g4media.ro

VIDEO Cazul fetiței originare din Moldova, dispărută în SUA: FBI a dat publicității ultimele imagini disponibile

Cazul straniu al dispariţiei unei fetiţe de 11 ani din Carolina de Nord, Mădălina Cojocari, a cărei mamă este originară din Republica Moldova, rămâne în atenţia publică din SUA. FBI a dat publicităţii imagini video datând din 21 noiembrie, despre care se crede că sunt ultimele în care a fost surprinsă copila, a cărei dispariţie a fost anunţată de părinţi abia după trei săptămâni, scrie G4Media.ro.

FBI a publicat marţi o înregistrare video cu Mădălina Cojocari care arată ultimul loc public unde a fost surprinsă aceasta înainte de a dispărea. Videoclipul de 20 de secunde o arată pe eleva de clasa a VI-a purtând un tricou şi un rucsac, aranjându-şi colierul şi părul în timp ce coboară din autobuzul şcolar cu puţin timp înainte de ora 17:00, la 21 noiembrie. Înregistrarea video a avut loc cu două zile înainte ca ea să fie văzută ultima dată pe 23 noiembrie, notează FOX News.

„Este cea mai recentă confirmare independentă pe care o au anchetatorii cu momentul în care Madalina ar fi fost văzută ultima dată. Ea a coborât din autobuz pe 21-11-22, la ora 16:59. Căutăm martori suplimentari din afara familiei pentru a restrânge cronologia exactă a momentului în care a dispărut”, a anunţat FBI Charlotte (statul Carolina de Nord) într-o postare pe Twitter.

Videoclipul a fost distribuit marţi după-amiază şi a fost ulterior fixat în partea de sus a paginii de Twitter a FBI Charlotte, în timp ce căutările disperate ale fetei continuă.

Între timp, poliţia din Carolina de Nord i-a arestat pe tatăl vitreg şi pe mama fetiţei, iar FBI s-a alăturat investigaţiilor începute de poliţia din oraşul Cornelius şi Departamentul de investigaţii al statului Carolina de Nord.

„Departamentul de Poliţie din Cornelius, FBI şi SBI (Biroul de Investigaţii al Statului Carolina de Nord) continuă ancheta pentru găsirea Madalinei Cojocari, în vârstă de 11 ani”, a declarat marţi după-amiază Departamentul de Poliţie din Cornelius într-un comunicat.

Mădălina are o înălţime de 1,47 metri, părul şaten şi cântăreşte 40 de kilograme.

Minora a fost văzută ultima dată la domiciliul ei din Cornelius în seara zilei de 23 noiembrie, dar a fost dată dispărută abia trei săptămâni mai târziu, pe 15 decembrie.

Angajaţii şcolii la care învăţa copila au contactat-o pe mama sa, Diana Cojocari, în mai multe rânduri pentru a se informa de ce Mădălina lipseşte de la şcoală. După contacte repetate, Diana Cojocari a mers la Bailey Middle School pe 15 decembrie 2022 şi a raportat ofiţerului de resurse şcolare că Mădălina a dispărut.

Sâmbătă, 17 decembrie, poliţia din Cornelius i-a arestat pe tatăl vitreg al fetei, Christopher Palmiter, în vârstă de 60 de ani, şi pe mama acesteia, Diana Cojocari, pentru că nu au raportat dispariţia copilului mai devreme de 15 decembrie şi în felul acesta au împiedicat ancheta.

Luni, biroul FBI din Charlotte a declarat că şi-a extins zona de căutare pentru a include Lacul Cornelius, o zonă situată la vest de oraş.

Marţi, mama fetiţei, Diana Cojocari, în vârstă de 37 de ani, a fost prezentată instanţei, iar tribunalul a decis să majoreze suma cauţiunii de la 100.000 de dolari la 250.000 de dolari, pentru a accepta eliberarea ei sub control judiciar. Tatăl vitreg al fetei, Christopher Palmiter, are un avocat din oficiu, iar suma pentru cauţiune a fost stabilită la 200.000 de dolari.

Autorităţile americane au pus până acum cap la cap datele care se cunosc în acest caz şi au stabilit următoarea cronologie a faptelor, potrivit presei americane:

Luni, 12 decembrie – Oficialii de la şcoala unde învăţa Mădălina au mers la domiciliul fetiţei pentru a vedea de ce aceasta lipseşte de luni, 21 noiembrie. Nu li s-a răspuns la uşă, aşa că au lăsat un aviz pentru absenţe.

Miercuri, 14 decembrie – Mama Mădălinei, Diana Cojocari, îl sună pe consilierul şcolar şi solicită o întâlnire în legătură cu fiica sa. Diana i-ar fi spus consilierului că o va aduce pe Mădălina la şcoală joi şi va discuta despre absenţe.

Ofiţerul pentru resurse şcolare vorbeşte cu Diana Cojocari, iar mama îi spune că a văzut-o ultima dată pe Mădălina la 23 noiembrie la ora 22:00. Ea susţine că Mădălina a intrat atunci în camera ei pentru a se culca.

Femeia mărturiseşte că ea şi soţul ei, Christopher Palmiter, s-au certat în acea noapte, iar în dimineaţa următoare el a plecat la casa familiei lui, în Michigan, pentru a lua nişte lucruri.

Mama spune că s-a dus să o verifice pe Mădălina în jurul orei 11:30, pe 24 noiembrie, şi a observat că fata nu era în camera ei. Femeia susţine că a aşteptat apoi până sâmbătă, 26 noiembrie, la ora 19.00, când soţul său s-a întors acasă, crezând că a plecat cu el. Când l-a întrebat unde este Mădălina, acesta a spus că nu ştie. El susţine că nu a văzut-o pe Mădălina în ziua în care a plecat de acasă şi crede că ultima dată când a văzut-o a fost cu o săptămână înainte de călătoria sa.

Întrebată de ce nu a raportat dispariţia Mădălinei, mama a declarat că se temea că ar putea începe un conflict între ea şi soţul ei.

Joi, 15 decembrie – Diana Cojocari raportează oficial că Mădălina a dispărut.

Sâmbătă, 17 decembrie – Cei doi soţi sunt arestaţi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bbc.com/în imagine: Alina Juk

„Poți să aduci bani din Moscova”. BBC s-a infiltrat într-o rețea secretă care vizează alegerile din Moldova: investigație

Jurnaliștii de la BBC susțin că, cu ajutorul unui reporter sub acoperire, s-au infiltrat într-o rețea secretă finanțată de Rusia, care încearcă să influențeze alegerile parlamentare din Republica Moldova. Potrivit BBC, rețeaua plătește membrii săi pentru a publica propagandă pro-rusă și știri false, precum și pentru a identifica susținători ai opoziției pro-ruse și a realiza sondaje. BBC susține că a descoperit legături între rețeaua pro-rusă, politicianul fugar Ilan Șor și organizația „Eurasia”.

Pe 21 septembrie, BBC a notat că jurnaliștii săi s-au infiltrat în rețea prin aplicația Telegram, folosind un link trimis de un informator.

Potrivit sursei, reportera BBC Ana și alți 34 de recruți au primit invitația de a participa la seminare online secrete, unde „se formau operativiști”. Printre titlurile seminariilor se număra, de exemplu, unul intitulat „Cum să parcurgi drumul de la bucătărie la lider național”. Conform BBC, Ana și ceilalți erau testați regulat asupra cunoștințelor dobândite.

În cele din urmă, coordonatoarea rețelei, Alina Juk, a luat legătura cu reportera BBC. Potrivit sursei, profilul Alinei Juk de pe rețelele sociale indică faptul că este din regiunea transnistreană, iar contul ei de Instagram arată că, în ultimii ani, a vizitat de mai multe ori Rusia. Juk i-a spus Anei că va fi plătită cu 3.000 de lei moldovenești (170 de dolari SUA) pe lună pentru a posta pe TikTok și Facebook înainte de alegeri, iar banii urmau să fie primiți prin Promsviazbank (PSB).

După rezolvarea formalităților, Ana și ceilalți recruți au fost instruiți cum să posteze pe rețelele sociale folosind ChatGPT. Li s-a explicat că „conținutul atrage utilizatorii dacă imaginea reflectă satiric realitatea”, dar utilizarea excesivă a inteligenței artificiale trebuie evitată, pentru ca postările să fie percepute ca „organice”.

În grupul de Telegram, Ana și BBC au avut acces la instrucțiunile anterioare pentru recruți. Potrivit BBC, la început li se cerea să posteze mesaje patriotice despre personalități istorice din Moldova, dar treptat cerințele au devenit deschis politice.

BBC notează că Anei i s-a cerut să posteze acuzații nefondate, inclusiv că guvernarea actuală a Moldovei ar plănui să falsifice rezultatele alegerilor, că posibila aderare a Moldovei la UE ar depinde de implicarea cetățenilor în comunitatea LGBTQ+ și că președinta Sandu ar sprijini traficul de copii. Sursa menționează că, în cadrul operațiunii, angajații infiltrați ai BBC au publicat doar mesajele care corespundeau faptelor și într-o cantitate limitată.

BBC notează că a dorit să afle cine mai face parte din rețea, descoperind că aceasta include cel puțin 90 de conturi TikTok, unele mascate ca agenții de știri. Conturile au publicat mii de videoclipuri, adunând peste 23 de milioane de vizualizări și 860.000 de aprecieri de la începutul lui ianuarie.

Publicația și-a împărtășit concluziile cu Laboratorul american de Cercetări Criminalistice Digitale, care a declarat că rețeaua pro-rusă ar putea fi mult mai mare. Conform datelor lor, de la începutul lunii ianuarie, conținutul rețelei a strâns 55 de milioane de vizualizări și peste 2,2 milioane de aprecieri pe TikTok.

Potrivit BBC, răspândirea dezinformării nu este singura activitate a rețelei. Coordonatoarea Alina Juk i-a oferit Anei, de asemenea, 200 de lei moldovenești (12 dolari SUA) pe oră, în numerar, pentru a realiza un sondaj neoficial în rândul locuitorilor Chișinăului despre preferințele lor electorale. Înainte de a începe sarcina, recruții au fost instruiți cum să influențeze respondenții și să înregistreze în secret vocile celor care susțineau opoziția pro-rusă. Juk a explicat că înregistrările ar putea fi folosite pentru a „preveni falsificarea rezultatelor” și pentru a demonstra o eventuală victorie nedreaptă a PAS.

BBC notează că a obținut dovezi că rețeaua în care s-a infiltrat corespondentul său este finanțată din Rusia. Ana a interceptat și a filmat conversația Alinei Juk, care solicita bani din Moscova. „Ascultă, poți să aduci bani din Moscova… Trebuie să le plătesc salariile oamenilor mei”, îi spunea Juk unui interlocutor necunoscut. Publicația scrie că nu este clar cine i-a trimis exact banii, dar BBC a reușit să identifice legături între rețea și Ilan Șor prin intermediul ONG-ului „Eurasia”. BBC a descoperit, de asemenea, fotografii ale coordonatoarei Anei, Alina Juk, pe site-ul „Eurasia”, iar unul dintre grupurile de pe Telegram, în care a fost adăugată Ana, se numește „Liderii Eurasia”.

Publicația notează că a cerut un comentariu de la Ilan Șor, conducerea „Eurasia” și de la Alina Juk, dar nu a primit răspuns.

***

Organizația „Eurasia” a fost înregistrată la Moscova, în aprilie 2024, pe numele lui Nelli Parutenco, fost trezorier al Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023. „Eurasia” a sponsorizat plăți pentru pensionarii și bugetarii din Găgăuzia – regiune condusă de exponenți ai lui Ilan Șor, precum și alte inițiative care au legătură cu oligarhul fugar. Președinta Consiliului de administrație este deputata Dumei de Stat Aliona Arșinova, de la Partidul „Rusia Unită”. Organizația figurează pe lista de sancțiuni a SUA din septembrie 2024 pentru implicarea în destabilizarea Moldovei.

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, împreună cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, stabilindu-se ulterior în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul și se află în Federația Rusă. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri de peste 5 miliarde de lei. Șor a contestat decizia, susținând că nu se conformează acesteia, iar pe 13 decembrie 2024 Curtea Supremă de Justiție a menținut sentința. El figurează pe listele de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii, Canadei și UE pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: