Unitățile de alimentație publică vor putea primi clienți și după ora 20:00. Acest lucru a devenit posibil după ce Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică nu a prelungit această interdicție.
Administratorii unităţilor de alimentaţie publică vor asigura în continuare respectarea măsurilor specifice de prevenire şi control al infecţiei COVID-19. Este vorba despre următoarele reguli:
monitorizarea stării de sănătate a angajaţilor, inclusiv termometria, la începutul zilei de muncă, cu asigurarea evidenţei. în caz de depistare a unor simptome ale infecţiei respiratorii acute, angajatul nu se admite la serviciu, se autoizolează şi informează medicul de familie;
asigurarea personalului cu cantităţi suficiente de echipament de protecţie personală (măşti, mănuşi, şorţuri şi viziere, după caz);
monitorizarea portului corect al măştilor (masca trebuie să acopere atât gura, cât şi nasul), precum şi a frecvenţei de schimbare a echipamentului de protecţie;
instalarea la intrare în locuri vizibile a dozatoarelor cu dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool;
efectuarea obligatorie a termometriei la intrarea în unitatea de alimentaţie publică a fiecărui vizitator/cumpărător, cu interzicerea accesului persoanelor cu stare febrilă şi informarea lor despre necesitatea consultării medicului;
excluderea posibilităţilor de creare a aglomeraţiilor prin asigurarea respectării distanţei fizice de 1 metru între persoane. Se va admite deservirea concomitentă la mese a maximum 4 persoane, cu excepţia grupurilor constituite din membrii unei familii;
asigurarea folosirii unor grupuri sanitare separate pentru personal şi vizitatori;
aplicarea ecranelor de protecţie din plexiglas/sticlă la case şi locurile de preluare a comenzilor;
asigurarea condiţiilor pentru respectarea igienei mâinilor, după fiecare client, la prepararea bucatelor – înainte şi după orice contact cu produsele alimentare;
igienizarea şi dezinfectarea meselor de deservire după fiecare client:
igienizarea şi dezinfectarea spaţiilor de lucru a personalului, spaţiilor de deservire şi grupurilor sanitare la fiecare 2 ore, cu înregistrarea acestor lucrări într-un registru special, ţinut de operator în formă liberă.
Precizăm că starea de urgență, instituită pe 31 martie de majoritatea parlamentară, a fost decretată contrar normelor constituționale. Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că inițiativa votată de deputații din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” nu corespunde prevederilor Legii Supreme a statului.
Liderii Partidului Democrația Acasă (PDA) și Partidului „Moldova Mare” au făcut apeluri publice către administrația Statelor Unite pentru protejarea libertății de exprimare în Republica Moldova. Vasile Costiuc a solicitat Departamentului de Stat și secretarului de stat Marco Rubio să investigheze presupuse restricții aplicate mass-mediei și mediului online de către autoritățile moldovene, în timp ce Victoria Furtună a criticat sancțiunile europene impuse asupra sa, pe care le consideră o măsură motivată politic și o încălcare a dreptului la exprimare.
Într-un mesaj video difuzat pe 24 decembrie, Costiuc a declarat că, în ultimii ani, în Republica Moldova ar avea loc „derapaje grave de la standardele democratice”, invocând închiderea unor televiziuni, presiuni asupra mass-mediei și cenzurarea spațiului online. Potrivit acestuia, astfel de acțiuni ar contribui la „degradarea democrației” și ar afecta relația Chișinăului cu principalul partener strategic al țării – Statele Unite ale Americii.
„Noi astăzi, din numele Partidului Democrației Acasă, facem un apel public și am semnat un demers, o declarație, un manifest, dacă vreți, în semn de solidaritate și de susținere cu acțiunile Secretarului de Stat Marco Rubio, care recent, în spiritul declarat de către Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, luptă și implică mecanisme de stat americane pentru protejarea libertății de exprimare pentru toată Europa”, a declarat liderul PDA.
El a afirmat că relațiile dintre Chișinău și Washington s-ar fi tensionat, menționând că o întâlnire programată între președintele Parlamentului, Igor Grosu, și secretarul de stat american ar fi fost anulată în timpul unei recente vizite în SUA, calificând acest fapt drept „un semnal de avertizare” pentru autoritățile moldovene.
Prin demersul adresat Departamentului de Stat, Costiuc solicită investigarea acțiunilor unor funcționari publici și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, pe care îi acuză că ar fi contribuit la cenzurarea mediului online și la limitarea libertății de exprimare. Liderul PDA a cerut ca, în cazul în care se va constata încălcarea drepturilor fundamentale, persoanele vizate să fie incluse pe liste de sancțiuni americane, inclusiv prin retragerea vizelor.
„Eu acest demers o să-l depun la ambasadă și o să-l trimit și pe adresa oficială a Departamentului de Stat. Eu am să merg personal în Statele Unite și o să caut să discutăm, să comunicăm toate aceste derapaje democratice de la Chișinău, administrației prezidențiale Trump. O să merg să vorbesc și cu partenerii pe care îi avem în comunitatea europeană, partidele conservatoare, pentru a ne consolida și pentru a ne putea apăra reciproc de abuzurile pe care le fac această rețea numită între ghilimele rețeaua Soros”, a mai afirmat Costiuc.
Cu un apel către administrația Trump a venit și lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care susține că a fost inclusă pe liste de sancțiuni europene și că i-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada din motive politice, fără a avea antecedente penale sau condamnări judecătorești.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Furtună afirmă că sancțiunile ar fi fost aplicate din cauza convingerilor sale suveraniste și a sprijinului deschis pentru fostul președinte al SUA, Donald Trump. Potrivit acesteia, măsurile nu ar avea legătură cu încălcări ale legii, ci reprezintă „persecuție politică”.
„Pentru convingerile mele suveraniste și pentru sprijinul meu deschis acordat lui Donald Trump, președintele Statelor Unite, fără a avea vreun cazier judiciar sau vreo condamnare, am fost supusă sancțiunilor europene și mi-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada. Cenzura nu vizează doar Partidul Moldova Mare. În Republica Moldova, 12 posturi de televiziune și peste 100 de portaluri informaționale care reflectau pluralismul de idei au fost închise”, a scris Furtună.
Lidera Partidului „Moldova Mare” mai vorbește despre existența unui „model coordonat de reprimare” îndreptat împotriva opoziției politice și a presei conservatoare, model care, în opinia sa, ar fi justificat sub pretextul apărării valorilor europene.
Apelul celor doi șefi de partide vine la o zi după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a acuzat „ideologi din Europa” că ar fi desfășurat eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze puncte de vedere americane pe care le dezaprobă. În mesajul său, Rubio a avertizat că administrația Trump „nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extraterritorială”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
