„Unica soluție este victimizarea”. O avocată a pus pe jar Procuratura Generală, Poliția și Uniunea Avocaților

Uniunea Avocaților din Republica Moldova a anunțat că pe numele avocatei Aliona Palamari a fost deschisă o cauză penală după ce a încercat să împiedice reținerea unui client de-al său de către mai mulți polițiști, care nu purtau uniforme de serviciu și nu i-au prezentat vreo ordonanță de reținere. Incidentul a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie. Astfel, Uniunea Avocaților acuză Poliția și Procuratura de „practici abuzive”. În replică, Inspectoratul General al Poliției a menționat că avocata a avut „un comportament nedemn” față de oamenii legii și că a făcut public cazul pentru „a se victimiza”. Iar Procuratura Generală (PG) a transmis că examinează o plângere depusă de Aliona Palamari, cu privire la modul de instrumentare a cauzei penale, în care este învinuită de „amenințare sau violență săvârșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere”.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova a publicat pe 16 mai un videoclip în care trei bărbați îmbrăcați în haine civile, care ar fi polițiști, încearcă să rețină un tânăr. Unul dintre bărbați încearcă să-l urce cu forța într-un automobil, care nu are semne distincte unei mașini de poliție. În acest timp, avocata tânărului, Aliona Palamari, le cere celor trei să se prezinte și să arate ordonanța de reținere. Potrivit imaginilor, aceasta face mai multe tentative de a stopa urcarea clientului său în automobil, iar la un moment dat chiar îl trage de haină pe bărbatul care încearcă să-l forțeze în interior.

Uniunea Avocaților a precizat, într-o declarație, că incidentul prezentat în videoclip a avut loc în data de 24 ianuarie 2025, în jurul orei 09:00. Potrivit organizației, tânărul care se dorea a fi reținut urma să fie transportat la Inspectoratul de Poliție Botanica.

Uniunea Avocaților exprimă profundă îngrijorare privind acțiunile abuzive ale pretinșilor polițiști care încalcă statul de drept, în circumstanțe în care, nu a existat nici o situație prevăzută la art. 165 alin. (2), (3) și nici un temei prevăzut la art. 166 CPP alin. (2) din Codul de procedură penală, pentru a reține persoana care la acel moment nu avea un statut procesual, nu era în situația unei fapte flagrante, fiind cunoscută identitatea acesteea, nefiind prezentată o ordonanță de reținere sau de aducere silită, așa cum nu exista nici un temei de a aplica violența asupra persoanei reținute, în scopul predării ei organelor de drept, în sensul prevăzut la art. 37 Cod penal. (…) Persoana a fost reținută cu aplicarea forței, în momentul în care purta o discuție cu dna avocată legată de o plângere penală depusă cu scurt timp în urmă, autorităților, aflându-se în apropierea Inspectoratului de Poliție”, a menționat organizația.

Uniunea Avocaților a mai spus că pe numele avocatei a fost inițiat un dosar penal, în care este acuzată de „amenințare sau violență săvârșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere”. Cauza se află pe rol la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Prima ședință de judecată era programată pentru data de 16 mai.

Această situație ridică semne de întrebare grave cu privire la: Respectarea principiului independenței profesiei de avocat, recunoscut și garantat de art. 52 din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură; Protecția drepturilor clientului la apărare și la un proces echitabil, consfințite de art. 26 din Constituția Republicii Moldova și de art. 5 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omul; Conduita reprezentanților organelor de poliție și a procurorului, care au transformat simplul exercițiu al unui drept fundamental – apărarea juridică – într-un pretins act de „violență” împotriva funcționarilor”. (…)

Condamnăm ferm orice încercare de intimidare, hărțuire sau urmărire penală a avocaților pentru fapte legate exclusiv de exercitarea legală a atribuțiilor profesionale. Protestăm împotriva practicilor abuzive ale reprezentanților Poliției și Procuraturii, prin care se încalcă în mod vădit principiul independenței avocatului, inclusiv garanțiile legale de nerestricționare a libertății și a activității sale”, se arată în declarație.

Uniunea Avocaților a înaintat și următoarea solicitări procurorului general și conducătorilor organelor de poliție: „Să ia măsuri imediate pentru a verifica și a sancționa, după caz, abuzurile comise de pretinșii ofițeri implicați în reținerea și înaintarea tendențioasă a acuzației împotriva doamnei avocate Aliona Palamari și renunţarea la învinuire în temeiul art. 320 alin. (5) Codul de procedură penală”.

Ce spune poliția

Pe 19 mai, Inspectoratul General al Poliției a venit cu o reacție referitor la incident, în care precizează că bărbații care încercau să rețină clientul avocatei erau ofițeri de investigație ai sectorului Botanica. Acesta este vizat în mai multe dosare penale și este bănuit de săvârșirea unor infracțiuni grave.

IGP a declarat că avocata a avut „un comportament nedemn” față de oamenii legii și „a împiedicat procesul de documentare”.

Faptul că, colegii noștri de investigație au statut special și nu poartă uniforme în momentul reținerii, nu oferă niciunei persoane (nici măcar avocaților tot fără ținuta corespunzătoare, de altfel) dreptul să le distrugă hainele și niciunei instituții să-i catalogheze drept „pretinși polițiști”.

Doamna avocată a fost cea care a făcut public cazul pentru a se victimiza și care prima a depus o plângere pe acțiunile polițiștilor ( fiind încetată examinarea prin ordonanța procurorului) și acum, când iarăși unica soluție este victimizarea, s-a revenit la cazul din iarnă care se află pe masa judecătorilor”, a menționat IGP.

Reacția Procuraturii Generale

La rândul său, Procuratura Generală a comunicat că pe 15 mai, a recepționat o plângere din partea Alionei Palamari privind modul de instrumentare a cauzei penale în care aceasta este vizată și care descrie presupuse abateri ale procedurii penale și afectarea drepturilor procesuale ale apărării. Totodată, în cadrul aceleiași plângeri, este contestat și un răspuns al Procuraturii Generale din 24 aprilie, asupra unei adresări anterioare referitoare la caz.

La momentul formulării răspunsului respectiv cauza penală era expediată deja în instanța de judecată. Iar actuala adresare avocatei este în curs de examinare.

La moment, Procuratura Generală nu se va expune asupra calificării juridice a acțiunilor desfășurate de către participanții la incident însă, atrage atenția că în situațiile în care o persoană – inclusiv un avocat – consideră că sunt comise acțiuni ilegale, cum ar fi reținerea nejustificată sau utilizarea excesivă a forței, acestea urmează a fi contestate prin mijloacele și procedurile expres prevăzute de Codul de procedură penală.

În astfel de circumstanțe, confruntarea directă cu reprezentanții instituțiilor statului nu este o soluție legală și riscă să genereze noi tensiuni și abateri. Respectarea normelor procedurale, inclusiv în ceea ce privește apărarea drepturilor persoanelor investigate sau reținute, constituie o garanție esențială a bunei desfășurări a procesului penal. În același timp, și exercitarea atribuțiilor de serviciu ale organelor de urmărire penală trebuie să se desfășoare în cadrul legal, cu respectarea drepturilor fundamentale.

Procuratura Generală își reafirmă angajamentul de a asigura o examinare obiectivă, echitabilă și conformă legii a tuturor aspectelor semnalate în cauză, cu respectarea independenței profesiei de avocat, precum și a legalității activității desfășurate de organele de drept”, a punctat PG.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pe 5 iunie, RISE Moldova a publicat o investigație cu titlul „Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău”. Sursa a scris că de mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Conform investigației, organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova.

Potrivit RISE Moldova, în septembrie 2014, la Chișinău își începe activitatea Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului. Centrul nu este o entitate juridică separată, ci activează în cadrul Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, care era condus la acel moment de consilierul municipal Piotr Donțov. La cârma Centrului se află fostul deputat comunist Mihail Sidorov. Se menționează că Sidorov este cunoscut pentru ieșirile sale publice în care vorbește despre marginalizarea și discriminarea comunității ruse în Moldova.

Conform investigației, activitatea structurii conduse de Sidorov constă în oferirea asistenței juridice cetățenilor, în special a celor din comunitatea vorbitoare de limbă rusă. În plus, organizează mese rotunde, conferințe și discuții publice pe tema drepturilor minorităților. Potrivit sursei, toate acestea sunt însoțite de rapoarte periodice trimise în Rusia, care semnalează presupuse cazuri de discriminare a populației rusofone din Moldova.

Sursa scrie că rapoartele sunt trimise către Pravfond – Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate – fondată de Ministerul rus de Externe încă în 2012. Conform jurnaliștilor, în primul raport trimis către Pravfond, Sidorov scrie că „crearea centrului a fost posibilă datorită asistenței acordate de Fundație”. Astfel, jurnaliștii scriu că Pravfond a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Moldova: la Chișinău și Tiraspol.

Anterior, Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției a scris că în 2022, la doar câteva zile după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Pravfond a organizat o teleconferință cu toate centrele sale juridice pentru a le transmite „motivele și obiectivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina”.

Astfel, conform investigației, între 2016 și 2023, Centrul lui Sidorov a primit cel puțin 110 de mii de dolari de la Moscova. Banii erau alocați pentru asistență juridică, inclusiv în instanțele de judecată, organizare de evenimente, precum și monitorizarea și raportarea situației compatrioților ruși din Moldova.

Cu referire la centrul din regiunea transnistreană, RISE Moldova scrie că acesta funcționează din 2012 și este administrat de activista pro-rusă Viorica Kohtareva, care este membră a Consiliului Public la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Potrivit investigației, în 2014, Kohtareva a fost inițiatoarea unei petiții privind anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă, după modelul peninsulei Crimeea din Ucraina. Documentul îi cerea lui Putin să recunoască regiunea ca parte a Rusiei. Potrivit sursei, în perioada 2022-2024, Centrul de la Tiraspol a primit peste 21 de mii de dolari.

Cu referire la Consiliul Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, din care face parte Centrul din Chișinău – condus de Mihail Sidorov, sursa scrie că lider al organizației este din 2022 „Alexei Petrovici, un promotor activ al narativelor pro-Kremlin”. Se menționează că și Petrovici este abonat la Pravfond, doar cu un alt ONG – Clubul Istoric-Patriotic Rus. Potrivit investigației, acesta a beneficiat de finanțare chiar în perioada în care Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, pentru a „promova memoria celui de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul Republicii Moldova”. „Nu s-a pus problema niciunui sprijin, niciunei discuții privind desfășurarea acestui proiect din fonduri oferite de Pravfond în 2017”, a comunicat Petrovici pentru sursa citată, cu referire la o expoziție – „Stalingradul Nemuritor” -, care, potrivit sursei, a fost finanțată de fundația rusă Pravfond.

Întreaga investigație poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: