Un nou film autohton va fi lansat la Chișinău în această toamnă. Vezi trailerul lungmetrajului TUNETE

Filmul TUNETE, în regia lui Ioane Bobeica, care relatează drama localnicilor din satele de lângă terenurile minate rămase după războiul de pe Nistru, va fi lansat în curând. Astăzi, 6 septembrie, a fost prezentat trailerul lungmetrajului, în care pot fi auzite acordurile celebrei melodii «Dacă ploaia s-ar opri», a trupei românești CARGO.

Acțiunea filmului TUNETE se desfășoară într-un sat în vecinătatea căruia se află un câmp minat, rămas după conflictul armat din 1992. Doi copii din clase sociale diferite, Zinca și Victor, pe care îi leagă o prietenie interzisă de părinții lor, scapă vacile pe teritoriul minat și încearcă să le recupereze, intrând în zona restricționată. Astfel, câmpul minat devine un loc în care dispar prejudecățile și statutul social, lăsând loc doar pentru curaj, sacrificiu și… frică de tunete.

«Filmul TUNETE este despre unele realități moldovenești care le-am avut din cauza unor intersecții istorice. Este un film sincer, deschis, simplu și totodată profund prin temele umane pe care le abordează în felul său. Este bun pentru orice vârstă, deoarece fiecare poate să înțeleagă ceva din el. Cred că e o producție ce poate rămâne emblematică pentru această perioadă prolifică a filmului moldovenesc», afirmă Marin Madan, producătorul peliculei.

Filmările au avut loc în perioada iunie-septembrie 2018, în satul Ustia, Dubăsari, și au durat 55 de zile. Din echipa de producători mai face parte interpretul Anatol Mîrzenco și Sergiu Cumatrenco, producător al lungmetrajelor CARBON și VARVARA.

«M-am conectat imediat la acest proiect de suflet și sunt bucuros pentru echipa filmului TUNETE, care încă din 2017 a depus eforturi colosale să aducă în fața spectatorilor această poveste. În speranța că filmul va fi îndrăgit de publicul larg, felicit realizatorii principali, care în mare parte sunt debutanți, de exemplu Ioane Bobeica — un tânăr de o sensibilitate aparte și datorită căruia acest film există astăzi; bravul Marin Madan — producătorul inițiator care luptă pe câmpul minat al cinematografiei moldovenești încă din 2017 cu acest proiect și, desigur, pe îndrăgitul Anatol Mîrzenco — dovadă că este un multiartist de un mare firesc în cadru, care cu siguranță va fi apreciat de spectatori», a menționat Sergiu Cumatrenco.

Din distribuție fac parte Anatol Mîrzenco, Tincuța Josan, Daniel Brânză, Nicolae Cernomaz, Grigore Bechet, Olesea Sveclă, Boris Cremene, Mihaela Strâmbeanu, Andrei Golban, Marin Madan și alții.

«Eram în impas în selectarea eroului principal, până când l-am văzut întâmplător pe Anatol Mîrzenco la televizor și am înțeles imediat că el este de fapt Iacob al meu. L-am contactat și cred că a fost cea mai bună alegere posibilă. Am filmat 3-4 luni pe arșiță, preponderent în câmpul liber, cu amatori, atât echipa cât și actorii. A fost o adevărată provocare și din cauza bugetului redus. A fost greu, dar îmi amintesc cu drag de filmări», spune Ioane Bobeica, regizorul filmului.

«Mi-au dat textul, l-am citit, mi-a plăcut și am acceptat să fiu parte a acestui film. La un moment dat, după foarte multă muncă, Ioane Bobeica ne-a spus că s-ar putea să înghețăm proiectul din lipsă de bani. Atunci am spus că nu trebuie să ne oprim și am făcut tot posibilul pentru a putea continua. Am vrut să-mi joc rolul până la final», a menționat Anatol Mîrzenco.

Premiera lungmetrajului va avea loc pe 5 octombrie, iar autorii ne îndeamnă să urmărim pagina filmului pentru a afla unde va avea loc aceasta.

Acum 23 de ani, s-a încheiat ultima misiune de deminare a teritoriilor din regiunea satului Pohrebea. Timp de trei luni, în perioada mai-august 2000, 49 de militari ai Armatei Naționale au deminat 85 de hectare de teren. Înainte de asta însă, timp de de opt ani, minele lăsate în câmpuri, livezi și vii au răpit viețile mai multor localnici și geniști.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Educației și Cercetării al României, Daniel David, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, a avut pe 7 iunie o întâlnire cu ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu. Părțile au discutat despre Inventarul Forestier Național (IFN), un sistem deja implementat în România, care asigură monitorizarea resurselor forestiere prin măsurători periodice realizate pe întreg teritoriul național.

Prin IFN se colectează date despre volumul de masă lemnoasă, suprafața împădurită, regenerarea naturală, sănătatea arborilor și stocul de carbon. Aceste informații sunt folosite pentru planificarea și implementarea unor politici de gestionare durabilă a pădurilor și pentru raportările naționale și internaționale în domeniul mediului.

Ministrul Lazarencu a subliniat importanța accelerării implementării acestui program și în Republica Moldova, evidențiind totodată necesitatea colaborării cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” din România. La rândul său, ministrul Daniel Ovidiu David și-a manifestat deschiderea pentru a acorda sprijin în implementarea Inventarului Forestier Național în Republica Moldova ca dovadă a cooperării strânse dintre țările noastre”, a transmis Ministerul Mediului într-un comunicat.

Întrevederea a avut loc în contextul în care Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din R. Moldova se află în subordinea Ministerului Mediului, în timp ce instituția omoloagă din România – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” – este subordonată Ministerului Educației și Cercetării.

mediu.gov.md

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a venit cu precizări după ce regretatul compozitor Eugen Doga a declarat într-un interviu filmat în august 2024 și publicat în urma decesului său, în iunie 2025, că nu primește pensie în Republica Moldova. Oficialul a menționat că, după realizarea interviului, în luna septembrie a anului trecut, plata pensiei maestrului a fost reluată. Potrivit lui, în 2004, Eugen Doga a renunțat la pensia din Republica Moldova pentru a primi prestația socială din Rusia.

Pe 5 iunie, pe canalul de YouTube „mai întreb o dată” a fost publicat un interviu post-mortem cu Eugen Doga, care a fost înregistrat pe 30 august 2024. În cadrul acestuia, compozitorul a relatat că nu primește pensie în țara noastră.

Nu primesc pensie, aici nu am deloc. Cea de la Moscova, care mi-o plătesc, nu o pot folosi. Mi se pare că vreo 3 000 de ruble (circa 650 de lei). Să fie măcar și 100 000, care-i rostul? Eu oricum nu le pot lua. Ce, în fiecare lună să merg la Moscova? (…) Atât este de greu statului să intre în contact cu statul acela să se înțeleagă? (…) Statul nu se interesează. Toți știu că nu-mi plătesc pensie”, a declarat el.

Relatarea maestrului a provocat un val de critici și acuzații în adresa autorităților țării.

În comentariile unei postări pe Facebook, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat că, în perioada 1997-2004, Eugen Doga a beneficiat de pensie în Republica Moldova, iar apoi a renunțat la aceasta pentru a primi în Federația Rusă. Ulterior, compozitorul a solicitat restabilirea pensiei din Republica Moldova, iar din septembrie 2024 plățile au fost reluate.

După ce a fost realizat interviul în cauză, dreptul la pensie a fost restabilit. Instituția media care a realizat interviul în 2024 trebuia ca minimum să specifice acest lucru pentru context”, a spus Buzu.

screenshot

Precizăm că Eugen Doga a spus încă din 2022, într-un interviu, că nu primește pensie în Republica Moldova, deși se adresase în scris șefului statului. „Președintele actual știe, și precedentul știa, și pre-precedentul. Toți știu și nimic”, a subliniat el.

***

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

Acesta a compus simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, cântece de estradă. Valsul său compus pentru filmul „Tandra și gingașa mea fiară” al regizorului Emil Loteanu a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XXI.

Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat că militarii ucraineni au doborât pe 7 iunie un avion de luptă multirol rusesc SU-35, pe direcția regiunii Kursk din Federația Rusă. Pe canalul de Telegram al Comandamentului a fost publicat și un videoclip în care apare aeronava prăbușită.

Publicația „Пепел” susține că avionul s-a prăbușit în raionul Korenevo din regiunea Kursk. „Deasupra locului prăbușirii se ridică un nor negru de fum, vizibil din diferite părți ale raionului”, scriu jurnaliștii.

Potrivit canalului rusesc pro-război de Telegram Fighterbomber, avionul a fost doborât deasupra teritoriului Rusiei, iar pilotul a supraviețuit.

Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a comentat informația privind distrugerea avionului Su-35.

***

Amintim că, pe 1 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus și avariat circa 40 de avioane militare de pe patru aerodromuri din Rusia. Acestea au fost atacate cu 117 drone FPV, care au fost introduse pe teritoriul rusesc, ascunse în cabine de lemn mobile și montate pe camioane. Operațiunea se numește „Pânza de păianjen” și a fost pregătită peste un an și jumătate.

Pe rețelele de socializare circulă un videoclip fals, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, despre un așa-zis program guvernamental de îmbunătățire a bunăstării cetățenilor. Anunțul a fost făcute pe 7 iunie de Inspectoratul General al Poliției, care a rugat populația să nu distribuie imaginile.

Inspectoratul General al Poliției avertizează cetățenii cu privire la un videoclip care circulă în aceste zile pe rețelele de socializare, prezentat în mod fals ca un program de stat care are drept scop îmbunătățirea bunăstării moldovenilor. Materialul video este un fals generat cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială, folosind voce sintetică, imagini manipulate (deepfake) și informații fabricate. Vă rugăm insistent: NU distribuiți acest videoclip”, a transmis IGP.

Astfel, oamenii legii îndeamnă cetățenii să verifice sursa informațiilor înainte de a le distribui și să raporteze orice conținut suspect autorităților.

Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă” din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă organizate pe 6 iunie, reprezentanții comunității au declarat că această decizie a autorităților încalcă drepturile minorităților naționale, iar motivele invocate pentru închiderea „Casei Ruse” le-au calificat drept „inventate”.

La rândul său, președinta comunității, Liudmila Lașcenova, susține că autoritățile „intimidează cetățenii” și că, în cazul în care „Casa Rusă” va fi totuși închisă, peste o mie de angajați vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, ea a declarat că s-a adresat președintei Maia Sandu, precum și Parlamentului și Guvernului, cu solicitarea de a nu închide „Casa Rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Igor Grosu, Aurica Jardan, a declarat pentru NewsMaker că „Casa Rusă” a devenit o sursă de dezinformare, propagandă și de discuții despre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul își menține poziția și motivele inițiale care au dus la inițierea procedurii de închidere.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: