Andrei Mardari / NewsMaker

VIDEO Numărul bugetarilor ar putea fi redus? Maia Sandu: „Îmi pare rău, dar avem în instituții publice oameni care vin și își petrec timpul acolo”

Președinta țării Maia Sandu susține că specialiștii buni angajați în instituțiile publice trebuie să aibă salarii motivante. Pe de altă parte, șefa statului a remarcat că printre bugetari sunt și agajați care nu „produc rezultate”, iar Guvernul ar trebui să se ocupe de această reformă în anul 2022. În același timp, președinta țării a menționat că are un salariu de 15 600 de lei, cu care „se descurcă”. 

În cadrul ediției din 31 decembrie a unei emisiuni la postul național de radio, președinta țării a vorbit despre majorările de salarii operate la Curtea Constituțională. Maia Sandu a menționat că inițiativa a pornit de la intenția de a crește lefurile angajaților instituției, pe lângă cele ale judecătorilor.

„Este important ca acești angajați să fie de calitate. Pentru asta, trebuie să primească un salariu bun. De deciziile Curții depind foarte multe în țară, pentru toți cetățenii. Eu cred că oamenii care au funcții înalte de răspundere trebuie să fie buni profesioniști și să fie bine plătiți”, a argumentat șefa statului.

Maia Sandu a mai spus că este de părere că și în celelalte domenii trebuie să se reușească creșterea salariilor.

„Vreau să fac o remarcă: îmi pare rău, dar avem în instituții publice oameni care vin și își petrec timpul acolo, dar care nu neapărat produc rezultate sau ajută cetățenii prin activitatea lor. Eu sunt pentru ca să îi plătim mai bine pe cei care muncesc, iar cei care nu muncesc, să-și caute de treabă în altă parte. Această reformă trebuie să fie parte din eforturile Guvernului în anul care vine. Nu vom putea să avansăm pe toate aceste domenii, cu planurile noastre ambițioase, dacă vor continua să lucreze 4-5-10 oameni, iar restul să se odihnească, să se plângă că salariul este mic”, a punctat Sandu.

Șefa statului s-a referit și la lefurile unor conducători ai unor agenții publice.

„În trecut – cum era la aceste agenții, la aceste funcții înalte: și salarii mari, acești oameni furau de 10 ori mai mult decât primeau salariu și niciun rezultat. Acum, lucrurile trebuie să fie altfel”, a spus președinta țării.

Întrebată dacă salariul de șef al statului, de 15 600 de lei, este suficient ca să se întrețină, Maia Sandu a răspuns: „Este o onoare pentru mine să fiu președintele Republicii Moldova și, binențeles, nu am venit în această funcție pentru salariu. Mă descurc cu salariul care este. Vreau să ajungem peste câțiva ani să avem salarii bune pentru toată lumea care muncește, indiferent de funcție”.

Pe 23 decembrie, premierul Natalia Gavrilița a dezvăluit că are un salariu de circa 16 mii de lei, la fel ca președinta țării și că are anumite economii, pe care le utilizează.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: