ucraina, ci a fost evacuat în urma unei operațiuni organizate de structuri de forță de elită de pe ambele părți ale frontierei. Acesta ar fi fost adus în Moldova cu un avion charter și cu pașaportul omului de afaceri moldovean Veaceslav Turcu, cu care Ceaus ar semăna izbitor. Operațiunea ar fi fost organizată de către persoane din echipa fostului președinte ucrainean Petro Poroșenko, precum și persoane din anturajul ex-președintelui PDM Vladimir Plahotniuc. Veaceslav Turcu neagă orice implicare în această schemă.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: