screenshot

(VIDEO) „Mișcarea pentru Popor”, din care face parte Partidul ȘOR, a organizat un flashmob la Moldova 1. Reacția directorului companiei

„Mișcarea pentru Popor”, din care fac parte mai mulți activiști și politicieni, inclusiv Partidul „ȘOR”, a organizat un flashmob în fața postului național de televiziune. Reprezentanții formațiunii susțin că la Moldova1 ar exista cenzură. De cealaltă parte, directorul general al companiei „Teleradio Moldova” Vlad Țurcanu a respins acuzațiile.

Circa 20 de persoane, majoritatea în etate, au participat pe 7 februarie la o manifestație organizată în fața postului de televiziune Moldova1. Aceștia au purtat pancarte cu mesajele: „Fiți de partea poporului, spuneți adevărul”, „Dacă Moldova1 nu vine la popor, poporul vine la Moldova1” sau „Jos cenzura!”.

Demonstranții au acuzat conducerea postului de televiziune că nu ar reflecta „onest” problemele cu care se confruntă locuitorii țării. În mod special, unul dintre organizatori s-a arătat nemulțumit de faptul televiziunea națională nu a reflectat conferința de presă privind crearea noii structuri politice.

„Asta vorbește despre corectitudinea și echidistanța politicii editoriale. Suntem aici pentru a le cere în primul rând să difuzeze manifestația de astăzi. Când în țară sunt create astfel de mișcări, ele trebuie reflectate”, a declarat unul dintre participanți.

Contactat de NM pentru un comentariu, Vlad Țurcanu – directorul general al companiei „Teleradio Moldova” a contrazis afirmațiile organizatorilor flashmobului. Acesta a subliniat că postul național de televiziune reflectă echidistant toate evenimentele importante din țară. Mai mult, acesta a dat asigurări că flashmobul va fi difuzat în buletinul de la ora 13:00.

„Un reporter a stat tot timpul acolo pe durata flashmobului și a filmat. În buletinul de la ora 13:00 vom da știrea. Dacă am fost vizați direct prin prezența lor fizică, noi prezentăm asta în emisia noastră. Am înțeles că nu au fost pretenții față de noi, ci că au venit să colecteze semnături în susținerea mișcării. Noi suntem deschiși tot timpul pentru a face publică poziția oricărui grup social, care din punct de vedere jurnalistic reprezintă interes. Dacă ne referim la grupul ȘOR și derivata respectivă, am reflectat intens orice declarație din parlament care a reprezentat un punct de vedere demne luat în seama. Și toamna trecută am dat cu regularitate protestele și asta se vede și din monitorizări”, a spus Vlad Țurcanu.

Amintim că, pe 3 decembrie, mai mulți politicieni și activiști, inclusiv reprezentanții Partidului „ȘOR”, activista Maia Laguta și vicepreședintele Partidului Acasă Construim Europa (PACE, condus de Gheorghe Cavcaliuc) Denis Roșca au anunțat crearea unei noi structuri: „Mișcarea Pentru Popor”. Anul trecut, deputata Marina Tauber și Diana Caraman (PCRM) anunțau crearea mișcării civice ”O viață nouă”. Obiectivul formațiunii era de a determina PAS să renunțe la putere și să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: