Andrei Mardari / NewsMaker

(VIDEO/AUDIO) „Pe mâine să aduci 90 de oameni, fix ca duminica trecută”. Poliția a publicat interceptări din dosarul privind dezordini în masă

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a publicat interceptări, dar și filmări realizate cu camera ascunsă, precum și altele realizate în timpul perchezițiilor și protestelor organizate de Partidul „ȘOR”. Acestea au legătură cu perchezițiile desfășurate pe 4 noiembrie la Bălți, Chișinău, Drochia și Ungheni. Potrivit oamenilor legii, acestea s-au desfășurat într-un dosar privind pregătirea dezordinilor în masă, în perioada 18 septembrie și 16 octombrie 2022.

În înregistrări sunt surprinse mai multe discuții dintre sportivi care ar fi avut menirea să adune tineri cu constituție atletică, pentru a organiza provocări în timpul protestelor. Aceștia discută despre sumele de bani promise și se plâng că nu reușesc să adune un număr mai mare de persoane, întrucât mulți ar refuza să se implice. În discuții sunt menționate și „corturile” instalate de susținătorii Partidului „ȘOR”.

„M-a sunat Pașa. Mi-a spus pe mâine să aduci 90 de oameni, fix ca duminica trecută. Fix ca duminica trecută, știi ce a fost duminica trecută. La ora 2:00, tot de unde am pornit duminica trecută”, se spune în una dintre interceptări.

În alta, interlocutorii vorbesc despre suma de „100” pentru participarea la manifestații, nefiind precizată valuta la care se face referință.

„Toți m-au refuzat, nu știu cine dă mai scump. Cât le dă? Le dă 100, s-a găsit cineva acolo. Toți refuză. Măcar 10-15 să fi adunat”, se aude în altă înregistrare.

Amintim că procurorii au anunțat că au atribuit statut de bănuit față de opt persoane și au ridicat 380.000 lei în timpul perchezițiilor din 4 noiembrie. PCCOCS are bănuieli că banii ridicați au fost acumulați din activități ilicite.

„Aceștia ar fi urmat să fie folosiți pentru recrutarea, organizarea, transportarea și remunerarea persoanelor instigate spre implementarea acțiunilor de dezordine în masă”, comunică Procuratura.

Suplimentar, în cadrul perchezițiilor au fost ridicate înscrisuri de ciornă cu liste de persoane care conțin contacte telefonice, inclusiv anumite sume indicate, care se prezumă a fi sume bănești achitate în scopul înfăptuirii infracțiunii cercetate. Mai mult, au fost ridicate înscrisuri care relevă crearea unor pseudo autorități menite să uzurpeze puterea de stat.

Cele opt persoane bănuite, dintre care două femei, au vârstele cuprinse între 23 și 41 ani și sunt domiciliate în municipiile Bălți, Chișinău și raioanele Drochia și Ungheni.

Femeile sunt cercetate pentru că ar fi întreprins acțiuni de pregătire a dezordinilor în masă, care vizau inclusiv transportarea din diferite regiuni ale țării în Chișinău, a mai multor persoane, în special tineri cu o constituție atletică a corpului, printre care și anterior condamnați, instigați să comită noi infracțiuni și ilegalități.

Tinerii, potrivit procurorilor, ar fi fost cooptați în vederea opunerii rezistenței violente față de oamenii legii care asigură ordinea publică.

Mai mult, printre bănuiți se regăsesc și persoane care aveau și rolul de identificare a angajaților din poliție, care asigurau ordinea publică la proteste, pentru ca să-i intimideze și discrediteze. În ceea ce privește alte roluri în cadrul grupului criminal organizat, acestea țineau de racolarea persoanelor care să participe la destabilizări.

Potrivit legii, infracțiunea investigată se pedepsește cu închisoarea pentru un termen de la 4 la 8 ani închisoare.

Ce spune Partidul „ȘOR”

De menționat că astăzi Marina Tauber, în cadrul unei manifestații, a anunțat că oamenii legii au efectuat percheziții la președintele raionului Orhei Dinu Țurcanu, precum și la mai mulți activiști ai Partidului „ȘOR”.

Într-un comunicat de presă, emis astăzi, reprezentanții Partidului „ȘOR” au declarat că guvernarea „a fabricat, peste noapte, un nou dosar și anume „pentru pregătirea dezordinilor în masă””.

„Comunicăm că, în momentul de față, 8 reprezentanți ai Partidului „ȘOR” sunt reținuți în mod abuziv, 3 lideri locali sunt deținuți în Penitenciarul 13, 20 de persoane, dintre care 17 sunt președinți de organizații teritoriale, se află în arest la domiciliu. În cazul altor 3 persoane a fost aplicat control judiciar”, a declarat partidul.

Reprezentanții Partidului au mai adăugat că „campania de hărțuire și intimidare a opoziției continuă” – „fiind organizate noi percheziții ilegale”.

***

Amintim că, începând cu 18 septembrie, Partidul „ȘOR” desfășoară proteste în centrul capitalei. Formațiunea politică condusă de deputatul cercetat penal pentru acte de corupție Ilan Șor solicită demisia președintei țării și a actualei guvernări. În zilele de duminică, în Chișinău sunt organizate manifestații de amploare.

Menționăm că, percheziții au avut loc și pe 2 noiembrie, la sediul central al Partidului „ȘOR” din Chișinău. Atunci au fost confiscate 321 700 lei. Banii ar fi fost destinați pentru plata neoficială a salariilor, achitate în plic angajaților partidului din partea grupului criminal organizat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: