Reuters

(VIDEO) Proteste în mai multe orașe din Polonia, după moartea unei femei însărcinate căreia i s-a refuzat avortul

Proteste de amploare s-au desfășurat, sâmbătă, în câteva orașe din Polonia, față de legile stricte privind avortul. Acțiunile au avut loc după ce moartea unei femei însărcinate – care, potrivit familiei sale, ar fi putut fi salvată prin această procedură – a reaprins dezbaterea publică pe această temă într-una dintre cele mai devotate ţări catolice din Europa, relatează Reuters, citat de Adevărul.ro.

Proteste au avut loc în zeci de oraşe, inclusiv în Pszczyna, în sudul Poloniei, unde locuia femeia. În Varşovia, demonstranţii purtau bannere pe care scria „Ar putea fi în viaţă”, „Drepturile femeilor, drepturile omului”, precum şi fotografii ale decedatei.

Reuters

Declanşatorul acestui nou val de proteste împotriva legii avortului a fost moartea unei femei de 30 de ani, identificată în presă doar ca Izabela, care a avut loc pe 22 septembrie, dar a fost făcută publică de familia acesteia în urmă cu o săptămână. Aceasta a murit în a 22-a săptămână de sarcină, din cauza unui şoc septic.

Femeia a fost internată la un spital din Pszczyna (sudul Poloniei), unde medicii au decis că fătul nu poate supravieţui, deoarece prezenta anomalii grave şi pierduse tot lichidul amniotic. În ciuda acestui fapt, potrivit avocatei familiei, aceştia au refuzat să efectueze un avort cât timp fătul încă mai avea bătăi ale inimii.   Când o ecografie a arătat că fătul era mort, medicii au decis să efectueze o cezariană. Avocata familiei, Jolanta Budzowska, a declarat că inima Izabelei s-a oprit în drum spre sala de operaţie şi că aceasta a murit în ciuda eforturilor de resuscitare.

„Şi inima ei bătea”, se putea citi pe bannere şi în informaţiile împărţite de organizatorii protestului.  După ce cazul a ieşit la iveală în urmă cu o săptămână, procuratura regională din Katowice (sud) a deschis o anchetă, iar Ministerul Sănătăţii a ordonat un audit pentru a stabili dacă spitalul a comis neglijenţă.

Reuters

Sâmbătă, site-ul de ştiri Onet.pl a publicat un interviu cu soţul unei alte femei care, potrivit acestuia, a murit în iunie în circumstanţe similare.  Guvernul susţine că nu hotărârea judecătorească a fost de vină pentru moartea Izabelei, ci mai degrabă o eroare a medicilor. Ministrul polonez al Sănătăţii, Adam Niedzielski, s-a angajat să emită orientări pentru a clarifica situaţiile în care întreruperile de sarcină sunt legale.

”Am cerut consultantului naţional pentru obstetrică şi ginecologie să emită astfel de orientări… care vor fi lipsite de ambiguitate cu privire la faptul că siguranţa unei femei, într-un caz precum cel întâmplat, este un motiv pentru a întrerupe sarcina”, a declarat el pentru radioul privat RMF FM.

Reuters
Reuters

La protestul din Varşovia s-au alăturat, printre alţii, primarul capitalei, Rafal Trzaskowski, şi şeful partidului de opoziţie Platforma Civică şi fost preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk.

”Un medic care vrea să salveze viaţa unei femei trebuie să se întrebe dacă domnul Ziobro îl va băga la închisoare”, avertizase vineri Tusk, referindu-se la ministrul Justiţiei, din partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), într-un apel ca mai multe persoane să se alăture protestelor.

O hotărâre din 2020 a Tribunalului Constituţional din Polonia, potrivit căreia avortul pe motiv de malformaţii fetale contravine Constituţiei, a intrat în vigoare în ianuarie, ceea ce a dus la o interdicţie aproape totală a avortului şi la proteste pe scară largă. Avorturile sunt permise în Polonia doar în cazul în care sarcina este rezultatul unui viol sau dacă viaţa mamei este în pericol, deşi unele grupuri ultra-catolice doresc să elimine chiar şi aceste cazuri.  

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: