NewsMaker

VIDEO „Asistăm la cele mai nedemocratice alegeri”. Guțul susține că a votat pentru continuarea proiectelor din satul ei natal – Etulia

Bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul a declarat că nu are cele mai plăcute emoții pe 5 noiembrie „deoarece cunoaștem cu toții ce s-a întâmplat cu 2 zile înainte de deschiderea secțiilor de vot”. Bașcanul a spus că „asistăm la cele mai nedemocratice alegeri”, totuși a îndemnat locuitorii din Găgăuzia să meargă la vot. Guțul a menționat că și-a dat votul pentru candidatul care va continua să realizeze proiectele din satul ei natal – Etulia. 

Pe 5 noiembrie, Guțul a fost întrebată la ce schimbări se așteaptă după ce și-a exercitat dreptul la vot.

În primul rând, vreau să menționez că emoțiile nu sunt întocmai cele mai plăcute, deoarece cunoaștem cu toții ce s-a întâmplat cu 2 zile înainte de deschiderea secțiilor de vot. Din acest motiv, nu voi comenta această întrebare. Vreau să spun că am votat pentru candidatul care va putea să continue realizarea proiectelor existente în satul meu natal – Etulia, de asemenea, care va implementa alte noi proiecte și va lucra pentru bunăstarea oamenilor, amenajarea teritoriului, dezvoltarea proiectelor de infrastructură, sociale, economice… Eu, în calitate de bașcan, împreună cu echipa mea, vom face tot posibilul pentru a realiza totul și pentru ca cetățenii Găgăuziei să fie mulțumiți de alegerea lor, de primarul ales și consiliul local”, a comunicat Guțul.

 

Ea a fost întrebată și „dacă pot fi considerate aceste alegeri corecte, în contextul refuzului unui partid de a participa la scrutin, închiderea televiziunilor și site-urilor”.

Din păcate, în perioada de independență a Republicii Moldova, asistăm la cele mai nesincere și cele mai nedemocratice alegeri. Vreau să menționez, că în locul nostru și al oamenilor se iau decizii, cine are dreptul să participe în alegeri și pentru cine să votăm. Noi nu trebuie să cădem pradă, noi trebuie să ne adunăm puterile și să mergem la secțiile de votare. Subliniez următorul fapt: în ciuda deciziilor instanțelor de judecată, a CEC-ului, guvernarea actuală face tot posibilul ca aceste alegeri să fie cele mai nedemocratice. Nu trebuie să admitem ca aceasta să se întâmple”, a menționat bașcanul.

NewsMaker a încercat să o întrebe pe bașcană mai multe informații despre gazele naturale, ea a refuzat să comenteze.

Haideți… cu două zile în urmă eu am susținut un briefing pe tema gazului…”, a reacționat Guțul. „Am vrut să concretizez, din ce țări vor fi livrate gazele naturale…”, a intervenit corespondentul NewsMaker. „Dumneavoastră puteți concretiza urmărind briefingul, eu aș fi vrut să țin un discurs și în limba găgăuză”, a conchis bașcanul.

***

Pe 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova se desfășoară alegeri locale generale în orașe (inclusiv în municipiile Chișinău și Bălți), sate (comune) și raioane, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender. În cadrul acestui scrutin vor fi aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale, respectiv 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se închid la ora 21:00.

Peste 18% dintre alegători și-au exercitat dreptul la vot până la ora 12.00. Localitatea cu cea mai ridicată prezență la vot este Pocrovca, raionul Dondușeni unde, până la această oră, se atestă o rată de circa 54 la sută. În municipiul Chișinău au votat, până la ora 12.00, circa 14% dintre alegători. Cei mai activi sunt alegătorii din sectorul Botanica al capitalei, unde au votat peste 18 mii de alegători (13,45%). La polul opus, se află sectorul Buiucani, unde au votat circa 12,63% dintre alegători. În mun. Bălți este înregistrată o prezență de 14,15% dintre cei incluși în listele electorale.

***

Amintim că Partidul „Șansă” a fost exclus din campania electorală prin decizia Comisiei Situații Excepționale din 3 noiembrie. În consecință, CEC a aplicat ștampila „RETRAS” în toate buletinele de vot.

Pe 4 noiembrie, „Șansă” a anunțat că a contestat decizia autorităților în instanță. Tot atunci, președintele formațiunii, Alexei Lungu, care și-a pierdut șansa de a candida la șefia Primăriei Orhei, și-a exprimat convingerea că dosarul va ajunge la Curtea Supremă de Justiție.

Pe 5 noiembrie, „Șansă” a anunțat că, după mai multe ore de dezbatere, Curtea de Apel nu a reușit să examineze sesizarea formațiunii politice. Ședința a fost reluată astăzi, în timp ce în țară sunt organizate alegeri, la ora 11:00. Mai târziu, pe 5 noiembrie, „Șansa” a criticat autoritățile pentru că au decis să organizeze scrutinul, chiar dacă formațiunea a atacat în instanță dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 3 noiembrie, prin care toți candidații „Șansă” au fost excluși din campania electorală, și a a anunțat că va cere declararea scrutinului din 5 noiembrie drept nul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: