Victoriabank este în topul companiilor la care absolvenții ar vrea să se angajeze, arată un studiu despre aspirațiile de carieră ale tinerilor din anul acesta, realizat la nivel național cu sprijinul AmCham Moldova.
Participanții la sondaj – studenți în ultimul an, masteranzi și doctoranzi – au plasat Victoriabank pe locul al doilea din 12 branduri participante.
„Studiul arată că suntem percepuți de noua generație drept un angajator de top și că tinerii vor să muncească la Victoriabank. Văzând ce valori au evidențiat, realizăm că sunt foarte aproape de valorile noastre și de beneficiile oferite de noi. Pentru că vrea să susțină tinerii, Victoriabank își racordează politicile de recrutare la prioritățile lor”, a declarat directoarea Resurse Umane Victoriabank, Valentina Sohoțchi.
Participanții la studiu au spus că cele mai importante patru valori, când este vorba despre muncă, sunt:
oportunitățile de avansare;
accesul la informații;
oportunitățile de învățare;
salariul bun.
„Noi suntem la zi cu tendințele din domeniu și le urmărim în permanență. Astfel, ne adaptăm politicile de resurse umane în funcție de ce apreciază și își doresc tinerii absolvenți, iar acest studiu ne permite să avem o viziune clară asupra situației la nivel local și ne ajută să dezvoltăm cele mai bune strategii de recrutare”, a adăugat directoarea Resurse Umane Victoriabank, Valentina Sohoțchi.
Rezultatele studiului mai arată că tinerii vor ca angajatorul să fie onest și de succes. Anume corectitudinea s-a dovedit a fi caracteristica morală dominantă a absolvenților. Pe lângă corectitudine, care se referă la simțul dreptății și inegalității, celelalte caracteristici morale menționate au fost: grija, loialitatea și autoritatea.
Mai multe detalii despre studiul realizat de către experții internaționali Iolanta Mura și Riyang Phang, cu sprijinul AmCham Moldova, puteți afla aici. Prezentarea în limba română poate fi găsită aici.
În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Investițiile în platformele digitale sunt o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Victoriabank este prima bancă care a introdus plățile cu telefonul, prin aplicația gratuită VB24 Pay, iar în 2019 plățile cu Garmin Pay. Utilizatorii de carduri își pot gestiona conturile de la distanță prin: VB24 Web, VB24 Mobile, iar persoanele juridice prin VB24 Business. Victoriabank este inclusă în Registrul global al furnizorilor de servicii Visa în ceea ce privește securitatea plăților digitale.
Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) a efectuat miercuri, 1 iulie, controale la compania din Chișinău unde muncitori din Bangladesh și Nepal sunt cazați în vagoane de tren, depistând mai multe nereguli. Autoritățile au întocmit procese-verbale pe numele a 101 cetățeni străini pentru nedeclararea schimbării domiciliului sau a reședinței, iar doi lucrători au fost găsiți în ședere ilegală și urmează să fie plasați în custodie publică.
Potrivit unui comunicat emis de IGM, acțiunile de control au vizat verificarea respectării legislației privind șederea și angajarea cetățenilor străini în Republica Moldova.
În cazul celor 101 persoane sancționate, autoritățile au constatat că muncitorii nu au declarat modificările privind domiciliul sau reședința, așa cum prevede legea. Totodată, pentru cei doi cetățeni depistați în situație ilegală, au fost inițiate procedurile necesare pentru luarea în custodie publică.
De asemenea, IGM urmează să sesizeze Serviciul Fiscal de Stat și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, pentru a examina circumstanțele constatate în cadrul controalelor, în limitele competențelor legale.
„Inspectoratul General pentru Migrație reamintește tuturor agenților economici că respectarea legislației privind angajarea și șederea cetățenilor străini reprezintă o obligație esențială pentru protejarea drepturilor lucrătorilor migranți, asigurarea unui mediu concurențial echitabil și menținerea unui climat economic transparent”, a menționat IGM.
Instituția a precizat că va continua acțiunile de verificare.
Amintim că, pe 30 iunie, TV8 a relatat că întreprinderea care găzduiește migranții activează în domeniul producerii ușilor și ferestrelor și este amplasată în sectorul Botanica al capitalei. Potrivit sursei, cetățenii străini locuiesc de mai bine de un an în vagoane de tren reamenajate, amplasate pe teritoriul companiei. Condițiile de trai ar fi înghesuite și insalubre.
Eliminarea roamingului în UE este doar vârful aisbergului. Cum își reconstruiește Moldova întreaga infrastructură de comunicații după cele mai înalte standarde
Din 1 ianuarie 2026, Moldova a fost inclusă oficial în zona europeană de roaming roam like at home („roaming ca acasă”), ceea ce le permite cetățenilor moldoveni să folosească serviciile de telefonie mobilă în țările UE și ale Spațiului Economic European (SEE) în aceleași condiții ca acasă. Dar aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului. Vă explicăm cum a reușit Moldova să facă acest salt, cine plătește și de ce internetul de mare viteză în sate nu mai ține doar de instalarea cablurilor.
Taxele de roaming nu puteau fi eliminate pur și simplu
Pentru unii ar putea părea că eliminarea tarifelor de roaming este un simplu pas politic, care se rezumă la semnarea unui document. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării subliniază însă că munca din spate a fost extrem de complexă și a necesitat eforturi uriașe timp de aproape doi ani. Moldova și Ucraina au devenit primele țări din afara UE și SEE admise în zona europeană reglementată de roaming, ceea ce a presupus preluarea tuturor regulilor aferente.
Principala provocare a fost sincronizarea legislației naționale cu cea europeană. Specialiștii au făcut o analiză aprofundată a legilor și hotărârilor de guvern dispersate, pentru a le reuni într-un mecanism unic și funcțional. Doar etapa de redactare juridică a noului Cod al comunicațiilor electronice a ajuns la 161 de pagini de norme europene transpuse.
În paralel, în Moldova a fost elaborată o lege specială privind roamingul, pe care Parlamentul a adoptat-o în aprilie 2025, alături de alte proiecte de lege necesare. Aceste documente prevăd clar grilele tarifare, formulele de calcul, precum și aspectele tehnice și juridice ale utilizării în comun a infrastructurii. Esența schimbării este că un cetățean moldovean aflat peste hotare trebuie să beneficieze de aceleași garanții tehnice și juridice ca orice locuitor al Uniunii Europene. Ministerul a precizat că modelul implementat în Moldova servește acum drept etalon pentru țările din Balcanii de Vest, care abia încep procesul de liberalizare a roamingului.
Reprezentanții programului EU4Digital, care sprijină reformele din Moldova din 2019, remarcă implicarea fără precedent a țării. Paulus Žostautas, expert EU4Digital, subliniază că principala diferență în cazul Moldovei a fost nivelul foarte ridicat de motivație și disponibilitatea autorităților de a coopera. „Partenerii au fost foarte deschiși cooperării, implicați și vizibil motivați. Acest lucru a jucat un rol decisiv. Procesul a avansat destul de stabil și rapid. Desigur, alinierea [legislației locale] la regulile UE privind roamingul este un proces complicat, dar angajamentul puternic al Moldovei a ajutat la depășirea acestor dificultăți”, a spus Žostautas.
Cine plătește pentru asta?
Ministerul explică faptul că, dacă lăsăm deoparte terminologia juridică complicată, impactul noilor reguli asupra pieței locale este dublu. Pentru că Moldova este o piață mică, iar costul pachetelor mobile în UE este semnificativ mai mare decât tarifele locale, alinierea prețurilor produce, paradoxal, pierderi financiare furnizorilor locali de servicii. Atunci când un abonat din Moldova folosește roamingul în Europa, operatorul local este nevoit să acopere diferența de cost, deseori ajungând pe minus.
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, efectul este însă opus. „Noile reguli le asigură antreprenorilor acces permanent la servicii de comunicații. Indiferent unde se află în Europa, antreprenorul are acum libertatea să călătorească, să meargă la mare și să continue să lucreze de la distanță, folosind aceleași condiții de comunicare”, au menționat reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice.
Roamingul accesibil nu este totul
Pe lângă faptul că, de la începutul anului, pentru locuitorii Moldovei care călătoresc în țările UE s-au schimbat regulile de utilizare a roamingului, au intrat în vigoare și alte modificări importante. Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) a primit instrumente extinse pentru protejarea drepturilor abonaților și stimularea concurenței loiale. Spre deosebire de legislația învechită din 2007, noile norme includ garanții stricte împotriva tacticilor de „blocare” (lock-in) a abonatului într-o singură rețea.
ARCOM a explicat că, în prezent, dacă un abonat are motive întemeiate pentru rezilierea anticipată a contractului pentru unul dintre componentele unui pachet de servicii — de exemplu, internet fix și televiziune — acesta obține dreptul legal de a rezilia întregul pachet fără penalități. Relevanța acestei măsuri este confirmată de statistici: în 2025, 84,8% dintre contractele pentru internet fix includeau servicii integrate, precum IPTV și VoIP.
În plus, înainte de semnarea contractului, furnizorii vor fi obligați să ofere clientului un document standardizat, concis, care să prezinte cele mai importante condiții. Pentru lipsa unui astfel de document, ARCOM va putea sancționa furnizorul. Mai mult, ARCOM a lansat platforme pentru consumatori, inclusiv comparator.anrceti.md, unde tarifele pot fi comparate în timp real, precum și o hartă interactivă detaliată a acoperirii cu servicii de comunicații — harta.arcom.md.
Există sau nu diferențe între calitatea conexiunii din orașe și sate?
Expertul EU4Digital Andrejs Dombrovskis a remarcat că Moldova a înregistrat progrese cu adevărat importante, în special în domeniul juridic și de reglementare, unde direcția este clar una corectă. În opinia sa, principala sarcină este acum una mai practică: investițiile în infrastructură să nu rămână în urmă, iar conexiunea de calitate înaltă să fie disponibilă peste tot, nu doar în marile orașe.
„Nu este neapărat vorba despre o întârziere și cu siguranță nu din vina Moldovei, dar țara se confruntă cu o problemă practică în desfășurarea rețelelor 5G și în utilizarea spectrului 5G. Aceasta este legată de coordonarea transfrontalieră în anumite benzi și zone geografice ale Moldovei. Autoritățile depun eforturi semnificative pentru a soluționa această problemă și pentru a asigura desfășurarea deplină a rețelelor 5G”, a explicat Dombrovskis.
În ceea ce privește diferența de calitate dintre Chișinău și zonele rurale, datele Ministerului Economiei și ale ARCOM arată că Moldova are o infrastructură bună, deoarece acoperirea cu acces mobil în bandă largă ajunge la aproximativ 99% din populație. În 2025, rata de penetrare a internetului fix a ajuns la 83,6% dintre gospodării, iar accesul prin fibră optică a crescut până la 81,6%. În mediul rural, rata de penetrare a rețelelor de fibră optică a crescut de la 59,4% la 66,4% în doar un an.
Ministerul consideră că problema reală nu constă în lipsa fibrei optice, ci în deficitul de competențe digitale în rândul populației, în special printre persoanele în vârstă și locuitorii satelor. Pentru a răspunde acestei provocări, guvernul a lansat un program de instruire prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor și rețeaua bibliotecilor publice. Cetățenii sunt instruiți cum să acceseze serviciile publice online și cum să folosească semnătura mobilă, ceea ce reprezintă o prioritate absolută în contextul digitalizării serviciilor publice.
Potrivit instituțiilor statului, Moldova se numără printre liderii Parteneriatului Estic la capitolul ritm de dezvoltare a rețelelor de generația a cincea. În martie 2025 și ianuarie 2026, ARCOM a eliberat licențe suplimentare în benzile de 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz și 3600 MHz.
În prezent, operatorii Orange Moldova, Moldcell și Moldtelecom au lansat rețele comerciale 5G, instalând în total peste 1250 de stații de bază. Acest lucru a asigurat semnal 5G pentru aproximativ 40% din populație în zonele urbane dens construite. Deja peste 227,7 mii de cartele SIM active, adică 8,3% din total, funcționează în rețelele de nouă generație. Pentru a garanta recuperarea investițiilor de milioane, statul eliberează licențe pentru spectrul de frecvențe radio pe un termen de 25 de ani.
Scopul final al tuturor acestor transformări complexe, potrivit EU4Digital, este cât se poate de simplu: oamenii nu ar trebui să se gândească la conexiune. Într-un ecosistem digital ideal, indiferent de situație — muncă, afaceri sau călătorii — comunicațiile trebuie pur și simplu să funcționeze bine, la un preț corect, asigurând o societate digitală incluzivă, fără bariere interne sau internaționale, fie că vorbim despre Moldova sau despre UE.
Luna iulie va fi caracterizată de temperaturi peste valorile normale și cantități reduse de precipitații pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Asta arată prognozele climatice.
Potrivit sursei citate, temperatura medie lunară a aerului se va situa peste norma sezonieră, care este de +20…+22°C.
Pe parcursul lunii, valorile maxime vor ajunge frecvent la +27… 32°C, iar în unele zile, mai ales la început de iulie, pot fi înregistrate chiar și +33°C.
Nopțile vor fi în general plăcute, cu temperaturi de aproximativ +14…19°C, fără variații bruște ale vremii.
În a doua jumătate a lunii, vremea ar putea deveni ușor mai stabilă, cu maxime mai des în jur de +27… 29°C, însă fără o răcire semnificativă.
În ceea ce privește precipitațiile, acestea vor fi sub media multianuală de 50–95 mm, ceea ce indică o lună iulie mai uscată decât în mod obișnuit.
Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, și președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, au cerut organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate, precum și demisia Guvernului, după declarațiile făcute de președinta Maia Sandu pe 1 iulie, în contextul scandalului de la întreprinderea de stat MoldATSA.
Igor Dodon a criticat discursul șefei statului, într-o reacție pe rețele. Parlamentarul consideră că acestea ar fi avut un caracter „aproape electoral” și că președinta Maia Sandu a vorbit despre reforme care ar fi trebuit realizate în ultimii cinci ani de guvernare.
Potrivit lui Dodon, demisiile anunțate în urma scandalului de la MoldATSA nu sunt suficiente. Acesta a acuzat guvernarea că ar fi încearcat să minimalizeze problemele din sistem și a cerut demisia guvernului și alegeri anticipate.
„E ușor să etichetezi erorile grave de sistem ca „boroboațe”. Dar unde sunt consecințele? De ce niciun demnitar cu funcție înaltă nu își dă demisia de onoare? Nu suntem în alegeri, suntem în plin control aproape dictatorial, cu responsabili concreți la cel mai înalt nivel în stat, care se fac vinovați. Iar niște demisii de ochii lumii nu mai impresionează pe nimeni. (…) A venit vremea pentru demisie de guvern și pentru anticipate atît parlamentare cit și prezidențiale, pentru a face un restart la politica țării. Asta își doresc majoritatea cetățenilor”, a scris Dodon pe rețele.
Și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a criticat declarațiile președintei Maia Sandu. Parlamentarul susține că măsurile anunțate astăzi de șefa statului ar fi trebuit implementate încă de la începutul mandatului actualei guvernări.
„Problema este că după cinci ani de guvernare ni se prezintă drept soluții exact lucrurile care trebuiau făcute încă din prima zi. Și aici apare un paradox. Dacă președinta Maia Sandu consideră sincer că sistemul actual este compromis de oamenii promovați chiar de această guvernare, atunci ar trebui să fie interesată, nu mai puțin decât opoziția, de organizarea alegerilor parlamentare anticipate. (…) Am putea ajunge într-o situație unică, în care atât opoziția, cât și actuala guvernare, ar avea același interes: organizarea alegerilor parlamentare anticipate. (…) Dacă această guvernare mai are susținerea oamenilor, să o demonstreze în alegeri”, a scris Usatîi pe rețele.
Contactați pentru o reacție, reprezentanții Președinției și ai partidului de guvernare nu au răspuns, deocamdată, solicitării NewsMaker.
Amintim că președinta Maia Sandu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 1 iulie, că neregulile de la MoldATSA și alte cazuri similare sunt incompatibile cu valorile pe care le promovează.
Șefa statului a anunțat, în acest context, un șir de măsuri, printre care revizuirea modului de numire în funcțiile-cheie, introducerea obligativității avizelor SIS și CNA pentru aceste numiri, reevaluarea consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat și reglementarea remunerației membrilor acestora.
Totodată, Maia Sandu a cerut divizarea Agenției Proprietății Publice în două entități și inițierea unui control la toate întreprinderile de stat pentru a verifica modul în care sunt gestionați banii publici. Ea a solicitat, de asemenea, Fiscului și CNA să verifice legalitatea acțiunilor „indiferent de partid, rudenie sau alte legături” și a declarat că orice sumă obținută abuziv trebuie restituită statului. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a criticat decizia din 30 iunie a Curții Constituționale, menționând că hotărârea „înseamnă că, de acum încolo, orice partid din Moldova va putea fi exclus din alegeri sau i se va limita activitatea doar în bază de suspiciuni”. Ea a anunțat că va sesiza Comisia de la Veneţia şi Secretarul General al Consiliului Europei. În replică, Curtea Constituțională a declarat că Vlah a fost invitată la ședința în care a fost examinată inclusiv sesizarea sa, unde ar fi putut expune criticile la Legea privind partidele politice, dar nu a dat curs invitației. Curtea a precizat, de asemenea, că decizia din 30 iunie ia în considerare toate constatările Comisiei de la Veneția.
Pe 30 iunie, partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare”, precum și partidul „Inima Moldovei” au pierdut litigiul la Curtea Constituțională. Acestea au contestat prevederea legală care a permis Ministerului Justiției să solicite în instanță suspendarea activității formațiunilor politice. În cazul partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”, ministerul le-a considerat succesoare ale partidului neconstituțional „Șor”, iar în cazul partidului „Inima Moldovei” – pe motiv de suspiciuni de finanțare ilegală.
Ce a declarat Vlah
Pe 1 iulie, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „într-un stat care se pretinde democratic este inadmisibil să privezi un partid de dreptul de a participa la alegeri sau să-i limitezi activitatea doar în baza unor suspiciuni”.
„Mai mult ca atât, Comisia de la Veneția, în avizul său din luna martie a anului curent, a indicat direct că un partid nu poate fi exclus din alegeri şi să-i fie limitată activitatea doar în temeiul unor suspiciuni. Indiferent de argumentele cu care a operat Curtea Constituţională, păstrarea, în Legea partidelor, a acestor prevederi abuzive este un afront adus Comisiei de la Veneţia, Consiliului Europei, în general. În perioada imediat următoare voi expedia o nouă scrisoare către Comisia de la Veneţia şi către Secretarul General al Consiliului Europei. Îi voi informa despre evoluţiile de ultima oră prin prisma avizului din luna martie, inclusiv mă voi referi şi la decizia Curţii Constituţionale din 30 iunie”, a adăugat Vlah.
Ea a mai spus că decizia Curţii Constituționale „înseamnă că de acum încolo orice partid din Moldova va putea fi exclus din alegeri sau i se va limita activitatea doar în bază de suspiciuni”. „De facto, prin decizia sa de ieri, Curtea Constituţională a dat undă verde abuzurilor şi dezmăţurilor antidemocratice”, a menționat Vlah.
Reacția Curții Constituționale
Curtea Constituțională a declarat că „nu este în măsură să comenteze declarațiile politice” ale Irinei Vlah referitoare la hotărârea din 30 iunie. „În calitatea sa de reprezentant principal al Partidului Republican „Inima Moldovei”, dna Irina Vlah a fost invitată la ședința Curții Constituționale, la care s-a examinat inclusiv sesizarea sa nr. 252g/2025, în cadrul căreia ar fi putut expune direct critica la adresa Legii privind partidele politice. Domnia sa, însă, nu a dat curs invitației”, a adăugat Curtea.
Cu referire la hotărârea din 30 iunie, Curtea a declarat că decizia „ia în considerație toate constatările Comisiei de la Veneția din Opinia amicus curiae nr. 1262/2025 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova privind statutul și măsurile referitoare la partidele succesoare ale partidelor politice declarate neconstituționale”.
„Legislatorul a prevăzut aplicabilitatea limitării activității partidului ca măsură asiguratorie în situații excepționale și doar dacă se demonstrează existența unor circumstanțe reglementate limitativ de lege, adică doar în cazurile: (i) „unor încălcări grave”; (ii) „unui pericol real și iminent” și (iii) al riscului producerii unor „consecințe iremediabile”. Totodată, Curtea a conchis că Ministerul Justiției, ca reclamant în cauză, va trebui să prezinte „argumente și probe” care justifică aplicarea măsurii. De asemenea, Curtea a ajuns la concluzia că legislatorul a acordat instanței de judecată competența de a verifica, în fiecare cauză concretă, dacă cererea reclamantului este întemeiată pe elemente factuale precise și actuale, dacă riscul invocat este real și iminent, dacă urmările posibile sunt ireparabile și dacă măsura solicitată este indispensabilă pentru prevenirea încălcării ordinii democratice”, a adăugat Curtea.
***
Amintim că, în 2025, Ministerul Justiției, în baza noilor prevederi ale Legii privind partidele politice, s-a adresat Curții de Apel Chișinău cu solicitarea de a limita activitatea partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”. Ministerul Justiției le-a acuzat că sunt partide succesoare ale partidului neconstituțional „Șor” – adică folosesc aceleași surse de finanțare, aceeași conducere și își coordonează acțiunile din același centru.
În cazul partidului „Inima Moldovei”, Ministerul Justiției a solicitat suspendarea activității partidului din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală. Anterior, NewsMaker scris că grupul de lucru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) nu a identificat urme de finanțare a partidului „Inima Moldovei” din Rusia. Astfel, pe 3 iunie 2026, Irina Vlah a cerut Ministerului Justiției să-și retragă cererea depusă la Curtea de Apel Chişinău. Ministerul Justiției a declarat că va examina solicitarea „conform competențelor și cu respectarea cadrului procedural aplicabil”.
