Uzina Topaz, cu director doar pe foaie? Fosta administratoare: tranzacția nu a fost finalizată în Moldova

Proprietarul real al Uzinei Topaz rămâne necunoscut, în ciuda unei licitații desfășurate la Moscova în 2024, susține fosta administratoare Inna Linnic, inclusă pe lista sancțiunilor Ucrainei împotriva Rusiei, citată de IPN. Potrivit acesteia, proprietarul desemnat în urma licitației de la Moscova, Yuksel Maxim Onur, nu a îndeplinit condițiile necesare pentru a înregistra drepturile asupra acțiunilor companiei. Linnic spune că incertitudinea juridică paralizează activitatea întreprinderii și pune în pericol plata datoriilor către angajați și creditori.

Licitația din noiembrie 2024, organizată la Moscova, a desemnat un nou proprietar – persoana fizică Yuksel Maxim Onur – care ar fi urmat să preia pachetul majoritar de acțiuni al Uzinei Topaz. Totuși, potrivit Innei Linnic, tranzacția nu a fost finalizată în Republica Moldova.

„Documentul de achiziție stipula că noul proprietar are 90 de zile, pentru a obține aprobările necesare din partea Agenției Invest Moldova și pentru a înregistra drepturile asupra acțiunilor. Până astăzi, aceste condiții nu sunt îndeplinite,” a explicat Inna Linnic.

Fosta administratoare a mai menționat că, deși numele lui Onur apare în documente ca director general desemnat, acesta nu este înregistrat oficial în Republica Moldova și nici nu a vizitat vreodată întreprinderea. În lipsa încheierii legale a tranzacției, Corporația Unificată de Construcții de Motoare rămâne, din punct de vedere juridic, acționarul majoritar al uzinei.

Potrivit Innei Linnic, pe fondul acestei incertitudini, înregistrările contabile și administrative sunt afectate.

„Facturile nu sunt emise, plățile nu sunt efectuate, iar bunurile uzinei nu au fost transferate legal către noii administratori,” a mai spus Linnic, subliniind că această incertitudine a condus la blocaje administrative și financiare. Ea a semnalat și schimbări problematice în structura contabilă a întreprinderii, inclusiv înlocuirea forțată a contabilului-șef.

În opinia fostei administratoare, chiar dacă procesul de privatizare ar fi legalizat în cele din urmă, acesta ar putea veni cu obligații financiare substanțiale: plata a circa 39 de milioane de lei către angajați și creditori. Până atunci însă, situația rămâne incertă, iar uzina riscă să intre într-un blocaj operațional profund.

Conform declarațiilor ei, procesul de privatizare, dacă va fi legalizat în mod corespunzător, ar putea presupune inclusiv obligația de achitare a datoriilor estimate la circa 39 milioane de lei față de salariați și creditori.

***

Uzina „Topaz” din Chișinău, filială a corporației rusești Rostec aflate sub sancțiuni internaționale, se confruntă cu un conflict juridic și de conducere. În februarie 2024, Judecătoria Chișinău a dispus inițierea procedurii de insolvabilitate la cererea CPD-Industrial Group, firmă apropiată de familia Baciu, iar fosta directoare Inna Linnic a fost suspendată. Totuși, Curtea de Apel a anulat decizia pe 25 februarie 2025, permițând Consiliului uzinei să-și reia atribuțiile.

Pe 6 martie, Consiliul societății a constatat încetarea mandatului lui Linnic și l-a numit director pe cetățeanul turc Maxim Onur Yuksel. Înregistrarea sa oficială este încă în curs, iar Linnic contestă între timp schimbarea, menționând că ar fi fost concediată ilegal, deși figurează în continuare ca administrator în evidențele ASP.

Conducerea actuală respinge acuzațiile, calificându-le drept „nefondate” și parte a unor „acțiuni concertate” de discreditare. Potrivit avocatei Elenei Organ, fosta directoare, Inna Linnic, a fost notificată despre încetarea mandatului său, iar pe 20 martie a predat ștampila, documentele și bunurile întreprinderii noii conduceri. Detalii aici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Asociația obștească „Arena Civica”, care anterior i-a adus în Republica Moldova pe unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști militari din Ucraina, a realizat un documentar bazat pe mărturiile acestora. Filmul „Adevărul sub foc” povestește despre munca jurnaliștilor de război și scoate în evidență riscurile, pierderile și provocările cu care se confruntă cei care relatează realitatea din prima linie. Protagoniștii principali ai filmului sunt Roman Pahulici, Evghenii Maloletka și Andrei Țaplienko.

Filmul a fost realizat de „Arena Civica”, o asociație obștească din Republica Moldova. Potrivit asociației, „Adevărul sub foc” este un documentar despre curajul jurnaliștilor de război.

Protagoniștii principali ai filmului sunt: corespondentul proiectului „Donbas.Realii” al postului Radio Europa Liberă din Ucraina, Roman Pahulici; fotograful principal al agenției Associated Press, laureat al premiilor Pulitzer, World Press Photo of the Year și Oscar, Evghenii Maloletka; precum și jurnalistul ucrainean de război, laureat al premiului „Legenda Națională a Ucrainei”, Andrei Țaplienko.

„Pe linia frontului nu se află doar soldații, ci și jurnaliștii. În fiecare zi, riscându-și viața, corespondenții de război ucraineni și străini documentează ororile agresiunii ruse, demontând minciunile Kremlinului și oferind o voce celor care suferă din cauza războiului. Documentarul „Adevărul sub foc”, realizat de asociația civică Arena Civica, povestește despre munca jurnaliștilor de război care reflectă conflictul din Ucraina. Pe baza mărturiilor unor corespondenți cunoscuți — Andrei Țaplienko, Evghenii Maloletka și Roman Pahulici — filmul arată ce riscuri, pierderi și provocări înfruntă cei care redau realitatea războiului și luptă cu dezinformarea, chiar din linia întâi”, a comunicat realizatorul filmului.

„Până în 2014, când lucram în diverse zone de conflict: Afganistan, Macedonia, Irak, Coasta de Fildeș, Nepal și Columbia, eram convins că dreptul umanitar privind protecția jurnaliștilor funcționează, într-o măsură mai mare sau mai mică. Când mergeam în alte țări, aveam tricouri cu logo-ul și inscripția în engleză: ‘Don’t shoot, I’m a journalist’ (Nu trage, sunt jurnalist). Și chiar funcționa. Și în Afganistan, chiar   și în mediul talibanilor. Dar din 2014, în Crimeea și ulterior, protecția a încetat să mai funcționeze. În Ucraina, dreptul umanitar în ceea ce privește jurnaliștii este respectat doar de partea ucraineană”, a menționat Andrei Țaplienko, jurnalist al canalului „1+1” din Ucraina.

„Am înțeles mai târziu că ochirea jurnaliștilor este un gen de politică. Rușii, fie că erau ”omuleții verzi”, fie că erau separatiști, îi poți numi cum vrei, trăgeau în jurnaliști și justificau astfel: «Considerăm că este un război informațional, iar jurnaliștii sunt soldații acestui război informațional, deci, prin urmare, trebuie să-și asume și toate riscurile”, a mai spus Țaplienko.

Jurnalistul Radio Europa Liberă din Ucraina, Roman Pahulici, a fost ținta unui atac în timpul unor filmări în regiunea Donețk. Incidentul a avut loc în toamna anului 2024, când acesta se afla alături de colegul său, Pavel Holodov. „Aveam o filmare relativ sigură. Urma să filmăm operatorii FPV (First Person View) care foloseau termită. Este un amestec incendiar, probabil ați văzut, care cade peste păduri sau echipamente și ia foc instantaneu. Dar lucrurile nu au mers conform planului. La vreo 3–5 metri de noi a explodat un obuz rusesc. Am suferit o comoție și o traumă acustică, iar doi militari care erau aproape de noi au fost răniți ușor”, a comunicat Roman Pahulici.

Evghenii Maloletka a fost unul dintre puținii jurnaliști care au rămas în orașul asediat Mariupol, timp de 20 de zile. Materialele filmate atunci au fost incluse ulterior într-un documentar care a câștigat premiul Oscar. Dar acel film, își amintește fotoreporterul, putea să nu existe. „Am reușit să părăsim orașul pe 15 martie. Un polițist pe nume Vladimir, pe care l-am cunoscut lângă maternitate, ne-a propus să ne ia cu el. Ne-a scos pe toți trei, trecând de 15 puncte de control rusești. Au fost multe momente în care viața noastră a fost pe muchie de cuțit. Am avut, însă, norocul să scăpăm vii. Dar nu toți au reușit. În Mariupol mai lucra un jurnalist lituanian care nu a reușit să iasă. A fost împușcat la un punct rusesc de control. Cred că aceeași soartă o puteam avea și noi”, a povestit Evghenii Maloletka.

***

Menționăm că, la sfârșitul anului 2024, asociația obștească „Arena Civica” a lansat proiectul media „Reportaje de pe linia frontului”. Scopul proiectului a fost de a evidenția latura umană a războiului, prin poveștile celor care trăiesc și lucrează în epicentrul conflictelor. Protagoniști ai proiectului au fost jurnaliști militari din Ucraina – Roman Pahulici, Andrei Țaplienko și Evghenii Maloletka -, care s-au întâlnit cu publicul din trei orașe ale Republicii Moldova: Chișinău, Bălți și Cahul.

Proiectul s-a desfășurat în perioada octombrie 2024 – februarie 2025. NewsMaker a fost partener media al proiectului „Reportaje de pe linia frontului”, realizat de Arena Civica, și a realizat interviuri cu Evghenii Maloletka și Andrei Țaplienko.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: