VIDEO „Calea spre un destin mai bun”. De Ziua Europei, ambasadorul Jānis Mažeiks a felicitat moldovenii

Cu prilejul Zilei Europei, ambasadorul Jānis Mažeiks a venit cu un mesaj către moldoveni. Oficialul a spus că „Moldova a ales calea spre un destin mai bun” și că „Ziua Europei este un prilej de a celebra pacea și unitatea din întreg Europă”. 

„Dragi prieteni, Ziua Europei este un prilej de a celebra pacea și unitatea din întreg Europă. (…) Războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a arătat cât de importantă este solidaritatea pentru a proteja viețile oamenilor și pentru a menține prosperitatea”, a spus ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova Jānis Mažeiks.

Diplomatul a mai declarat că „Moldova a ales calea spre un destin mai bun”.

„Relațiile noastre devin tot mai strânse. (…) La 1 iunie, Moldova se va afla în centrul Europei, ca o platformă de coordonare strategică pentru țările europene de pe întregul continent pentru a promova dialogul politic și cooperare”, a menționat ambasadorul.

„Dragi cetățeni ai Republicii Moldova, în această zi permiteți-mi să vă asigur că UE este și va fi mereu alături de voi. (…) Împreună suntem puternici. La mulți ani Europa”, a declarat ambasadorul.

De menționat că sub genericul „UE-Moldova: Împreuna mai puternici”, activitățile de Ziua Europei 2023 vor avea loc pe tot parcursul lunii mai.

Anul acesta, tradiționalul Orășel European este deschis publicului din Chișinău și Leova. În capitală, Orășelul European va fi organizat pe 13 mai, în Piața Marii Adunări Naționale, urmat seara de un concert susținut de Marcel Ștefăneț – Ethno Republic, Opincuța Folk-Group, SATOSHI și formația etno-rock Zdob și Zdub.

Cetățenii din regiunea de sud a Moldovei vor putea participa la evenimentul „Orășelul European” din 20 mai, în centrul orașului Leova. Evenimentul de la Leova va culmina cu un concert susținut de ansamblul „Doina Covurluiului” din Galați, invitat de Ambasada României în Republica Moldova și ICR Chișinău, și al celebrei formații etno-rock Zdob și Zdub.

***

Precizăm că pe 9 mai, la Chișinău socialiștii și Partidul „ȘOR” organizează marșul „Regimentul Nemuritor”.

În dimineața zilei, președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Dorin Recean au fost la complexul memorial „Eternitate”. Maia Sandu a declarat că a fost la complex pentru a comemora oamenii care au fost uciși în cel de-al Doilea Război Mondial. Recean a precizat că „astăzi comemorăm, nu sărbătorim”. Și președintele Parlamentului a spus că 9 mai este „o zi a pomenirii”. El a mai adăugat că „din păcate, omenirea încă nu și-a învățat lecția”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Evghenia Guțul, aflată în penitenciar, a publicat o carte despre condițiile de detenție: „În celulă a intrat un gândac”

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată în prima instanță pentru complicitate la finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”, a scris o carte în închisoare. Volumul, intitulat „Cazul Guțul. Anatomia persecuției politice”, relatează între altele despre condițiile de detenție ale guvernatoarei. Acesta este disponibil doar online.

Cartea poate fi descărcată gratuit în limbile turcă, engleză și rusă de pe site-ul lui Guțul. „Această carte nu este nici o confesiune, nici un volum de memorii. Este doar dovada că nu m-au frânt. Iar dacă o țineți în mâini, înseamnă că am învins deja”, se arată în prefață.

Volumul cuprinde 30 de scrisori trimise și netrimise, în care Guțul își exprimă opiniile despre tensiunile dintre Chișinău și Comrat și vorbește despre „presiuni politice”, arestarea sa, dar și despre condițiile de detenție.

Acum stau într-o celulă de închisoare. Aici este umezeală și mucegai, iar noaptea aleargă gândaci și șoareci. Recent, în celulă a intrat un gândac uriaș, cât degetul meu mare. Niciodată nu am văzut așa ceva, nici măcar la sat. M-am speriat foarte tare”, scrie Guțul.

Gonzalo Boye, unul dintre avocații Evgheniei Guțul, a promovat deja cartea pe rețelele sociale. „Cartea „Cazul Guțul: Anatomia persecuției politice” conține scrisorile unei tinere femei, mamă a doi copii mici, despărțită brutal de ei din cauza unui dosar care nu are nimic de-a face cu justiția, ci ține exclusiv de persecuția politică”, a scris Boye pe platforma X.

Menționăm că apariția cărții are loc cu puțin timp înainte ca Curtea de Apel Centru să se pronunțe în dosarul în Guțul este inculpată. Sentința va fi emisă pe 28 mai.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare, în august 2025. Aceasta a fost găsită vinovată de complicitate la finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023.

Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore).

Guțul nu își recunoaște vina. Aceasta a contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: