(VIDEO) Borman și pacificatorii ruși. Un filmuleț viral de pe Tik Tok a provocat discuții la Chișinău și Tiraspol

Un videoclip de pe TikTok, în care un locuitor din Moldova filmează pacificatorii la un post de pe Nistru, susținându-și dreptul de a filma la postul de pacificare, a devenit viral.  Filmulețul a acumulat rapid aproape un milion de vizualizări, în jur de 100 de mii de aprecieri și mii de comentarii. Incidentul a fost comentat și la Tiraspol, unde a fost calificat drept o provocare. NM vă spune dacă este permis într-adevăr să filmezi la posturile de pacificare și de ce aceste posturi și pacificatorii sunt adesea subiect de controverse.

Ce conține videoclipul?

Pe TikTok a apărut un videoclip în care un șofer din Moldova filmează din mașină cu telefonul mobil pacificatorii din zona de securitate. Autorul videoclipului este Maxim Borman. „Vă voi arăta cum să treceți corect de un post în Transnistria”, spune el. Apoi, deschide geamurile mașinii, pune la volum maxim un cântec patriotic ucrainean, „Oi U Luzi Chervona Kalyna”, și intră la postul misiunii de pacificare. Pacificatorii au oprit automobilul lui Borman. Totuși, nu din cauza cântecului, ci din cauza filmării, care, potrivit pacificatorilor, este interzisă pe teritoriul postului.

Autorul videoclipului, fără a opri filmarea și folosind un limbaj indecent, le demonstrează pacificatorilor că este „cetățean al Moldovei” și că poate filma unde și pe cine dorește. Borman întreabă un pacificator din ce țară este și acesta răspunde că din Rusia. Se aude vocea unei alte persoane care vorbește în română și spune că reprezintă Moldova, dar acesta nu apare în cadru. Misiunea de pacificare include reprezentanți din Rusia, Moldova și din autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană (PMR).

Pacificatorii au blocat pentru scurt timp mașina lui Borman, dar după câteva minute i-au permis să treacă.

Videoclipul a generat multe discuții. Până la momentul scrierii acestui articol, videoclipul a fost vizionat de aproape un milion de persoane, a adunat peste 100 de mii de aprecieri și peste 9 mii de comentarii.

@maxim_borman♬ оригинальный звук – Максим Борман

Cum a fost comentat acest incident la Chișinău și Tiraspol?

Incidentul a fost comentat de copreședintele Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Transnistriei, Oleg Beleakov, care a calificat ceea ce s-a întâmplat drept o provocare. NM a încercat să solicite un comentariu suplimentar de la Beleakov, dar acesta nu a răspuns la apeluri și mesaje.

Biroul pentru Reintegrare din Moldova a declarat pentru NM că incidentul a fost înregistrat de observatorii militari din Moldova și că se află  în vizorul delegației moldovenești în CUC.

„Autoritățile Republicii Moldova își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare”, au declarat aceștia.

NM a solicitat, de asemenea, o poziție oficială din partea delegației moldovenești la CUC, dar nu a primit un răspuns până acum.

NM a încercat să contacteze și copreședintele CUC din partea Moldovei, Sergiu Golovaci, dar acesta nu a răspuns la apeluri și mesaje.

Este permis să filmezi pacificatorii?

În Moldova nu există o lege care ar reglementa acest aspect. Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, a explicat pentru NM că legislația moldovenească nu prevede existența unei misiuni de pacificare pe teritoriul său. Totuși, există o decizie a CUC, iar filmarea posturilor și misiunii de pacificare este într-adevăr restricționată. Acest lucru se poate face doar cu permisiunea CUC. La posturile de pacificare sunt instalate și semne corespunzătoare care indică acest detaliu.

Cu alte cuvinte, pacificatorii aveau dreptul formal să ceară oprirea filmării.

Dar există o altă întrebare…

De ce ridică semne de întrebare însuși misiunea de pacificare?

Prezența trupelor rusești și actuala operațiune de pacificare pe Nistru, desfășurată sub egida Rusiei, îi nemulțumește pe mulți în Moldova. Pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, însăși noțiunea de „pacificatori” în ceea ce privește militarii ruși creează o disonanță.

Chișinăul susține de mult timp și consecvent transformarea actualei misiuni de pacificare într-una civilă, sub mandat internațional. În iulie 2023, Adunarea Parlamentară a OSCE a susținut această idee, însă Tiraspolul și Moscova o resping.

Mai mult, în zona de pe malul stâng al Nistrului continuă să se afle grupul operativ de trupe rusești. Prezența trupelor străine pe teritoriul Moldovei contravine Constituției țării. Retragerea acestora a fost cerută de mai multe ori de către oficialii de la Chișinău.

„Aceste posturi din zona de securitate nu ar trebui să existe, la fel cum trupele străine nu ar trebui să fie pe teritoriul țării noastre”, a declarat Flenchea. Astfel, și legitimitatea restricționării filmării pacificatorilor este, potrivit lui, o chestiune discutabilă.

Cu toate acestea, Flenchea consideră că autorul videoclipului nu a ales cel mai potrivit mod de a protesta împotriva interdicției absurde de a filma, „provocând pacificatorii, oameni care nu iau decizii și nu pot anula această interdicție”.

„Problema ar trebui ridicată în fața celor care pot lua decizii – conducerea Rusiei și conducerea Moldovei”, a adăugat Flenchea.

Ce este cu acest post?

Incidentul s-a produs la postul de pacificare nr. 9, situat pe podul de peste Nistru, lângă Vadul lui Vodă. Particularitatea acestui post este că nu separă părțile conflictului: pe ambele maluri ale râului se află teritoriu controlat de autoritățile constituționale ale Moldovei. Din acest motiv, necesitatea acestui post a fost mereu pusă la îndoială mai mult decât în cazul altor posturi.

Postul nr. 9 a mai fost subiectul știrilor anterior. În 2012, un cetățean moldovean a fost împușcat mortal aici. Tânărul, aflat la volanul unui automobil, a forțat bariera postului și nu s-a conformat cerinței de a opri. Mai târziu, el s-a întors din direcția opusă și din nou nu a respectat solicitarea de a opri. Unul dintre pacificatori a tras mai multe focuri în direcția roților mașinii. Un glonț a ricoșat și l-a lovit pe tânăr în spate. El a fost transportat la un spital din Chișinău, însă nu a putut fi salvat.

Acest incident de la postul nr. 9 a fost primul și, până acum, singurul caz mortal de utilizare a armelor în Zona de Securitate a conflictului. El a reactivat discuțiile privind necesitatea existenței posturilor dotate cu tehnică blindată și soldați înarmați în Zona de Securitate, unde principalul factor de menținere a diviziunii rămân chiar aceste posturi. La acea vreme, locuitorii din zonă au organizat proteste la posturi, cerând eliminarea lor. Cu toate acestea, posturile încă sunt acolo, iar situația nu s-a schimbat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: