rfi.ro

Unele secții de votare din străinătate rămân fără buletine de vot. Ce spune CEC

În unele secții de votare din străinătate, peste 4 mii de cetățeni ai Moldovei au votat deja și în curând vor rămâne fără buletinele de vot. Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) Vladimir Șarban a spus despre acest lucru pe 15 noiembrie, menționând că legislația nu permite aducerea de noi buletine de vot în aceste secții de votare. El a îndemnat moldovenii din străinătate care doresc să voteze să încerce să facă acest lucru în secțiile de votare mai puțin aglomerate din orașele vecine.

Potrivit lui Șarban, până la ora 18:00 au votat peste 1,47 milioane de cetățeni în Moldova, peste 29,5 mii de cetățeni au votat la secțiile de votare pentru locuitorii Transnistriei și peste 209 de mii de alegători la secțiile de votare din străinătate.

Vicepreședintele CEC a menționat că unele secții de votare s-au închis deja – la Tokyo, Beijing și Surgut.

Potrivit lui Șerban, peste 4 mii de cetățeni au votat deja în unele secții de votare din Franța, Italia, Marea Britanie și Germania.

„Ministerul Afacerilor Externe cere cetățenilor să meargă pe alte secții, deoarece, conform legislației actuale, mai mult de 5 mii de buletine nu pot fi alocate unei singure secții de votare din străinătate. Îi îndemn pe cetățenii care au venit să voteze în zone atât de aglomerate să încerce să să meargă la altele. Avem 134 de secții în străinătate, unde au fost livrate câte 5 000 de buletine de vot ”, a adăugat Șarban.

CEC a menționat, de asemenea, că alerta cu bombă la o secție de votare din Frankfurt s-a dovedit a fi falsă, dar acest lucru i-a perturbat activitatea. Departamentul a cerut tuturor celor care urmau să voteze acolo să meargă la secțiile de votare din Stuttgart, Kassel și Strasbourg.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Vladimir Plahotniuc își va afla sentința după Paști. Procurorii cer 25 de ani de închisoare UPDATE

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, își va afla sentința în dosarul „Frauda bancară” pe 22 aprilie 2026. Decizia a fost luată de magistrați pe 25 martie.

Adus pe 25 martie în fața instanței, Plahotniuc a expus timp de șase ore poziția sa și a cerut instanței să-i acorde timp pentru pregătirea ultimei declarații, însă cererea i-a fost refuzată. În ultima sa declarație, el a spus că nu este sfânt, dar că nu a fost implicat în furtul unui miliard.

Într-un final, magistrații au decis că sentința în dosarul „Frauda bancară” va fi pronunțată pe 22 aprilie.

Amintim că procurorii cer 25 de ani de detenție pentru fostul lider democrat.

Actualizare: Avocatul Lucian Rogac a spus că Plahotniuc, în decursul a șase ore, „a dat cu capul de pământ probele apărării”. „A demontat toate cele mai mici acuzații pe care le-au intuit procurorii în dosar. (…) A demonstrat faptul că nu este vinovat și nu este nicio probă care să demonstreze crearea și conducerea organizației criminale, pretinsa escrocherie și pretinsa spălare a banilor”, a adăugat el. Totodată, el a invocat viteza în procesul de judecată și a calificat-o drept „regretabilă”.

Procurorul Alexandru Cernei a declarat că „strategia apărării nu a suprins cu ceva nou”. „În primul rând, au fost invocate anumite neconcordanțe procesuale, care au fost dezbătute pe perioada procesului de judecată și au fost respinse ca nefondate. Au fost invocate obiecții, care, la fel, au fost analizate în discursul acuzatorului. (…) Au fost invocate aplicări eronate ale legii penale, care nu au un fundament juridic”, a spus Cernei.

Totodată, procurorul a menționat că la ședința din 25 martie Plahotniuc „practic a repetat poziția sa care a expus-o în cadrul audierilor în calitate de inculpat în instanța de judecată”. „Avem un element nou și anume faptul că inițial dumnealui a negat absolut că companiile implicate în actul a acuzare ar fi dânsul beneficiar efectiv și că a recepționat careva fonduri bănești din cele trei bănci. Astăzi, versiunea înaintată de către inculpat deja s-a modificat. Dumnealui acceptă că acele companii îi aparțineau în calitate de beneficiar efectiv, a recepționat acele sume de bani, doar că motivul acelor tranzacții ar fi o înțelegere între dânsul cu Platon și Ilan Șor privind restituirea unei datorii sau a unei înțelegeri cu privire la vânzarea/cumpărarea unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii”, a spus procurorul.

***

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: