ipn.md

VIDEO NATO: Discrepanța dintre ambițiile politice a lui Putin și realitate ar putea genera un oarecare factor de risc

Secretarul general-adjunct al NATO Mircea Geoană a acordat un interviu lui Wolf Blitzer pentru The Situation Room, la CNN, în cadrul căreia a dezbătut discrepanța dintre ambițiile Federației Ruse în războiul din Ucraina și capabilitățile militare și politice pe care le are președintele Vladimir Putin la dispoziție. Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor dezvăluite de Avril Haines, directorul comunității de informații a Statelor Unite, potrivit căreia Washingtonul a văzut semne că Rusia vrea să își extindă podul terestru din sudul Ucrainei până în Transnistria, însă nu va putea face acest lucru prin orașul-port Odesa, „fără vreun fel de mobilizare”.

Potrivit lui Mircea Geoană, există o deosebire ușor de sesizat între ambițiile ridicate ale liderului de la Kremlin și realitatea de pe câmpul de luptă.

M-am întâlnit cu dna director Haines ieri și ne-am comparat notițele și avem analize foarte similare. Există o discreparanță semnificativă între nivelul ambiției politice a președintelui Putin – noi credem că nu și-a abandonat planul inițial de a ocupa Ucraina sau măcar de a decapita regimul de la Kiev. Dar nu a reușit să facă asta, așa că continuă să aibă ambiții politice la un nivel ridicat, în timp ce capabilitățile sale militare, trupele pe care le are la sol, înfrângerea pe care a suferit-o în jurul Kievului, faptul că are probleme cu moralul trupelor, prin toate acestea vedem și o discrepanță între ambițiile politice și capabilități”.

Mircea Geoană, secretar general-adjunct al NATO

Pe de altă parte, o asemenea situație ar putea fi periculoasă, a remarcat oficialul: „Când există aceste discrepanțe, riscul unor decizii luate ad-hoc, care nu iau în considerare realitățile din teren, rezistența feroce a ucrainenilor, susținerea pe care o primesc din partea națiunilor aliate. Asta ar putea genera un oarecare factor de risc”.

Întrebat dacă NATO se așteaptă ca Vladimir Putin și Fed. Rusă să amplifice operațiunile, întrucât directorul Agenției de Informații a Apărării din cadrul Pentagonului spune că ar putea fi recrutați mii de alți soldați, prind declararea că Rusia este în război, Geoană a răspuns:

„Nu a făcut-o la parada de 9 mai și noi credem că, chiar și pentru el, există o anumită dificultate politică să apeleze la poporul rus și să trimită tinerii într-un loc în care majoritatea concetățenilor lor sunt omorâți sau răniți”.

Mircea Geoană, secretar general-adjunct al NATO

NATO este pregătită să susțină în continuare Ucraina, să apere toți aliații, fară a risca însă o escaladare a acestui conflict într-o conflagrație globală.

NATO are o triplă obligație: în primul rând, continuăm să ajutăm Ucraina în lupta curajoasă pentru a-și apăra pământul. A doua obligație ține de scopul NATO de a apăra țările-membre. Așa că ne întărim prezența pe flancul de est într-un mod semnificativ. Pe pentru prima oară de la crearea NATO am activat planurile de apărare pentru flancul estic. În al treilea rând, obligația este să ne asigurăm că nu escaladăm acest conflict deja sângeros între Rusia și Ucraina într-un război între NATO și Rusia”, a conchis secretarul general adjunct al NATO.

Mircea Geoană, secretar general-adjunct al NATO

Directorul Comunității de Informații din SUA, Avril Haines, a declarat pe 10 mai în timpul unei audieri în Congresul de la Washington în care a vorbit despre amenințările la adresa securității globale. „Evaluăm că președintele Putin se pregătește pentru un conflict prelungit în Ucraina în care încă intenționează să își atingă obiectivele de dincolo de Donbas”, le-a spus ea congresmenilor americani. Potrivit acesteia, printre obiectivele pe termen scurt ale lui Putin ar fi și extinderea podului terestru către Transnistria.

Ea a spus de asemenea că, deși serviciile de informații americane cred că trupele rusești ar putea atinge majoritatea acestor obiective în următoarele luni, ele sunt de părere că forțele Moscovei nu vor reuși să extindă înspre Transnistria un pod terestru care să includă și orașul-port Odesa, „fără vreun fel de mobilizare”.

Ministerul Apărării din Republica Moldova a comentat declarația. Reprezentanții instituției au făcut apel la opinia publică de a evita orice speculații și a nu scoate din context declarațiile Directorului Comunității de Informații din SUA, Avril Haines.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: