Andrei Mardari / NewsMaker

VIDEO Grantul de €100 mln oferit de România va ajunge la grădinițe, școli, teatre și mass-media

Premierul Natalia Gavrilița a oferit detalii despre cum planifică Guvernul să fie cheltuiți banii din grantul în mărime de 100 mln euro, oferit de România. În cadrul unui briefing din 8 februarie, prim-ministrul a precizat că decizia finală va fi luată în colaborare cu Bucureștiul, însă Guvernul de la Chișinău propune alocarea celei mai mari părți din acești bani pentru proiectele de dezvoltare locală și regională, dar și pentru unele inițiative culturale și sprijin a mass-media.

Premierul țării a precizat că, printre deciziile care urmează a fi luate, se numără cea legată de reducerea și eliminarea unor tarife de roaming, construcția și reparația unor poduri (este vorba în mod special despre podul de la Ungheni). De asemenea, vineri urmează a fi semnat acordul prin care România va acorda Moldovei un grant în mărime de 100 mln euro.

Îl vom putea accesa pe parcursul următorilor ani. Istoria acestei decizii este una lungă. Încă în 2014, Guvernul României și-a asumat o decizie similară. Pe parcursul anilor, Guvernele R. Moldova au putut absorbi doar aproximativ 35 mln din această sumă. Restul sumei, din cauza atitudinii guvernării precedente, a fost oprită. Una din primele acțiuni ale noului Guvern a fost să convingă partea română să revadă decizia”, a explicat Gavrilița și a remarcat că programul este repornit cu suma reîntregită.

Proiectele spre care vor merge banii urmează să fie convenite de ambele părți.

Eu vă pot spune care este intenția noastră: în primul rând, ne dorim ca cea mai mare parte din această sumă să suplinească sumele alocate Fondului de dezvoltare regională și locală, pornit de Guvern acum câteva luni pentru dezvoltarea localităților și îmbunătățirea condițiilor de trai”, a punctat premierul.

Potrivit șefei Guvernului, banii vor fi utilizați pentru îmbunătățirea condițiilor din grădinițe, școli, iluminare stradală, proiecte de antreprenoriat social, ș.a. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va desfășura, pe 9 februarie, consultări cu primarii pentru a identifica varianta optimă de depunere a dosarelor și atribuirea sumelor de finanțare pentru proiectele în cadrul Fondului de dezvoltare regională și locală. Premierul a subliniat că fondurile nu vor fi alocate conform unor criterii politice.

De asemenea, o parte din grantul oferit de București va fi utilizat pentru proiecte culturale, precum investiții în Teatrul Național, Sala cu Orgă și alte incinte culturale, dar și proiecte mass-media.

Ședința comună a Guvernelor României și R. Moldova se va desfășura pe 11 februarie.

Amintim că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat anterior că Guvernul Republicii Moldova este în curs de elaborare a proiectului „Satul european”, care prevede investiții, anuale, de 100 mln de euro.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Război împotriva cărților” în Parlament? Deputații au denunțat cu scandal un nou acord cu CSI

Republica Moldova va denunța Acordul privind colaborarea în domeniul editării, difuzării cărții și poligrafiei, semnat pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI). Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat în prima lectură de Parlament, în cadrul ședinței plenare din 28 iulie. Examinarea documentului a fost marcată de tensiuni: în timp ce fracțiunile socialiștilor și comuniștilor au criticat inițiativa, acuzând majoritatea parlamentară că duce „un război împotriva cărților”, deputații formațiunii de guvernământ PAS au argumentat că Republica Moldova nu mai poate continua cooperarea în domeniul editării și difuzării cărților cu Federația Rusă, întrucât acest stat cenzurează sectorul editorial.

Acordul privind colaborarea în domeniul editării, difuzării cărții și poligrafiei în cadrul CSI a fost semnat în 1995, la Almatî.

Inițiativa de denunțare a documentului a fost înaintată de Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe, care argumentează că acordul nu mai corespunde intereselor naționale ale Republicii Moldova și necesităților de dezvoltare ale sectorului cultural și editorial.

Potrivit autorilor, în contextul promovării obiectivului de integrare europeană și al diversificării cooperării internaționale, Republica Moldova își orientează eforturile spre platformele europene care oferă instrumente mai eficiente de susținere a culturii, educației, cercetării, industriilor creative și schimburilor culturale internaționale, precum „Orizont Europa” și „Europa Creativă”.

Examinarea proiectului de lege a fost marcată de discursuri acide între deputații formațiunii de guvernământ și cei ai opoziției, în special reprezentanții fracțiunilor socialiștilor și comuniștilor.

Explicația oficială a așa-numitului Minister al Culturii este un exemplu de primitivism. Mă refer acum la curentul artistic. Se pare că încetăm cooperarea în domeniul editării de carte din cauza integrării noastre europene. Astfel, lista criteriilor unei eurointegrări de succes, care până acum includea închiderea unor instituții media, cenzura, raidurile polițienești cu caracter represiv și construirea unor verticale de putere ale unui „verișorism” triumfător, s-a completat și cu un război dus cu înverșunare împotriva cărților. Ce exemplu minunat! În ce cluster îl vom încadra?”, a declarat deputatul comunist Constantin Starîș.

De cealaltă parte, deputații PAS au susținut că Republica Moldova nu mai poate continua colaborarea în domeniul editării și difuzării cărților cu Federația Rusă — stat semnatar al acordului — deoarece aceasta cenzurează sectorul editorial.

Acest acord aparține unei alte epoci, altei paradigme. Este depășit. În calitate de stat candidat la Uniunea Europeană, nu putem rămâne prizonieri ai acestor acorduri depășite care ne leagă, măcar și simbolic, de o țară care nu respectă cartea și editorii. Da, Rusia nu respectă cartea și editorii. (…) Rusia a pornit o ofensivă împotriva cărților și libertății de exprimare. După invazia Ucrainei, în Rusia au fost eliminate circa 600 de titluri de carte din circuitul editorial. Peste 50 de scriitori au fost numiți agenți străini, editorii și librarii au fost supuși dosarelor administrative și penale. Librarii aplică avertismente pe cărțile autorilor declarați agenți străini. Le împachetează, le învelesc în hârtie gri, le ascund sub alte cărți, le ascund în sertare. Pentru că legea rusească nu interzice expres aceste cărți, dar librarii sunt prudenți. (…) În primul trimestru al acestui an, tirajul de cărți din Rusia a scăzut cu 26%. Este răspunsul pieței de carte la cenzura instaurată de Kremlin”, a declarat deputatul PAS Marcel Spătari.

Totodată, parlamentarul a dat asigurări că denunțarea acordului nu va duce la dispariția cărților în limba rusă din Republica Moldova, urmând să existe în continuare posibilitatea importării acestora.

Vă îndemn să cumpărați aceste cărți și alte cărți! Și să citiți, în orice limbă! Pentru că oamenii care citesc sunt mai greu de manipulat, propaganda poate televiziunile și rețelele sociale, însă cartea păstrează ceea ce propaganda încearcă să șteargă – memoria, adevărul și libertatea de gândire”, a adăugat el.

În cele din urmă, proiectul de lege privind denunțarea acordului a fost adoptat în prima lectură, cu votul a 58 de deputați.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: