NewsMaker

VIDEO „Asistăm la cele mai nedemocratice alegeri”. Guțul susține că a votat pentru continuarea proiectelor din satul ei natal – Etulia

Bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul a declarat că nu are cele mai plăcute emoții pe 5 noiembrie „deoarece cunoaștem cu toții ce s-a întâmplat cu 2 zile înainte de deschiderea secțiilor de vot”. Bașcanul a spus că „asistăm la cele mai nedemocratice alegeri”, totuși a îndemnat locuitorii din Găgăuzia să meargă la vot. Guțul a menționat că și-a dat votul pentru candidatul care va continua să realizeze proiectele din satul ei natal – Etulia. 

Pe 5 noiembrie, Guțul a fost întrebată la ce schimbări se așteaptă după ce și-a exercitat dreptul la vot.

În primul rând, vreau să menționez că emoțiile nu sunt întocmai cele mai plăcute, deoarece cunoaștem cu toții ce s-a întâmplat cu 2 zile înainte de deschiderea secțiilor de vot. Din acest motiv, nu voi comenta această întrebare. Vreau să spun că am votat pentru candidatul care va putea să continue realizarea proiectelor existente în satul meu natal – Etulia, de asemenea, care va implementa alte noi proiecte și va lucra pentru bunăstarea oamenilor, amenajarea teritoriului, dezvoltarea proiectelor de infrastructură, sociale, economice… Eu, în calitate de bașcan, împreună cu echipa mea, vom face tot posibilul pentru a realiza totul și pentru ca cetățenii Găgăuziei să fie mulțumiți de alegerea lor, de primarul ales și consiliul local”, a comunicat Guțul.

 

Ea a fost întrebată și „dacă pot fi considerate aceste alegeri corecte, în contextul refuzului unui partid de a participa la scrutin, închiderea televiziunilor și site-urilor”.

Din păcate, în perioada de independență a Republicii Moldova, asistăm la cele mai nesincere și cele mai nedemocratice alegeri. Vreau să menționez, că în locul nostru și al oamenilor se iau decizii, cine are dreptul să participe în alegeri și pentru cine să votăm. Noi nu trebuie să cădem pradă, noi trebuie să ne adunăm puterile și să mergem la secțiile de votare. Subliniez următorul fapt: în ciuda deciziilor instanțelor de judecată, a CEC-ului, guvernarea actuală face tot posibilul ca aceste alegeri să fie cele mai nedemocratice. Nu trebuie să admitem ca aceasta să se întâmple”, a menționat bașcanul.

NewsMaker a încercat să o întrebe pe bașcană mai multe informații despre gazele naturale, ea a refuzat să comenteze.

Haideți… cu două zile în urmă eu am susținut un briefing pe tema gazului…”, a reacționat Guțul. „Am vrut să concretizez, din ce țări vor fi livrate gazele naturale…”, a intervenit corespondentul NewsMaker. „Dumneavoastră puteți concretiza urmărind briefingul, eu aș fi vrut să țin un discurs și în limba găgăuză”, a conchis bașcanul.

***

Pe 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova se desfășoară alegeri locale generale în orașe (inclusiv în municipiile Chișinău și Bălți), sate (comune) și raioane, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender. În cadrul acestui scrutin vor fi aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale, respectiv 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se închid la ora 21:00.

Peste 18% dintre alegători și-au exercitat dreptul la vot până la ora 12.00. Localitatea cu cea mai ridicată prezență la vot este Pocrovca, raionul Dondușeni unde, până la această oră, se atestă o rată de circa 54 la sută. În municipiul Chișinău au votat, până la ora 12.00, circa 14% dintre alegători. Cei mai activi sunt alegătorii din sectorul Botanica al capitalei, unde au votat peste 18 mii de alegători (13,45%). La polul opus, se află sectorul Buiucani, unde au votat circa 12,63% dintre alegători. În mun. Bălți este înregistrată o prezență de 14,15% dintre cei incluși în listele electorale.

***

Amintim că Partidul „Șansă” a fost exclus din campania electorală prin decizia Comisiei Situații Excepționale din 3 noiembrie. În consecință, CEC a aplicat ștampila „RETRAS” în toate buletinele de vot.

Pe 4 noiembrie, „Șansă” a anunțat că a contestat decizia autorităților în instanță. Tot atunci, președintele formațiunii, Alexei Lungu, care și-a pierdut șansa de a candida la șefia Primăriei Orhei, și-a exprimat convingerea că dosarul va ajunge la Curtea Supremă de Justiție.

Pe 5 noiembrie, „Șansă” a anunțat că, după mai multe ore de dezbatere, Curtea de Apel nu a reușit să examineze sesizarea formațiunii politice. Ședința a fost reluată astăzi, în timp ce în țară sunt organizate alegeri, la ora 11:00. Mai târziu, pe 5 noiembrie, „Șansa” a criticat autoritățile pentru că au decis să organizeze scrutinul, chiar dacă formațiunea a atacat în instanță dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 3 noiembrie, prin care toți candidații „Șansă” au fost excluși din campania electorală, și a a anunțat că va cere declararea scrutinului din 5 noiembrie drept nul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: