Din cauza conflictului dintre Israel și gruparea palestiniană HAMAS au decedat cel puțin 34 de copii în Fâșia Gaza și doi copii din Israel. Datele au fost prezentate de reprezentanții UNICEF din Orientul Apropiat și Africa de Nord, Juliette Touma, scrie pe 15 mai РБК.
„Potrivit informațiilor UNICEF, 34 de copii au fost uciși în Fâșia Gaza din 10 mai. Astfel, doar în ultimele 4 zile au fost omorâți 34 de minori palestinieni, un număr enorm. De asemenea, au murit doi copii în Israel”, a menționat oficialul.
Mai mult, până la 14 mai au fost afectate 35 de școli din Fâșia Gaza și trei școli din Israel, se arată într-un mesaj publicat de UNICEF pe Twitter.
Conflictul armat dintre Israel și HAMAS a reizbucnit pe 10 mai, după decizia autorităților israeliene de a strămuta mai multe familii arabe din casele acestora din orașul Ierusalim. Decizia a fost urmată de proteste. Pe 10 mai, gruparea HAMAS a lansat mai multe atacuri aeriene asupra teritoriului Israelului. Drept reacție, Tel Aviv a răspuns cu rachete.
Pe 12 mai, secretarul general al ONU Antonio Manuel de Oliveira Guterres a anunțat că în cadrul conflictului au decedat peste 50 de palestinieni și 4 israelieni. Pe 14 mai, Ministerul palestinian al Sănătății a anunțat 126 de decese.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
