Reuters

(VIDEO) Proteste în mai multe orașe din Polonia, după moartea unei femei însărcinate căreia i s-a refuzat avortul

Proteste de amploare s-au desfășurat, sâmbătă, în câteva orașe din Polonia, față de legile stricte privind avortul. Acțiunile au avut loc după ce moartea unei femei însărcinate – care, potrivit familiei sale, ar fi putut fi salvată prin această procedură – a reaprins dezbaterea publică pe această temă într-una dintre cele mai devotate ţări catolice din Europa, relatează Reuters, citat de Adevărul.ro.

Proteste au avut loc în zeci de oraşe, inclusiv în Pszczyna, în sudul Poloniei, unde locuia femeia. În Varşovia, demonstranţii purtau bannere pe care scria „Ar putea fi în viaţă”, „Drepturile femeilor, drepturile omului”, precum şi fotografii ale decedatei.

Reuters

Declanşatorul acestui nou val de proteste împotriva legii avortului a fost moartea unei femei de 30 de ani, identificată în presă doar ca Izabela, care a avut loc pe 22 septembrie, dar a fost făcută publică de familia acesteia în urmă cu o săptămână. Aceasta a murit în a 22-a săptămână de sarcină, din cauza unui şoc septic.

Femeia a fost internată la un spital din Pszczyna (sudul Poloniei), unde medicii au decis că fătul nu poate supravieţui, deoarece prezenta anomalii grave şi pierduse tot lichidul amniotic. În ciuda acestui fapt, potrivit avocatei familiei, aceştia au refuzat să efectueze un avort cât timp fătul încă mai avea bătăi ale inimii.   Când o ecografie a arătat că fătul era mort, medicii au decis să efectueze o cezariană. Avocata familiei, Jolanta Budzowska, a declarat că inima Izabelei s-a oprit în drum spre sala de operaţie şi că aceasta a murit în ciuda eforturilor de resuscitare.

„Şi inima ei bătea”, se putea citi pe bannere şi în informaţiile împărţite de organizatorii protestului.  După ce cazul a ieşit la iveală în urmă cu o săptămână, procuratura regională din Katowice (sud) a deschis o anchetă, iar Ministerul Sănătăţii a ordonat un audit pentru a stabili dacă spitalul a comis neglijenţă.

Reuters

Sâmbătă, site-ul de ştiri Onet.pl a publicat un interviu cu soţul unei alte femei care, potrivit acestuia, a murit în iunie în circumstanţe similare.  Guvernul susţine că nu hotărârea judecătorească a fost de vină pentru moartea Izabelei, ci mai degrabă o eroare a medicilor. Ministrul polonez al Sănătăţii, Adam Niedzielski, s-a angajat să emită orientări pentru a clarifica situaţiile în care întreruperile de sarcină sunt legale.

”Am cerut consultantului naţional pentru obstetrică şi ginecologie să emită astfel de orientări… care vor fi lipsite de ambiguitate cu privire la faptul că siguranţa unei femei, într-un caz precum cel întâmplat, este un motiv pentru a întrerupe sarcina”, a declarat el pentru radioul privat RMF FM.

Reuters
Reuters

La protestul din Varşovia s-au alăturat, printre alţii, primarul capitalei, Rafal Trzaskowski, şi şeful partidului de opoziţie Platforma Civică şi fost preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk.

”Un medic care vrea să salveze viaţa unei femei trebuie să se întrebe dacă domnul Ziobro îl va băga la închisoare”, avertizase vineri Tusk, referindu-se la ministrul Justiţiei, din partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), într-un apel ca mai multe persoane să se alăture protestelor.

O hotărâre din 2020 a Tribunalului Constituţional din Polonia, potrivit căreia avortul pe motiv de malformaţii fetale contravine Constituţiei, a intrat în vigoare în ianuarie, ceea ce a dus la o interdicţie aproape totală a avortului şi la proteste pe scară largă. Avorturile sunt permise în Polonia doar în cazul în care sarcina este rezultatul unui viol sau dacă viaţa mamei este în pericol, deşi unele grupuri ultra-catolice doresc să elimine chiar şi aceste cazuri.  

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Munteanu a comentat perspectiva aderării „parțiale” la UE: „Aceste discuții sunt confidențiale”

Obiectivul Republicii Moldova este devină stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Afirmația a fost făcută de prim-ministrul Alexandru Munteanu în cadrul unei conferințe de presă din 11 februarie, după ce în presa internațională au apărut informații despre faptul că UE ar lucra la un plan privind o aderare „parțială” a Ucrainei anul viitor. În același timp, premierul a sugerat că, în cazul în care autoritățile de la Bruxelles vor agrea un astfel de plan pentru Ucraina, Chișinăul ar putea lua în calcul soluții alternative pentru o aderare rapidă.

Dacă există soluții intermediare, cred ele sunt binevenite. Dar nici măcar autoritățile din Ucraina n-au o claritate concretă, fiindcă oricum este legat de planul de pace care se negociază acum. Și înțeleg – nu cunosc detaliile, aceste discuții sunt confidențiale – că face parte din planul ăsta de pace și, în funcție de ce înțelegere și cât de repede se ajunge la această înțelegere, asta ar fi fost una din căi de aderare”, a declarat Alexandru Munteanu.

Prim-ministrul a mai spus că obiectivul Republicii Moldova este să devină membră UE cu drepturi depline. În același timp, oficialul a menționat că, în cazul în care Bruxelles-ul va conveni asupra unei aderări „parțiale” a Ucrainei, și Republica Moldova ar putea lua în considerare soluții alternative.

Comisia (Comisia Europeană – n. r.) ne-a spus că, dacă se ajunge la așa o soluție, Republica Moldova va face parte din această soluție. Dar iarăși, pe noi ne interesează parcursul nostru de a deveni un membru cu drepturi depline. Și asta, de fapt, este obiectivul nostru. Restul, sigur, în momentul în care se ia o decizie politică, noi putem să ne gândim și la alte soluții intermediare”, a spus șeful Executivului.

Precizăm că, pe 10 februarie, Politico a scris, citând diplomați și oficiali europeni, că UE elaborează un plan fără precedent care ar putea permite Ucrainei să obțină o formă de aderare parțială la blocul comunitar în 2027, înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare. Scopul acestui plan este să ofere Ucrainei timpul necesar pentru implementarea reformelor complexe, reducând în același timp riscul ca țara să își piardă încrederea în perspectiva aderării și să se îndepărteze de Vest.

Totodată, ideea unei aderări rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 este inclusă în proiectul unui acord de pace elaborat de Kiev împreună cu partenerii săi internaționali.

Ucraina a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, împreună cu Republica Moldova. Cele două state au început oficial, pe 25 iunie 2024, negocierile de aderare, iar în septembrie 2025 au finalizat procesul de screening bilateral.

Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii clusterelor cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, în prezent, merge în tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană.

Autoritățile de la Budapesta, în frunte cu prim-ministrul Viktor Orban, susțin, între altele, că inițierea negocierilor cu Ucraina, aflată sub invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, ar putea atrage UE în război și ar deturna fonduri ale contribuabililor europeni.

În timp ce deschiderea oficială a clusterelor rămâne blocată, Bruxellesul a anunțat în decembrie 2025 că va începe discuții la nivel tehnic cu Republica Moldova pe trei clustere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”.

În februarie, într-un interviu acordat Euractiv, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova este deschisă să accelereze procesul de aderare la UE, chiar dacă acest lucru ar presupune, inițial, o formă de aderare fără drepturi depline. Oficialul a afirmat că Chișinăul este dispus să ia în considerare „idei creative” pentru a scurta procesul.

În ceea ce privește Ucraina, Politico menționează că UE analizează mai multe opțiuni pentru a depăși eventualele blocaje în implementarea planului de aderare parțială, inclusiv posibile evoluții politice interne în Ungaria sau activarea mecanismelor prevăzute de articolul 7 din Tratatul UE, care permit suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: