screenshot

(VIDEO) „Mișcarea pentru Popor”, din care face parte Partidul ȘOR, a organizat un flashmob la Moldova 1. Reacția directorului companiei

„Mișcarea pentru Popor”, din care fac parte mai mulți activiști și politicieni, inclusiv Partidul „ȘOR”, a organizat un flashmob în fața postului național de televiziune. Reprezentanții formațiunii susțin că la Moldova1 ar exista cenzură. De cealaltă parte, directorul general al companiei „Teleradio Moldova” Vlad Țurcanu a respins acuzațiile.

Circa 20 de persoane, majoritatea în etate, au participat pe 7 februarie la o manifestație organizată în fața postului de televiziune Moldova1. Aceștia au purtat pancarte cu mesajele: „Fiți de partea poporului, spuneți adevărul”, „Dacă Moldova1 nu vine la popor, poporul vine la Moldova1” sau „Jos cenzura!”.

Demonstranții au acuzat conducerea postului de televiziune că nu ar reflecta „onest” problemele cu care se confruntă locuitorii țării. În mod special, unul dintre organizatori s-a arătat nemulțumit de faptul televiziunea națională nu a reflectat conferința de presă privind crearea noii structuri politice.

„Asta vorbește despre corectitudinea și echidistanța politicii editoriale. Suntem aici pentru a le cere în primul rând să difuzeze manifestația de astăzi. Când în țară sunt create astfel de mișcări, ele trebuie reflectate”, a declarat unul dintre participanți.

Contactat de NM pentru un comentariu, Vlad Țurcanu – directorul general al companiei „Teleradio Moldova” a contrazis afirmațiile organizatorilor flashmobului. Acesta a subliniat că postul național de televiziune reflectă echidistant toate evenimentele importante din țară. Mai mult, acesta a dat asigurări că flashmobul va fi difuzat în buletinul de la ora 13:00.

Un reporter a stat tot timpul acolo pe durata flashmobului și a filmat. În buletinul de la ora 13:00 vom da știrea. Dacă am fost vizați direct prin prezența lor fizică, noi prezentăm asta în emisia noastră. Am înțeles că nu au fost pretenții față de noi, ci că au venit să colecteze semnături în susținerea mișcării. Noi suntem deschiși tot timpul pentru a face publică poziția oricărui grup social, care din punct de vedere jurnalistic reprezintă interes. Dacă ne referim la grupul ȘOR și derivata respectivă, am reflectat intens orice declarație din parlament care a reprezentat un punct de vedere demne luat în seama. Și toamna trecută am dat cu regularitate protestele și asta se vede și din monitorizări”, a spus Vlad Țurcanu.

Amintim că, pe 3 decembrie, mai mulți politicieni și activiști, inclusiv reprezentanții Partidului „ȘOR”, activista Maia Laguta și vicepreședintele Partidului Acasă Construim Europa (PACE, condus de Gheorghe Cavcaliuc) Denis Roșca au anunțat crearea unei noi structuri: „Mișcarea Pentru Popor”Anul trecut, deputata Marina Tauber și Diana Caraman (PCRM) anunțau crearea mișcării civice ”O viață nouă”. Obiectivul formațiunii era de a determina PAS să renunțe la putere și să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: