Ungaria a blocat alocarea a 500 de milioane de euro – asistență militară pentru Ucraina

Ungaria nu a aprobat alocarea unei noi tranșe de asistență militară pentru Ucraina din Fondul European pentru Pace (EPF), relatează Meduza.

„Ungaria nu este de acord ca Uniunea Europeană, alături de alte instrumente existente, să folosească Fondul european pentru pace exclusiv pentru a sprijini Ucraina, deoarece acest lucru nu permite alocarea de fonduri suficiente pentru a promova interesele UE în alte domenii”, a declarat serviciul de presă al guvernului ungar.

Guvernul ungar a remarcat că a blocat alocarea celei de-a opta tranșe de ajutor din Fondul European de Pace pentru a manifesta problemele ridicate. Reprezentanții Ungariei au menționat că resursele fondului ar putea fi utilizate în Balcani și Africa de Nord.

Pe 16 mai, agenția italiană de presă ANSA, a anunțat că Ungaria a blocat în mod neașteptat alocarea celei de-a opta tranșe de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de euro. Ajutorul urma să fie alocat lunea următoare.

Budapesta, după cum a relatat agenția, a cerut garanții că banii din FPE nu vor fi cheltuiți exclusiv pentru achiziționarea de arme pentru Ucraina.

Fondul european pentru pace a fost înființat în 2021 și este finanțat din contribuțiile țărilor UE.

Ucraina a primit aproximativ 3,6 miliarde de euro de la UE în cadrul fondului. Pe lângă Ucraina, Fondul European de Pace a finanțat asistență pentru apărare pentru o serie de țări, inclusiv Georgia, Moldova, Mali, Somalia și Liban.

Ungaria, care este membră a Uniunii Europene și a NATO, a refuzat să ofere orice asistență militară Ucrainei după invazia rusăși s-a opus, de asemenea, impunerii unui număr de sancțiuni. În 2022, Ungaria a blocat un program de asistență de 18 miliarde de euro pentru Ucraina. În plus, în martie, Ungaria a blocat o declarație comună a UE privind un mandat internațional de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

VIDEO Ceban a convocat în ședință Comisia pentru Situații Excepționale din cauza poluării Nistrului

Primarul capitalei, Ion Ceban, susține un briefing de presă după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a municipiului Chișinău. Ședința a avut loc în contextul situației de pe fluviul Nistru.

Cu puțin timp înainte de briefing, primarul a scris pe rețelele de socializare că, la această etapă, specialiștii afirmă că pentru Chișinău nu există niciun pericol legat de apă. În același timp, el a spus că este analizată toată capacitatea alternativă disponibilă în municipiu, atât pentru apa potabilă, cât și pentru apa tehnică. Totodată, el a anunțat că, prin decizia CSE, se solicită Guvernului să publice toate probele și rezultatele de laborator prelevate până acum din râul Nistru. „Guvernul să explice de ce laboratoarele din Republica Moldova nu au capacitatea, potrivit lor, de a preleva probe la toți parametrii necesari. Guvernul să facă publice datele de laborator în baza cărora a fost sistată apa la Bălți și de către cine”, a mai spus Ceban.

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Ministrul Mediului a declarat că în Chișinău nu a ajuns această apă.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: