Susține NM

Victoriabank investește în inovații și își întărește statutul de bancă digitală. Rețeaua de bancomate, modernizată cu 100 de ATM-uri de ultimă generație

  • P.

Într-o lume în care viteza și timpul ne dictează regulile jocului, interesul din ce în ce mai pronunțat față de digitalizare nu este greu de înțeles. Atunci când ai nevoie ca lucrurile să se întâmple aici și acum, ca să te poți concentra pe ceea ce contează cu adevărat pentru tine, Victoriabank vine cu soluții.

Prin urmare, banca a achiziționat, recent, 100 de ATM-uri de generație nouă, unice pe piața din Republica Moldova, menite să satisfacă, în mod eficient, cerințele mereu în creștere ale consumatorilor.

Noile bancomate inteligente vor fi puse în funcțiune, treptat, în diverse localități din țară. Pentru prima etapă, banca va înlocui 50 de ATM-uri din Chișinău, dar și din Bălți, Orhei, Strășeni, Vadul lui Vodă cu noile bancomate smart. Vezi locul amplasării lor aici.

„Investițiile în servicii și produse digitale, care oferă o experiență de banking unică și cât mai adaptate necesităților fiecărui utilizator, este una dintre prioritățile Victoriabank. Tindem să oferim soluții noi, create de oameni pentru oameni și să migrăm pe cât de mult posibil tranzacțiile de rutină departe de linia ghișeului. Aceste bancomate de ultimă generație, care redefinesc experiența bancară, sunt încă un pas în direcția viitorului, care din punctul nostru de vedere este unul phygital – o fuziune între serviciile care pot fi efectuate cu prezența fizică în unitățile băncii și cele de la distanță, prin intermediul platformelor noastre de autoservire”, a declarat Valeriu Stratan,  directorul Centrului de Procesare Carduri de la Victoriabank.

Mai mult decât o simplă sursă de numerar

Pe lângă funcționalitatea clasică de eliberare a numerarului, în viitorul apropiat, funcționalitatea acestor dispozitive va fi extinsă, implementând-se posibilități precum: constituirea conturilor, alimentarea depozitelor și a cardurilor business, autentificarea cu date biometrice, funcționalități de video bidirecțional etc.

Modern. Prietenos. Elegant. Flexibil.

Cu ecrane tactile, mult mai mari și rezistente și un design modern, bazat pe cercetări și platforma software ce rulează pe cele mai noi tehnologii Web concentrată pe UI/UX și consumer journey, noile bancomate îți oferă o experiență unică de banking automatizat la răscrucea dintre fizic și digital.

Tehnologie contactless. Cu cardul sau cu telefonul, ai smart banking printr-o simplă atingere!

Introdu cardul în bancomat, apropie-l de cititorul contactless, folosește telefonul, smartwatch-ul, stickere, brățări, inele. Noi îți oferim soluții, tu o alegi pe cea mai potrivită pentru tine!

Un plus de siguranță

ATM-urile noi sunt dotate cu cele mai sigure seifuri, camere de supraveghere, sisteme antifraudă, încuietori mecanice sigure, senzor anti-captare numerar, oglinzi care ajută clienții să fie mai vigilenți, opțiuni de anti-skimming și filtre de confidențialitate. Toate acestea pentru un plus de siguranță și confort.

Viteză și performanță superioară

Cu o capacitate de încasare/eliberare a câte 300 de bancnote per tranzacție, noile dispozitive îți oferă viteză și îți economisește considerabil timpul petrecut la bancomat. Totodată, noile bancomate au capacitatea de a recicla de până la 4 valori nominale.

Mai pregătit de viitor 

Platforma scalabilă și modulară a noilor dispozitive oferă flexibilitatea și răspunde cerințelor consumatorilor

de astăzi, dar și la cele din viitor.

Viitor mai verde

Extinderea funcționalității cash-recycling, care presupune că aceeași bani depuși de un client sunt retrași de următorul, reduce necesitatea de alimentare a bancomatelor, care, la rândul său reduce vizitele echipei de intervenție, respectiv și emisiile de CO2. Totodată, funcționalitatea permite validarea, autentificarea, sortarea și eliberarea instantanee a numerarului depozitat, sporind, astfel, disponibilitatea banilor pentru clienți.

Călătorește în viitor, împreună cu Victoriabank, alege banking smart și digital! Optează pentru soluții inteligente!

Victoriabank investește în digitalizare

În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Investițiile în platformele digitale sunt o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Victoriabank este prima bancă care a introdus plățile cu telefonul, prin aplicația gratuită VB24 Pay, iar în 2019 – plățile cu Garmin Pay. Utilizatorii de carduri își pot gestiona conturile de la distanță prin: VB24 Web, VB24 Mobile, iar persoanele juridice – prin VB24 Business.

Prin VB24, clienții Victoriabank beneficiază de o multitudine de servicii digitale, care pot fi folosite simplu și rapid, printre care: plăți SAPI (plăți în MDL prin sistemul automatizat de plăți interbancare al Băncii Naționale a Moldovei), transfer valutar online prin SWIFT (pe bază de IBAN). De asemenea, pot fi făcute transferuri online (T2A) și pot fi deschise depozite online. Ce avantaje oferă platforma VB24 pentru persoanele fizice aflați aici, iar pentru persoanele juridice – aici.

Potrivit rezultatelor de anul trecut, Victoriabank este lider între băncile mari din țară pentru trei indicatori principali din domeniul digitalizării. Sub motto-ul #CashLess, la Victoriabank au fost înregistrate: cel mai mare număr al tranzacțiilor digitale (fără numerar) din totalul operațiunilor Victoriabank; cea mai mare valoare a operațiunilor digitale, precum și cea mai mare medie de operațiuni lunare cu un card activ.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Victoriabank simplifică și securizează plățile online pentru comercianți prin integrarea Visa Acceptance Platform

Victoriabank oferă premii de 1 milion de lei în campania de Paște

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu, după atacul asupra Kievului și încălcarea spațiului aerian al Moldovei: „Presiunea asupra Rusiei nu trebuie să slăbească”

Președinta Maia Sandu a condamnat atacul masiv al Federației Ruse asupra Kievului și noul caz de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova. Într-un mesaj publicat pe X, șefa statului a spus că acțiunile Rusiei nu indică că ar intenționa să înceteze agresiunea militară împotriva Ucrainei și că presiunea asupra acesteia „nu trebuie să slăbească”.

„1 560 de drone de la miezul nopții — unul dintre cele mai lungi și masive atacuri rusești asupra Ucrainei. Spațiul aerian al Moldovei a fost încălcat. Rusia nu încearcă să pună capăt războiului; își continuă seria de crime. Presiunea asupra Rusiei nu trebuie să slăbească”, a menționat Maia Sandu.

Amintim că, în noaptea de 13 spre 14 mai, trupele ruse au atacat Kievul. Conform celui mai recent bilanț, 8 persoane au fost ucise, iar 45 de oameni, inclusiv 2 copii, au fost răniți.

De asemenea, în după amiaza zilei de 13 mai, o dronă a survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, pe fondul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Aparatul de zbor a traversat țara din raionul Ocnița până în zona Giurgiulești. Din cauza incidentului, autoritățile au închis spațiul aerian în nordul și centrul țării.

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat incidentul, calificându-l drept „o încălcare inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale” a Republicii Moldova.

Știri similare

Moldova Digital Summit 2026 aduce în prim-plan viitorul afacerilor în era inteligenței artificiale

  • P.

Evenimentul aduce împreună companii tech, bănci, IMM-uri, startup-uri, investitori și furnizori de soluții digitale

Moldova Digital Summit 2026 va reuni lideri din tehnologie, sectorul financiar, mediul de afaceri, startup-uri, investitori și factori de decizie pentru a discuta direct despre cum pot fi folosite inteligența artificială, automatizarea și datele în business. La această ediție, o atenție deosebită este acordată agendei de business pentru toate tipurile de companii, construită pentru întreprinderile care vor să treacă de la discuții generale despre digitalizare la soluții aplicate. 

Ediția din acest an va avea loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău și pornește de la o realitate clară: transformarea digitală nu mai este doar un proiect IT. Este o condiție pentru companiile care vor să fie mai eficiente, mai competitive și mai pregătite pentru piețele regionale și internaționale

Ana Chirița, Directoare de Proiecte Strategice, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC: „Industria TIC din Republica Moldova demonstrează maturitate, capacitate de export și relevanță regională. Depășirea pragului de 1 miliard USD cifră de afaceri agregată de către rezidenții MITP confirmă că tehnologia a devenit unul dintre motoarele reale ale economiei și poate transforma toate sectoarele. La Moldova Digital Summit 2026 conectăm ecosistemul digital cu mediul de afaceri, sectorul financiar, investitorii și industriile care au nevoie de soluții aplicate pentru a deveni mai competitive și pregătite pentru viitor. Lideri regionali și locali în tehnologie vor prezenta soluții concrete pentru operațiunile companiilor, indiferent de dimensiunea acestora.”

Sesiunile de pe agenda de business vor fi susținute de companii internaționale de referință, precum Mastercard, IBM, Oracle, Samsung, Palo Alto Networks, Salesforce, UiPath, alături de companii cu expertiză solidă pe piața locală, inclusiv Orange Moldova, Orange Systems, DAAC System Integrator, EBS Integrator, Paynet, Sirius, FineGuide și altele. Împreună, acestea vor aduce în discuție soluții aplicate pentru AI, automatizare, contabilitate, HR, securitate cibernetică și transformare digitală în companii.

Agenda de business: AI și automatizarea devin instrumente de business, nu doar tehnologii de suport

Prima sesiune, Digital Transformation Roadmap, va aborda pașii concreți prin care IMM-urile pot să treacă  mai rapid de la procese manuale la operațiuni digitale. Discuțiile vor porni de la problemele reale  întâlnite frecvent în companii: postări care nu generează vânzări, dependența de Excel și dificultatea de a măsura rezultatele. Programul va include subiecte precum inteligența artificială integrată în Marketing, automatizarea și CRM-urile pentru marketing, vânzări, generare de lead-uri și urmărirea potențialilor clienți. Vor fi prezentate și soluții practice pentru contabilitate, plăți, analiză de date, ERP, cloud, tablouri de bord și raportare.

De la banking digital la banking bazat pe AI

Sesiunea „De la servicii bancare digitale la servicii bancare bazate pe inteligență artificială” va analiza modul în care sectorul financiar poate folosi inteligența artificială pentru servicii digitale mai sigure și mai rapide. Discuțiile vor mai aborda securitatea cibernetică, alinierea la standardele europene și rolul datelor bine organizate în implementarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială. Agenda va include și tema automatizării inteligente a proceselor, abordând felul în care instituțiile financiare pot accelera luarea deciziilor și pot oferi servicii mai rapide și mai relevante pentru clienți. De asemenea, sesiunea va explica și rolul unei infrastructuri moderne de plăți, inclusiv SEPA/MIA, în conectarea companiilor din Moldova la piețele externe și la modele globale de business.

Contabilitatea –  instrument strategic de business

Sesiunea „Contabilitatea de zi cu zi, transformată în instrument strategic pentru afaceri cu ajutorul inteligenței artificiale” va aduce în discuție o realitate pe care o trăiesc multe companii: contabilitatea consumă încă mult timp, implică multă muncă manuală și, de multe ori, oferă informații prea târziu pentru a sprijini decizii rapide. Discuțiile vor arată cum soluții de contabilitate în cloud și instrumente de automatizare pot reduce munca repetitivă și pot oferi companiilor acces mai rapid la datele lor financiare. O altă temă importantă va fi trecerea de la contabilitate la inteligență financiară.  Sesiunea va include și soluții practice pentru automatizarea facturilor, recunoașterea documentelor, raportare asistată de tehnologie, tablouri de bord și analiză financiară.

Resursele umane și și creștere organizațională susținută de inteligența artificială

Sesiunea va aborda modul în care inteligența artificială schimbă procesele de resurse umane   provocările valabile pentru toate industriile: proces lung de recrutare, dificultăți în identificarea candidaților potriviți pentru rolurile disponibile și fluctuația mare de personal. Discuțiile vor pune accentul de modul în care analiza datelor pot ajuta companiile să înțeleagă mai bine echipele, să identifice riscurile interne și să ia decizii mai rapide. Sesiunea va aborda subiectul  soluțiilor de învățare în module scurte și instruire integrată în companii, precum și modul în care AI poate susține redefinirea rolurilor, echipele hibride și creșterea organizațională.

Operațiuni și transformare digitală: de ce eșuează proiectele și cum pot fi reparate

Sesiunea „Operațiuni și transformare digitală” va explica de ce multe proiecte de transformare digitală nu aduc rezultatele așteptate, chiar dacă există bugete, tehnologii și intenții bune. Un prim subiect va viza reziliența companiilor în fața atacurilor cibernetice amplificate de inteligența artificială și rolul soluțiilor moderne de protecție în asigurarea continuității operaționale. Sesiunea va aborda, de asemenea, adoptarea internă a inteligenței artificiale, securitatea cibernetică drept factor de dezvoltare a businessului și utilizarea datelor pentru decizii mai bune, planificări mai clară și eficiență operațională.

De la digitalizare la reorganizarea completă a afacerii

Mesajul central al Moldova Digital Summit 2026 este clar: pentru a rămâne competitive, companiile trebuie să adopte mai rapid inteligența artificială, automatizarea și instrumentele digitale în activitatea lor de zi cu zi.

Inteligența artificială este un instrument deja folosit de companiile care vor să crească, să devină mai eficiente, să reducă pierderile operaționale, să intre pe piețe externe și să ia decizii bazate pe date. În acest context, Moldova Digital Summit 2026 devine o platformă de dialog între tehnologie, finanțe și economia reală, cu accent pe soluții digitale aplicate, relevante și ușor de implementat în companii.

Despre Moldova Digital Summit 2026

Moldova Digital Summit este principalul eveniment dedicat transformării digitale din Republica Moldova. Ediția 2026 are loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău, și este organizată sub patronajul Guvernului Republicii Moldova de către ATIC, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park și Tekwill.

Parteneri Strategici: Uniunea Europeană | Cooperarea Germană pentru Dezvoltare | Guvernul Italiei | Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) | Agenția de Investiții din Moldova | Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF) | Programul Innovate Moldova | Suedia | Regatul Unit | Elveția | Helvetas Moldova | Proiectul OPTIM | UN Women | UNICEF | Agenția Servicii Publice | Consiliul Nordic de Miniștri

Partener Diamond: Mastercard

Partener Gold: Orange Moldova

Parteneri Silver: IBM | Reliable Solutions Distributor | Provision | Palo Alto Networks | Mekanys | Salesforce | International Media Support (IMS) | Amazon Web Services | Dorna | Chateau Cojusna

Parteneri Media: AGORA | Bani.md | Diez | Forbes Moldova | FOX CO | NewsMaker | Point.md | Radio Noroc | Realitatea | Realitatea FM | Realitatea TV | rupor.md | Simpals | Știri.md | Vocea Basarabiei | The List

Parteneri de comunitate: Startup Moldova | Business Voice | Floral Soul | AmCham Moldova | Technovator

Știri similare

screenshot

Manifestație cu icoană și baloane la penitenciarul nr. 13 în susținerea lui Guțul: „Poporul găgăuz azi vă felicită”

La penitenciarul nr. 13 din Chișinău, în care este deținută bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, a avut loc o „acțiune de susținere și solidaritate”. Potrivit Canal 5, afiliat fugarului Ilan Șor, manifestația a fost organizată în contextul împlinirii a trei ani de la alegerea Evgheniei Guțul în funcția de bașcan al Găgăuziei.

La porțile penitenciarului, manifestanții au venit cu baloane, o icoană, dar și mai multe pancarte: „Pentru bașcan, pentru autonomie, pentru Găgăuzia!”, „Jos mâinile de pe Găgăuzia!”, „Guțul este bașcanul nostru”.

„Evghenia Alexandrovna, noi, locuitorii Găgăuziei, am venit azi pentru a vă felicita cu data adoptării respectului. (…) Autonomia Găgăuziei se ține ca și dumneavoastră cum vă țineți în acești pereți, în cea mai îngrozitoare închisoare din Republica Moldova. (…) V-au închis fiindcă ați devenit bașcan al Găgăuziei. (…) Poporul găgăuz vă așteaptă, crede și astăzi vă felicită. (…) Una dintre cerințe, care răsună în fiecare zi, este „libertate pentru bașcanul Găgăuziei”, a spus un manifestant.

Între timp, pe rețelele de socializare ale Evgheniei Guțul a fost postat un mesaj în numele acesteia, menționându-se că a fost transmis prin intermediul avocaților. Astfel, ea a menționat că pe 14 mai 2023 a obținut „o victorie convingătoare și remarcabilă”. „A fost o victorie a poporului găgăuz. (…) Încă din primele zile de activitate am demonstrat că știm nu doar să promitem, ci și să obținem rezultate concrete. (…) Ulterior au urmat reținerea ilegală, o urmărire penală motivată politic și încercarea de a mă lipsi, de fapt, de posibilitatea de a-mi exercita mandatul încredințat de poporul Găgăuziei. (…) Echipa noastră trece prin încercări dificile și a păstrat lucrul cel mai important – încrederea oamenilor și dorința de a lupta pentru viitorul Găgăuziei”, a adăugat Guțul.

Evghenia Guțul, de la consilier de partid la bașcan

Evghenia Guțul, necunoscută până atunci publicului larg, a fost aleasă în funcția de bașcan la alegerile din 14 mai 2023. Presa locală a scris că, din iunie 2018, a lucrat în calitate de „consilier” la Partidul „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Peste o lună a fost angajată secretară. Ea a câștigat scrutinul din Găgăuzia cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, precum și echipa politicianului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și care a susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu, care trebuia să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul. Șefa statului declara că nu se grăbește să o desemneze pe Guțul în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, preciza Sandu.

De ce a fost condamnată Guțul

Pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis aplicarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”.

Cele două au fost recunoscute vinovate de două capete de acuzare: acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complici. 

Pe lângă închisoare, în privința Evgheniei Guțul, instanța a dispus confiscarea sumei de peste 40,9 milioane de lei (40.905.637 de lei) din contul acesteia. În privința Svetlanei Popan, instanța a dispus confiscarea a peste 9,7 milioane de lei (9.748.425 de lei). Ambele au fost private de dreptul de a exercita activități legate de organizare contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și de dreptul de a fi membre ale partidelor politice, pe un termen de 5 ani. 

De asemenea, conform Procuraturii Anticorupție, instanța a dispus confiscarea în folosul statului a corpurilor delicte ridicate în cadrul perchezițiilor: mijloace financiare în sumă de aproximativ 5,8 milioane de lei și 2 telefoane mobile.

Guțul și Popan nu își recunosc vina. Acestea au contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău.

Curtea de Apel va decide pe 28 mai soarta lui Guțul

Curtea de Apel va pronunța pe 28 mai 2026 decizia în dosarul Evgheniei Guțul și al Svetlanei Popan, după ce pe 19 martie au fost încheiate pledoariile și inculpatele au avut ultimul cuvânt.

Știri similare

Grosu insistă pe extinderea vettingului judecătorilor, în pofida nemulțumirilor CSM: „Evaluarea o să fie”

Evaluarea externă a judecătorilor din primele instanțe va avea loc, indiferent de nemulțumirile Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat, într-un comentariu pentru NewsMaker, că mecanismele de autoevaluare din sistemul judecătoresc nu funcționează. Declarațiile au fost făcute pe 14 mai, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au criticat intenția autorităților de a extinde vetiingul asupra tuturor judecătorilor din primele instanțe.

„Eu le recomand: nu ardem energia, forțele pe a căuta motive de a nu face evaluarea externă. Evaluarea o să fie. Ei susțin că evaluarea nu trebuie făcută de o structură externă. – Serios? Dar de ce până acum nu au făcutr-o structurile interne, să se autoevalueze. Voi credeți că noi de viața bună am apelat la evaluarea externă? Nu, pentru că nu au fost capabili în interior”, a declarat Grosu.

Referitor la declarațiile membrilor CSM care susțin că nu au văzut proiectul de lege, Grosu a fost laconic.

„Asta deja CSM-ul să discute, o să aibă timp suficient să discute, să se uite. Esența rămâne aceeași, evaluarea judecătorilor”, a adăugat oficialul.

Ce prevede proiectul

Proiectul de lege privind extinderea vettingului asupra judecătorilor din primele instanțe a fost publicat pe 13 mai pe pagina Comisiei de la Veneția. Documentul, semnat de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, propune un model mixt de evaluare: integritatea financiară a judecătorilor din instanțele de fond ar urma să fie analizată de Comisia de evaluare externă, iar celelalte componente — etică, disciplină, reputație profesională, să rămână în competența Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor din cadrul CSM.

Potrivit notei explicative, proiectul are mai multe scopuri. Judecătorii Curții Supreme de Justiție și ai curților de apel sunt deja supuși evaluării externe, iar autorii proiectului consideră că aplicarea standardelor de integritate financiară doar la instanțele superioare ar lăsa reforma incompletă. Prin urmare, vor ca aceleași reguli să se aplice la toate nivelurile sistemului judecătoresc.

Un alt argument invocat ține de componența viitorului CSM. Judecătorii din instanțele de fond aleg majoritatea membrilor judecători ai Consiliului, iar procesul de selecție viitor nu include nicio etapă de pre-vetting. Autorii proiectului avertizează că există riscul ca viitorul CSM să fie format din judecători care nu au trecut prin niciun filtru de integritate, ceea ce ar submina credibilitatea întregii autoadministrări judiciare.

Totodată, nota explicativă semnalează că mulți judecători din instanțele de fond par să amâne în mod deliberat participarea la concursuri pentru funcții vacante, așteptând expirarea mandatului Comisiei de evaluare externă pentru a scăpa de procedura de vetting. Ca dovadă, în 2025 și 2026 nu a fost depusă nicio candidatură pentru funcțiile de judecător la curțile de apel sau de președinte și vicepreședinte la instanțele de fond.

Juristul Ilie Chirtoacă a analizat proiectul și a identificat mai multe probleme. Cea mai importantă ține de consecințele practice ale evaluării pentru judecători. Proiectul prevede că un judecător care nu atinge pragul de 40% la criteriul integritate primește calificativul „eșuat”. Problema este că proiectul nu explică ce se întâmplă concret după aceea. Legea în vigoare privind statutul judecătorului prevede eliberarea din funcție doar dacă judecătorul obține calificativul „insuficient” la două evaluări consecutive. Nimeni nu știe dacă noul calificativ „eșuat” este echivalent cu „insuficient”, dacă produce efecte imediat sau dacă sunt necesare tot două evaluări consecutive.

„Este «eșuat» echivalent cu «insuficient»? Produce efecte imediat? Este nevoie de două evaluări consecutive? Sau acest calificativ are un regim juridic distinct? În lipsa unor răspunsuri clare, consecințele evaluării rămân neclare”, a scris Chirtoacă.

Juristul ridică și întrebarea ce ține de consultări. Nota informativă menționează publicarea unui anunț pe pagina Ministerului Justiției, însă Chirtoacă subliniază că există o diferență importantă între anunțarea intenției de a elabora un proiect și consultarea reală asupra textului acestuia.

„Dacă este adevărat că CSM nu a fost consultat pe textul proiectului înainte de transmiterea acestuia către Comisia de la Veneția, acest lucru nu este în regulă. CSM nu are un drept de veto, dar excluderea sa dintr-o consultare reală riscă să afecteze încrederea în proces, chiar dacă scopul urmărit poate fi legitim”, a concluzionat juristul.

Nemulțumirile CSM

Subiectul a fost abordat în cadrul ședinței CSM din 12 mai, după ce în spațiul public au apărut informații privind elaborarea unui mecanism de „full vetting” pentru judecătorii din instanțele de fond.

Membra CSM Aliona Miron a declarat că instituția nu a primit oficial niciun proiect de lege până recent, deși reprezentanții Ministerului Justiției au vorbit public despre existența unui grup de lucru, transmite Ziarul de Gardă. Aceasta a criticat faptul că proiectul nu ar fi fost discutat mai întâi cu instituția responsabilă de autoadministrarea sistemului judecătoresc și a calificat inițiativa drept „o ingerință în prerogativele CSM”.

Miron a subliniat că membrii actuali ai CSM au trecut deja prin procedura de pre-vetting și consideră că instituția are legitimitatea și capacitatea necesară pentru a evalua judecătorii fără implicarea unui mecanism extern suplimentar. Poziția sa a fost susținută de alte membre ale Consiliului — Ioana Chironeț, Natalia Bondarenco, Livia Mitrofan și Maria Frunze.

De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției susțin că discuțiile sunt încă în desfășurare. Secretarul de stat Vladislav Cojuhari a declarat că la începutul anului a fost creat un grup de lucru format din reprezentanți ai CSM, ai Comisiei de evaluare externă, ai Ministerului Justiției și ai societății civile.

Sistemul judecătoresc din Republica Moldova are în prezent 528 de funcții de judecător, dintre care doar 349 sunt ocupate. Potrivit datelor prezentate, 85 dintre judecătorii aflați în exercițiu au trecut sau sunt în curs de a trece prin evaluarea externă extraordinară (vetting), în timp ce alți 264 nu sunt supuși acestei procedure, potrivit proiectului publicat.

Datele mai arată că, în perioada 2023 – prezent, care coincide cu mandatul actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, 58 de judecători dintre cei care nu sunt supuși evaluării externe au fost numiți în instanțele de fond.

În acest context, autorii documentului subliniază necesitatea accelerării procesului de evaluare a performanțelor judecătorilor, menționând că promovarea profesională reprezintă baza pentru majorarea salariilor în sistemul judecătoresc.

***

Amintim că președinta Maia Sandu a cerut pe 30 decembrie 2025instituțiilor responsabile să revizuiască mecanismul de vetting și să examineze posibilitatea extinderii evaluării externe asupra unui număr mai mare de judecători sau accelerarea procedurilor interne de evaluare din cadrul CSM.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Mai mulți deputați, în frunte cu Costiuc, au protestat la MAE în timp ce Popșoi îl primea pe ministrul norvegian de Externe

Un grup de deputați ai fracțiunii „Democrația Acasă” au protestat joi, 14 mai, la Ministerul Afacerilor Externe față de cazul bărbatului cu cetățenie moldovenească și ucraineană care ar fi reținut în Ucraina pentru a fi mobilizat. Parlamentarii au acuzat conducerea statului că nu ar interveni pentru a aduce moldoveanul înapoi în Republica Moldova.

Deputații Vasile Costiuc, Sergiu Stefanco, Ana Sîrbu și Alexandru Verșinin au protestat în fața sediului MAE în timp ce ministrul Mihai Popșoi întâmpina pe omologul său norvegian, Espen Barth Eide, venit la Chișinău pentru a participa la reuniunea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Politicienii au desfășurat o pancartă cu mesajul „Ucrainciuc – la libertate, Popșoi – la gunoi”.

Aceștia au acuzat autoritățile țării că nu ar întreprinde acțiuni pentru a-l aduce acasă pe bărbatul din Briceni care ar fi fost reținut la frontiera moldo-ucraineană pentru a fi trimis pe front.

„Nu este războiul nostru, fiecare moldovean are dreptul să trăiască în pace și libertate la noi, în Republica Moldova”, a spus Vasile Costiuc.

NewsMaker a solicitat un comentariu privind manifestația și acuzațiile lansate de „Democrația Acasă” de la MAE, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Amintim că, anterior, Vasile Costiuc a anunțat că un moldovean din Grimăncăuți ar fi fost reținut de autoritățile ucrainene la punctul de trecere a frontierei Rossoșanî–Briceni, urmând să fie încorporat în armată și trimis pe front. Potrivit politicianului, incidentul s-ar fi produs în timp ce bărbatul revenea în Republica Moldova, după ce își vizitase apropiații cu ocazia sărbătorilor pascale.

Bărbatul deține cetățenie moldovenească și ucraineană.

Potrivi lui Costiuc, acesta ar fi obținut cetățenia ucraineană în 2019, însă aceasta ar fi fost anulată în același an, întrucât legislația Ucrainei nu permitea la acel moment dubla cetățenie. La momentul reținerii, autoritățile ucrainene i-ar fi comunicat că, din 2023, ar fi fost adoptată o lege care prevede restabilirea cetățeniei pentru persoanele care au pierdut-o, chiar și în lipsa unei cereri. În aceste condiții, bărbatul este considerat cetățean al Ucrainei și ar putea fi mobilizat.

Ambasada Republicii Moldova la Kiev a confirmat cazul. Misiunea diplomatică a comunicat că bărbatul nu și-ar fi pierdut niciodată pașaportul ucrainean și că este tratat exclusiv ca cetățean al acestui stat, subliniind totodată că monitorizează cazul.

***

Ucraina se confruntă cu invazia Federației Ruse, care a fost declanșată pe 24 februarie 2022, la ordinul președintelui Vladimir Putin.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Ce să aleagă o afacere în Moldova: magazin pe Instagram sau un site complet
Giganții farmaceutici sau pacienții? Pe cine protejează acum legislația Moldovei (Video)
Victoriabank simplifică și securizează plățile online pentru comercianți prin integrarea Visa Acceptance Platform
Peste 50 de delegații oficiale vin la Chișinău: Škoda – partener de mobilitate al unui moment cheie pentru Republica Moldova
Rezultatele trimestriale: creșterea Iute Group, susținută de digitalizare și eficiență
Cui i se oferă salarii de peste 100 000 de lei în Moldova? Selecție de joburi actuale din luna mai
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send