Victor Babariko, fostul candidat la funcția de președinte al Belarusului, a fost condamnat la 14 ani de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Curtea Supremă de Justiție pe 6 iulie. Babariko, fost președinte al Belgazprombank, a fost găsit vinovat de luare de mită în proporții deosebit de mari și legalizarea mijloacelor financiare, obținute pe căi ilegale. Acesta se declară nevinovat.
Potrivit acuzării, în 2004, Babariko, împreună cu unii dintre subalternii săi, a primit în mod repetat mită. Procurorii susțin că, timp de 16 ani, timp în care a deținut funcția de top-manager, Babariko ar fi obținut ilegal peste 30 mln de ruble belaruse (circa 11,8 mln de dolari la cursul de azi).
De asemenea, acesta a fost acuzat de spălare de bani prin cumpărarea, la Minsk, a unui imobil în valoare de peste 394 mii de dolari.
În mai 2020, Victor Babariko a anunțat că va pretinde la funcția de președinte al Belarusului (alegerile prezidențiale s-au desfășurat în august). În acea perioadă, el era considerat principalul contracandidat a lui Alexandr Lușașenko din opoziție. În iunie, în oficiul Belgazprombank s-au desfășurat percheziții, iar Babariko a fost reținut. Comisia Electorală Centrală a refuzat să îl înregistreze în cursa electorală.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
