Vicepreședinta Partidului „ȘOR”, deputata Marina Tauber, susține că s-ar pregăti arestarea și percheziționarea sa. Deputata declară că „măsuri represive”, în spatele cărora ar fi partidul de guvernare, s-ar pregăti și în privința colegilor săi de partid. „Noi nu ne temem de presiuni. Nu ne speriați!”, a declarat Tauber într-un live susținut pe 16 iunie pe Facebook. Contactați de NM, reprezentanții Procuraturii Generale (PG) și ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au menționat că nu comentează declarațiile politice.
Deputata Marina Tauber susține că a fost anunțată că ar putea fi arestată în zilele apropiate, iar acțiunile ar avea loc în contextul protestului planificat pentru duminică.
„Conform informațiilor pe care le-am primit recent, în contextul protestului din 19 iunie și din cauza că la acest protest pașnic va veni toată țara, eu voi fi arestată mâine sau, probabil, vor fi efectuate percheziții. De asemenea, vor fi aplicate alte măsuri în ceea ce privește și alți membri ai echipei noastre. Mâine veți asista la un nou show, care va arăta care este prețul luptei partidelor de opoziție în țara noastră”, a menționat Marina Tauber.
Solicitată de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a refuzat să comenteze acuzațiile Marinei Tauber. Potrivit reprezentantei PG, Mariana Cherpec, Procuratura „nu comentează acuzațiile politice”.
Amintim că, pe 26 mai, cu votul deputaților PAS și cei ai Partidului „ȘOR”, Marina Tauber și colegul său de partid, Ilan Șor, au rămas fără imunitate parlamentară. S-a întâmplat în urma solicitării Procuraturii, în vederea reținerii, arestării percheziției și tragerii la răspundere penală celor doi lideri ai Partidului „ȘOR”. Ei sunt cercetați penal pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani. Marina Tauber și Ilan Șor susțin că ar fi vorba despre o „răfuială politică”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Pentru mulți locuitori ai satelor din Moldova, fântâna rămâne principala sursă de apă, iar fosa septică sau latrina – singura soluție în lipsa canalizării. Trei echipe de tineri au monitorizat situația apei în mai multe localități din patru raioane ale Republicii Moldova. Rapoartele, publicate de Centrul Român de Politici Europene, scot la iveală diferite probleme de la o comunitate la alta. Ce apă ajunge în paharele oamenilor și cât de mult are de suferit mediul? NewsMaker a analizat constatările și a discutat cu experți despre riscurile pentru sănătate și mediu, precum și consecințele lipsei canalizării.
Văratic: amoniu peste limita admisă în apa din apeduct
În comuna Văratic, raionul Rîșcani, sistemul centralizat de apeduct deservește 760 de gospodării și asigură acces la apă pentru aproximativ 90% din populație. Apa provine din sonde arteziene. În schimb, localitatea nu dispune de un sistem centralizat de canalizare pentru gospodării. Majoritatea folosesc sisteme individuale de evacuare a apelor uzate, precum fose septice sau latrine.
Raportul prezintă rezultatele analizelor chimice și sanitaro-microbiologice ale apei din apeduct, realizate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Acestea arată că apa este conformă din punct de vedere microbiologic: nu au fost depistate E. coli, enterococi intestinali sau bacterii coliforme. pH-ul s-a încadrat în limitele normale, sulfații și fierul – în limita admisă, iar nitrații și clorurile – sub limita admisă.
În cazul amoniului, însă, a fost înregistrată o concentrație de 2,34 mg/l, în timp ce limita indicată în raport este de 0,5 mg/l. Duritatea totală a apei a fost de 3,2 dH, sub pragul minim de 5 dH indicat în document. Raportul concluzionează că apa din apeduct este conformă microbiologic și pentru majoritatea parametrilor chimici, dar neconformă în ceea ce privește amoniul și duritatea.
Experta în sănătate publică Luminița Suveică spune că depășirea limitelor admise înseamnă că apa nu mai poate fi considerată potrivită pentru consum. Potrivit ei, o astfel de apă ar trebui folosită mai degrabă în scopuri tehnice.
„Apa care depășește normativele igienice poate afecta și tractul gastric și poate face chiar și probleme de dereglări hormonale. (…) Amoniul este cel care poate să ducă inclusiv intoxicații”, a explicat Suveică pentru NM.
Experta precizează că efectele nu apar neapărat imediat, așa cum se întâmplă în cazul unei intoxicații alimentare. Potrivit ei, consumul unei ape neconforme pe o perioadă îndelungată poate contribui la apariția unor probleme cronice de sănătate.
Monitorii au analizat și situația râului Ciuhur. Raportul indică drept probleme riscul de poluare provenit din gospodării și activități agricole, depozitarea deșeurilor pe maluri, eroziunea terenurilor, colmatarea și reducerea debitului în perioadele secetoase.
Ilia Trombițchi, expert de mediu și director al organizației Eco-TIRAS, a avertizat, într-un comentariu pentru NM, că reducerea adâncimii râului și încetinirea curgerii apei pot afecta întregul ecosistem. Vara, apa se încălzește mai repede, iar cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce poate duce inclusiv la mortalitatea peștilor și dispariția unor organisme acvatice.
Potrivit expertului, colmatarea și reducerea debitului favorizează și înmulțirea vegetației, iar în timp unele sectoare ale râului se pot transforma în zone cu apă stătătoare. Totodată, scade capacitatea naturală a râului de a se autoepura.
Problemele pot avea consecințe și pentru localitățile din apropiere. Trombițchi spune că reducerea debitului limitează cantitatea de apă disponibilă pentru irigare, adăparea animalelor și stingerea incendiilor, iar scăderea nivelului râului poate afecta terenurile din luncă și nivelul apei din fântânile localităților din apropiere.
Pentru îmbunătățirea situației, expertul recomandă plantarea arborilor și arbuștilor de-a lungul râului și afluenților, aplicarea unor măsuri împotriva eroziunii pe terenurile agricole și curățarea punctuală a celor mai colmatate sectoare ale albiei și a izvoarelor care alimentează râul. El consideră necesară și inventarierea barajelor, iazurilor și captărilor de apă din bazinul Ciuhurului, precum și prevenirea deversării apelor uzate neepurate.
În ceea ce privește apele uzate, Primăria Văratic a comunicat că nu există cazuri confirmate de deversare directă în Ciuhur și că nu au fost identificate zone cu scurgeri sau deversări directe în râu.
Apă neconformă și nitrați în fântâni la Delacău și Dubăsarii Vechi
O altă echipă a analizat situația apei în Delacău, raionul Anenii Noi, și Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni.
Potrivit raportului, în Delacău, aproximativ 70% dintre locuitori folosesc apa din fântâni și izvoare, iar circa 30% dintre gospodării beneficiază de sisteme individuale de aprovizionare cu apă. Satul nu dispune nici de sistem centralizat de alimentare cu apă, nici de canalizare cu stație de epurare.
În cadrul monitorizării au fost efectuate două analize preliminare cu un tester de teren – la un izvor și la o fântână. Aparatul a măsurat pH-ul, cantitatea totală de săruri dizolvate și conductivitatea electrică.
Apa din izvor a avut un pH de 6,56, valoare aflată la limita inferioară a intervalului de 6,5–8,3 indicat în raport. În cazul fântânii, pH-ul a fost de 6,21, sub această limită.
La Dubăsarii Vechi, aproximativ 80% dintre gospodării sunt conectate la sistemul centralizat de alimentare cu apă. Localitatea nu dispune însă de stație de epurare a apelor uzate.
Aici, monitorii au analizat izvoare din zona Stânca, fântâni publice din diferite sectoare ale satului, apa din sistemul centralizat, cea de la ghereta de filtrare, apa filtrată în gospodării și apa comercializată.
În izvoarele din zona Stânca, valorile nitraților au fost cuprinse între 25 și 35 mg/l. În fântânile publice, acestea au variat între 50 și 250 mg/l. Raportul menționează că apa din sistemul centralizat a avut valori stabile ale parametrilor analizați, încadrate, în general, în limitele admise. Apa filtrată și cea comercializată au înregistrat cei mai buni indicatori dintre sursele analizate.
Luminița Suveică avertizează că apa cu un nivel ridicat de nitrați nu devine sigură pentru consum nici după fierbere. În asemenea cazuri, spune experta, apa ar trebui folosită doar în scopuri tehnice. „Apa care este poluată cu nitrați nu poate fi fiartă, fiindcă nitrații nu dispar. Adică este o apă care poate să fie doar tehnică folosită și atât”, a explicat Suveică.
Experta consideră că autoritățile locale, împreună cu instituțiile responsabile de sănătatea publică, ar trebui să verifice apa din fântâni de două ori pe an – primăvara și toamna. Analize suplimentare ar trebui efectuate după ploi abundente sau inundații, precum și atunci când în apropierea surselor de apă există gunoiști.
În cazul în care apa nu corespunde normelor, inclusiv din cauza unei concentrații ridicate de nitrați, Suveică spune că aceasta nu ar trebui consumată. Experta consideră că autoritățile trebuie să asigure accesul populației la apă potabilă sigură, cu o atenție deosebită pentru școli și grădinițe.
„Apa trebuie să fie potabilă, să corespundă normelor”, a declarat Suveică. Potrivit expertei, este nevoie și de o mai bună informare a populației cu privire la riscurile pentru sănătate ale consumului de apă neconformă.
Ce riscuri apar în satele fără canalizare
Atât în Delacău, cât și în Dubăsarii Vechi – ca în multe ale localități din Moldova – lipsește sistemul centralizat de canalizare și nu există stații de epurare. Apele uzate sunt gestionate prin sisteme individuale – fose septice și latrine. Raportul indică, în acest context, necesitatea monitorizării impactului potențial asupra resurselor subterane.
Luminița Suveică spune că lipsa canalizării poate afecta calitatea apei din fântâni. Potrivit expertei, apele uzate din fosele septice și latrine se pot infiltra în sol și pot polua apele subterane: „Este riscul de poluare și chimică, dar și de poluare cu diverse bacterii”, a explicat experta.
Izvor în pădure, Delacău
La rândul său, Natalia Ciobanu-Chetrari, șefă interimară a Departamentului Alimentări cu Căldură, Apă, Gaze și Protecția Mediului din cadrul UTM, conferențiară universitară și ingineră în proiectarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, consideră că soluția cea mai eficientă pentru sate este conectarea la sisteme centralizate de canalizare.
„În momentul în care un cetățean deversează apele murdare din gospodărie, deja acolo începe o nouă poluare a apelor subterane, poluarea solului, poluarea mediului”, a explicat Ciobanu-Chetrari pentru NM.
Specialista avertizează că fosele septice, dacă nu sunt amenajate și exploatate corect, pot duce la poluarea solului și a apelor subterane.
În opinia sa, chiar dacă investiția inițială într-un sistem centralizat este mare, aceasta este mai eficientă pe termen lung. Ciobanu-Chetrari propune ca localitățile rurale mici să fie conectate la sistemele centralizate ale centrelor raionale sau ca mai multe sate să utilizeze în comun o stație de epurare.
„Propunerea mea e ca toate localitățile mici, în general localitățile de tip sătesc, să fie conectate la sistemul centralizat dintr-un centru raional”, a declarat specialista.
Potrivit ei, astfel de sisteme ar putea fi gestionate de personal calificat, iar calitatea apei ar putea fi monitorizată de laboratoare specializate.
Saca: o rigolă colmatată crește riscul de inundații
În satul Saca, din comuna Ghelăuza, raionul Strășeni, echipa de monitorizare s-a concentrat pe o altă problemă – starea infrastructurii pentru evacuarea apelor pluviale.
Potrivit raportului, râpa sau rigola din localitate este afectată „într-un grad semnificativ” de colmatare, ca urmare a acumulării de deșeuri vegetale și materiale naturale. Situația reduce capacitatea de scurgere a apelor pluviale.
Rigola de la Saca
Colmatarea rigolei generează riscuri suplimentare pentru mediu și comunitate, inclusiv stagnarea apelor, apariția mirosurilor neplăcute, posibile inundații locale și afectarea condițiilor de sănătate și siguranță pentru populație.
Raportul indică că, în ultimii ani, nu au fost raportate gospodării afectate. În unele zone însă, rigola este colmatată până la nivelul terenului sau al pășunilor, ceea ce îi reduce capacitatea de evacuare a apei în perioadele cu precipitații abundente.
Ilia Trombițchi spune că, în cazul unor ploi torențiale, capacitatea redusă a rigolei de a prelua apa poate duce la inundarea gospodăriilor, subsolurilor, grădinilor și drumurilor din apropiere. Totodată, curenții puternici de apă pot eroda solul și drumurile și pot afecta podețele și alte elemente ale infrastructurii.
Expertul atrage atenția și asupra riscului de poluare a surselor de apă. Apele pluviale care traversează străzi, curți și gospodării pot antrena deșeuri, îngrășăminte și alte impurități, care pot ajunge ulterior în fântânile de mică adâncime. Iar apa care rămâne blocată în sectoarele colmatate poate favoriza înmulțirea țânțarilor și apariția mirosurilor neplăcute.
Pentru reducerea acestor riscuri, Trombițchi recomandă curățarea rigolei de nămol, deșeuri, crengi și vegetație, precum și verificarea și curățarea podețelor de sub drumuri și de la intrările în gospodării. În sectoarele expuse eroziunii, expertul recomandă consolidarea malurilor prin vegetație, pavare sau gabioane.
O altă soluție propusă este amenajarea unor mici zone de sedimentare, care să rețină solul și nisipul înainte ca acestea să ajungă în rigolă. Expertul consideră necesară și verificarea periodică a stării acesteia de către autoritățile locale, în special înaintea sezonului cu ploi abundente.
Monitorii recomandă, la rândul lor, decolmatarea periodică a rigolei, îndepărtarea nămolului și a resturilor vegetale, precum și plantarea vegetației pentru stabilizarea solului.
Pe lângă problemele legate de apă, monitorii au analizat și gestionarea deșeurilor, starea spațiilor verzi și a pădurilor, precum și modul în care autoritățile locale aplică politicile de mediu. Mai multe detalii – AICI.
Materialul a fost elaborat în cadrul proiectului „EmpowerYouth: participarea tinerilor și implicarea în procesul de luare a deciziilor la nivel local”, implementat de A.O. Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene de la Chișinău, filiala Centrului Român de Politici Europene (CRPE) de la București. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a EACEA. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
