Un pas spre reintegrare sau spre confruntare? Cum va influența introducerea taxelor pentru regiunea transnistreană negocierile dintre Chișinău și Tiraspol

Taxele vamale introduse pentru afacerile din regiunea transnistreană au devenit subiectul principal al întâlnirilor dintre negociatorii de la Chișinău și Tiraspol și unul dintre subiectele principale de pe agenda informațională din această săptămână. NM vă spune despre ce fel de taxe este vorba, cum a răspuns Tiraspolul, cum ar putea să se deruleze evenimentele și ce legătură are reintegrarea țării cu aceasta.

Întâlnirea din 16 ianuarie între viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian și așa-numitul ministru de Externe din regiunea transnistreană Vitali Ignatiev pe tema taxelor vamale pentru companiile transnistrene s-a încheiat fără rezultate.

După întrevedere, Serebrian a remarcat că modificările operate la Codul Vamal „au ca scop aducerea treptată a activităților antreprenorilor din stânga Nistrului în conformitate cu legislația națională, regulile concurenței loiale și obligațiile asumate de Moldova la nivel internațional”. Tiraspolul a subliniat că Chișinăul a introdus taxe pe fondul informațiilor difuzate prin intermediul diverselor surse de informare despre neaplicarea acestora de la 1 ianuarie 2024.”

Despre ce fel de taxe este vorba?

Informația că de la 1 ianuarie, în legătură cu intrarea în vigoare a noului Cod Vamal, întreprinzătorii din regiunea transnistreană vor pierde scutirile vamale și vor fi nevoiți să plătească taxe vamale în bugetul Republicii Moldova, a apărut pe 3 ianuarie.

Anunțul a fost făcut de serviciul de presă al Serviciului Vamal al Moldovei. Inițial, însă nu era clar despre ce plăți este vorba. În comunicatul de presă al Serviciului Vamal se menționa că „agenții economici din regiunea transnistreană vor plăti taxe vamale în condiții egale cu ceilalți agenți economici, ținând cont de preferințele corespunzătoare.

Ulterior, autoritățile moldovenești au explicat că este vorba de taxe vamale, iar modificările nu se referă la accize și TVA. Viceprim-ministrul Oleg Serebrian a calificat taxele drept „pur simbolice” și „discriminare pozitivă”.

„Întreprinderile care sunt înregistrate la Chișinău, dar își desfășoară activitatea în Transnistria, nu plătesc TVA sau accize, deci nu putem vorbi de discriminare negativă, dimpotrivă, este discriminare pozitivă”, a explicat Serebrian, adăugând că întreprinderile din regiunea transnistreană nu plătesc procedurile vamale.

Trebuie să remarcăm faptul că până astăzi Chișinăul nu a furnizat date despre câți bani va primi bugetul de stat al Republicii Moldova din aceste taxe și cum vor fi folosiți acești bani.

Biroul pentru Reintegrare a anunțat pentru NM că în 2023, întreprinzătorii din Transnistria au importat mărfuri în valoare de 13,4 miliarde de lei, în timp ce cuantumul scutirii de taxe a fost de 685 de milioane de lei. Dacă antreprenorii din regiunea transnistreană ar plăti taxe vamale, atunci în 2023 suma acestora ar fi de 124,8 milioane lei (în plus, datorită cotelor preferențiale la export, oamenii de afaceri ar primi o scutire de taxe pentru 36,9 milioane lei).

Aceasta, potrivit lui Serebrian, este cu doar 50 de milioane de lei mai mult decât plăteau companiile din regiunea transnistreană anterior. Se pare că este vorba de plata efectuată de businessul din regiunea transnistreană pentru procedurile vamale. Cu o zi mai devreme, Serebrian menționa că în 2023, companiile din regiunea transnistreană au plătit în jur de 60-70 de milioane de lei pentru procedurile vamale. După introducerea taxelor, plata pentru procedurile vamale a fost eliminată.

Banii primiți din plata taxelor vamale, după cum a raportat Biroul pentru Reintegrare, „vor fi folosiți pentru prestații sociale, asistență medicală și alte servicii pe care autoritățile Republicii Moldova le oferă locuitorilor regiunii transnistrene”.

Cum a răspuns Tiraspolul?

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a organizat o ședință a Consiliului de Securitate al republicii nerecunoscute, în cadrul căreia a spus că Chișinăul nu a explicat situația cu taxele.

„Până acum, partea moldovenească nu a explicat situația. Nu știm pentru ce grupe de produse au fost introduse taxe, cum va funcționa acest mecanism, unde vor merge aceste fonduri adunate din colectarea taxelor”, a menționat Krasnoselski .

Mai târziu, într-un interviu acordat publicației ruse RIA Novosti, Krasnoselski a calificat taxele introduse de Chișinău „un tribut medieval”.

captura video

Autoritățile separatiste din regiunea transnistreană au raportat că „cele mai mari pierderi în cazul plății taxelor” vor fi pentru produsele lactate, ouă, zahăr, paste, produse de cofetărie, precum și fibră de sticlă, produse din sticlă, aparate de aer condiționat, frigidere, mașini de spălat, echipament de înregistrare video și redare video.

La întâlnirea dintre Serebrian și Ignatiev din 16 ianuarie, partea transnistreană a remarcat că cheltuielile companiilor din stânga Nistrului pentru taxele introduse de Chișinău „s-ar putea ridica la cel puțin 16 milioane de dolari anual” (276,8 milioane lei).

După ședința Consiliului de Securitate, așa-zisul guvern local din regiunea transnistreană a propus contramăsuri: anularea înlesnirilor pentru fermierii din raionul Dubăsari de pe malul drept al Nistrului, ale căror terenuri sunt situate pe teritoriul regiunii transnistrene și majorarea tarifelor pentru utilități până la nivelul malului drept pentru „persoanele juridice situate în Transnistria, dar care se află sub jurisdicția Republicii Moldova”. În Transnistria, menționăm, tarifele sunt de câteva ori mai mici decât pe malul drept al Nistrului.

În data de 17 ianuarie, așa numitul Consiliu Suprem al Transnistriei a aprobat propunerile guvernului.

Cum ar putea evolua lucrurile?

Fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare Alexandru Flenchea consideră că întâlnirea dintre Serebrian și Ignatiev nu poate fi numită negociere.

„Părțile nu s-au întâlnit pentru a găsi o soluție cu ajutorul negocierilor. Există o lege a Moldovei – Codul Vamal, care nu poate fi revizuită în timpul procesului [de negocieri], nu există o astfel de nevoie și nici un astfel de proces. Sunt  grijile Tiraspolului și nimic mai mult. Fiecare dintre negociatori a venit să-și contureze pozițiile. Tiraspolul nu s-a confruntat cu sarcina de a găsi o soluție cu privire la modul de implementare a acestei norme în beneficiul fiecăreia dintre părți. Și, prin urmare, nu există niciun subiect pentru negocieri”, a remarcat Flenchea, adăugând că, dacă vor începe negocierile, lucrurile vor evolua „în bine”.

În opinia sa, acum „există o listă de măsuri pe care Chișinăul trebuie să le întreprindă în mod consecvent și complex pentru a avansa în procesul de reintegrare a țării”. „O astfel de măsură a intrat în vigoare pe 1 ianuarie. Serebrian a precizat că vor urma și alte măsuri în viitor, iar aceasta face parte din integrarea economică”, a menționat el.

Administrația separatistă din regiunea transnistreană, notăm, întreprinde deja măsuri de răspuns, iar sarcina Chișinăului este de a sprijini păturile vulnerabile care au de suferit.

Fostul șef al așa-numitului departament de politică externă a Transnistriei, Vladimir Iastrebciak, la rândul său, consideră că Chișinăul „încearcă să înlocuiască” esența negocierilor.

„Chișinăul are o logică aparte. Refuzul de a negocia este calea spre confruntare. […] Cu astfel de „negocieri”, Chișinăul încearcă, de fapt, să le înlocuiască esența, să renunțe în mod unilateral la căutarea compromisurilor și să impună decizii deja aprobate. Aceasta este calea către creșterea turbulenței”, a spus Iastrebciak pentru NM.

El a adăugat că introducerea taxelor nu va rămâne „fără consecințe”. „Aș dori să văd cum vor fi aplicate, ce fel de practică va fi. Faptul că [Chișinăul] pune Tiraspolul în fața unui fapt împlinit nu este o practică bună”, a menționat expertul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.