Uzina Topaz, cu director doar pe foaie? Fosta administratoare: tranzacția nu a fost finalizată în Moldova

Proprietarul real al Uzinei Topaz rămâne necunoscut, în ciuda unei licitații desfășurate la Moscova în 2024, susține fosta administratoare Inna Linnic, inclusă pe lista sancțiunilor Ucrainei împotriva Rusiei, citată de IPN. Potrivit acesteia, proprietarul desemnat în urma licitației de la Moscova, Yuksel Maxim Onur, nu a îndeplinit condițiile necesare pentru a înregistra drepturile asupra acțiunilor companiei. Linnic spune că incertitudinea juridică paralizează activitatea întreprinderii și pune în pericol plata datoriilor către angajați și creditori.

Licitația din noiembrie 2024, organizată la Moscova, a desemnat un nou proprietar – persoana fizică Yuksel Maxim Onur – care ar fi urmat să preia pachetul majoritar de acțiuni al Uzinei Topaz. Totuși, potrivit Innei Linnic, tranzacția nu a fost finalizată în Republica Moldova.

„Documentul de achiziție stipula că noul proprietar are 90 de zile, pentru a obține aprobările necesare din partea Agenției Invest Moldova și pentru a înregistra drepturile asupra acțiunilor. Până astăzi, aceste condiții nu sunt îndeplinite,” a explicat Inna Linnic.

Fosta administratoare a mai menționat că, deși numele lui Onur apare în documente ca director general desemnat, acesta nu este înregistrat oficial în Republica Moldova și nici nu a vizitat vreodată întreprinderea. În lipsa încheierii legale a tranzacției, Corporația Unificată de Construcții de Motoare rămâne, din punct de vedere juridic, acționarul majoritar al uzinei.

Potrivit Innei Linnic, pe fondul acestei incertitudini, înregistrările contabile și administrative sunt afectate.

„Facturile nu sunt emise, plățile nu sunt efectuate, iar bunurile uzinei nu au fost transferate legal către noii administratori,” a mai spus Linnic, subliniind că această incertitudine a condus la blocaje administrative și financiare. Ea a semnalat și schimbări problematice în structura contabilă a întreprinderii, inclusiv înlocuirea forțată a contabilului-șef.

În opinia fostei administratoare, chiar dacă procesul de privatizare ar fi legalizat în cele din urmă, acesta ar putea veni cu obligații financiare substanțiale: plata a circa 39 de milioane de lei către angajați și creditori. Până atunci însă, situația rămâne incertă, iar uzina riscă să intre într-un blocaj operațional profund.

Conform declarațiilor ei, procesul de privatizare, dacă va fi legalizat în mod corespunzător, ar putea presupune inclusiv obligația de achitare a datoriilor estimate la circa 39 milioane de lei față de salariați și creditori.

***

Uzina „Topaz” din Chișinău, filială a corporației rusești Rostec aflate sub sancțiuni internaționale, se confruntă cu un conflict juridic și de conducere. În februarie 2024, Judecătoria Chișinău a dispus inițierea procedurii de insolvabilitate la cererea CPD-Industrial Group, firmă apropiată de familia Baciu, iar fosta directoare Inna Linnic a fost suspendată. Totuși, Curtea de Apel a anulat decizia pe 25 februarie 2025, permițând Consiliului uzinei să-și reia atribuțiile.

Pe 6 martie, Consiliul societății a constatat încetarea mandatului lui Linnic și l-a numit director pe cetățeanul turc Maxim Onur Yuksel. Înregistrarea sa oficială este încă în curs, iar Linnic contestă între timp schimbarea, menționând că ar fi fost concediată ilegal, deși figurează în continuare ca administrator în evidențele ASP.

Conducerea actuală respinge acuzațiile, calificându-le drept „nefondate” și parte a unor „acțiuni concertate” de discreditare. Potrivit avocatei Elenei Organ, fosta directoare, Inna Linnic, a fost notificată despre încetarea mandatului său, iar pe 20 martie a predat ștampila, documentele și bunurile întreprinderii noii conduceri. Detalii aici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: