Imagine simbol/zonadesecuritate.md

VIDEO Ministerul Apărării, despre „militarizarea” Moldovei: „Nu vom crește numărul de militari și tehnică. Vom moderniza armata”

Republica Moldova nu își propune să crească numărul de militari și de tehnică militară, dar să modernizeze armata națională. Declarații în acest sens au fost făcute de secretarul de stat al Ministerului Apărării Valeriu Mija, într-un interviu pentru „Zona de securitate”. Potrivit oficialului, așa-zișii termeni de „militarizare” sau „înarmare” a Moldovei sunt folosiți greșit, cu scopul de a induce în eroare, or, spune el, singurul scop al Ministerului este „modernizarea” armatei naționale.  

„Sunt foarte mulți termeni folosiți de actorii politici, jurnaliști pentru a duce în eroare. Ce înseamnă militarizare? Noi și așa suntem militari. Ei au în vedere că noi vrem să creștem numărul de militari și tehnică. Nu este corect. Noi vorbim despre modernizare. Militarizarea nu este un termen corect. Corect este modernizarea. (..) Noi avem arme. Noi nu pune scopul de înarmare. Avem scopul de modernizare”, a declarat Valeriu Mija.

Secretarul de stat de la Ministerul Apărării neagă că ajutorul financiar în valoare de 40 de milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană în beneficiilor Forțelor Armate ale Republicii Moldova, ar avea vreo legătură cu războiul din Ucraina. Potrivit lui, pachetul a fost negociat în ianuarie-februarie curent, până la declanșarea invaziei ruse în Ucraina.

„Acest pachet nu are absolut nicio legătura cu conflictul din Ucraina sau cu rezolvarea conflictului cu Transnistria”, a precizat Valeriu Mija.

Potrivit lui Mija, echipamentele militare care vor ajunge în Moldova urmare a acestei finanțări vor fi procurate și livrate de Uniunea Europeană, la cererea Republicii Moldova. Oficialul spune că țara noastră a solicitat schimbarea platformei de mobilitatea de la blindatele TAB, care sunt și învechite și costisitoare, la cele IVECO sau HAMWE – mai rapide și mai econome. Totodată, Moldova ar urma să investească în apărarea cibernetică, în supravegherea spațiului operațional cu drone sau în comunicarea și controlul de comandă.

„Ministerul înaintează necesitățile cum noi vedem modernizarea, experții UE verifică și după aceea aprobă decizia și prin tender, transparent, vor fi procurate anumite echipamente, care vor fi livrate”, a mai specificat Valeriu Mija.

Oficialul spune că fiind parte a Tratatului cu privire la Forțele Armate Convenționale în Europa, Republica Moldova nu are dreptul să depășească cantitatea de armament permisă la nivel internațional. Astfel, țara noastră are dreptul să aibă doar:

  • 50 de avioane;
  • 50 de elicoptere,
  • 200 de tancuri;
  • 200 piese de artilerie;
  • Circa 180 piese de infanterie.

„Noi avem dreptul să avem mai mult de atât. Trebuie să menționez că, de fapt, noi nu putem să atingem nici acești parametri”, a mai explicat Mija.

***

Amintim că secretarul de stat al Ministerului Apărării, Valeriu Mija, a declarat, într-un interviu acordat pentru NM, că Republica Moldova va primi arme de calibru mic pentru reînarmarea trupelor de menținere a păcii. Mija nu a exclus că, pe viitor, în țara noastră ar putea ajunge și artilerie grea, informează NM.

Anterior, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că Republica Moldova ar putea accepta livrarea de armament NATO. El a precizat că Ministerul Apărării urmează să facă o evaluare a necesităților pentru armată, poliția de frontieră, etc. Întrebat dacă livrarea de arme NATO în Republica Moldova nu contravine statutului de neutralitate, Igor Grosu a răspuns: „Atâta timp cât facem acest lucru într-un cadru civilizat, transparent, democratic, nu văd nicio problemă”.

Mai târziu, liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a declarat că Occidentul vrea să aprovizioneze Moldova cu arme pentru a provoca un „război” între cele două maluri ale Nistrului. În replică, reprezentanții Chișinăului au scalificat afirmațiile lui Vadim Krasnoselski drept „neîntemeiate” și care nu au un „caracter probator”.

Între timp, Federația Rusă i-a solicitat Republicii Moldova să adopte o abordare echilibrată în a primi asistență militară din partea Occidentului, „deoarece aceasta nu contribuie la întărirea securității republicii”.

De menționat că, de la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, autoritățile de la Chișinău au declarat, în repetate rânduri, despre necesitatea dotării Armatei Naționale. „Dacă Rusia încearcă să vină peste noi, ce facem, trimitem armata cu sapa?”, s-a întrebat Maia Sandu la Moldova 1, după ce a declarat că sistemul de apărare al Republicii Moldova este foarte slab. Aflată recent la o întâlnire cu cetățenii, președinta a dat asigurări că Republica Moldova „nu cumpără armament”, iar „autoritățile nu vor cheltui banii publici în acest scop”.

Amintim că Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 30 iunie o măsură de asistență în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forțelor Armate ale Republicii Moldova. Măsura de asistență va consolida capacitățile unităților de logistică, mobilitate, comandă și control, apărare cibernetică, recunoaștere aeriană fără pilot și comunicații tactice ale Forțelor Armate ale Moldovei prin furnizarea de echipamente neletale, provizii și servicii relevante, inclusiv instruire legată de echipament.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: