Andrei Mardari | NewsMaker

VIDEO Recean a luat-o la rost pe Vlah, după vizita nedorită a liderului Tatarstanului: „Au încercat să vină și să se implice în alegeri și în politică”

Premierul Dorin Recean a vorbit despre încercarea de a intra în Moldova a liderului Tatarstanului. Potrivit lui Recean „luni, patru cetățeni, unii din ei pretinzând că sunt religioși au încercat să vină aici la Chișinău și să se implice în alegeri și în politica locală”. Recean a spus autoritățile nu vor „accepta ca cineva să se implice în treburile interne Moldovei”. Ulterior, el s-a adresat către bașcanul Găgăuziei, menționând că Vlah nu s-a expus la acest subiect. Totodată, Recean a cerut ca reprezentanților Ambasadei Federației Ruse să li se retragă acreditarea de la Aeroport. În același timp, el a solicitat vicepremierului Nicu Popescu să analizeze „dacă unul din aceștia doi nu și-a meritat să fie deportați”. 

Luni, patru cetățeni, unii din ei pretinzând că sunt religioși au încercat să vină aici la Chișinău și să se implice în alegeri și în politica locală. Eu ce vreau să vă spun, că cetățenii care temporar sunt deputați și invită aici pe cei care ajută la uciderea oamenilor, uciderea copiilor, uciderea femeilor în Ucraina, nu au ce căuta aici”, a menționat Recean.

El a adăugat că Moldova nu se asociază cu războiul.

Moldova nu trebuie asociată cu aceste atrocități și asta vreau să spun acestor cetățeni. Ei nu trebuie să se pună în poară cu Poliția de Frontieră și cu autoritățile din Aeroport. Asta nu le face față. Reamintesc, ei temporar sunt deputați, asta nu le dă dreptul să se poarte urât cu cetățenii Republicii Moldova care sunt în exercitarea funcțiilor”, a comunicat Recean.

Potrivit lui, autoritățile moldovenești nu vor „accepta ca cineva să se implice în treburile interne ale Republicii Moldova”. „Cei care cheamă agresorii în Republica Moldova, indiferent dacă temporar au statutul de deputat, le recomand să nu o mai facă pentru că nu vor reuși”, a spus Recean.

Ulterior, el s-a adresat către bașcanul Găgăuziei Irina Vlah.

„Doamna Vlah, fără supărare. Dumneavoastră de obicei citiți lecții de morală, nu am auzit să vă expuneți în acest sens, decât faptul că „da, este ok, sunt prietenii noștri”, „sunt agresorii care nouă ne plac”. Nu acceptăm astfel de lucruri”, a mai precizat Recean.

Totodată, el a cerut ca reprezentanților Ambasadei Federației Ruse să li se retragă acreditarea de la Aeroport.

„Vreau să mulțumesc Poliției de Frontieră care și-au făcut bine meseria, Ministerului de Interne și Ministerului Afacerilor Externe. Celor doi reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse să li se retragă acreditarea de la Aeroport”, a spus Recean.

Irina Vlah s-a arătat nedumerită de ce premierul a menționat-o în cadrul discursului.

Eu nu știu și nu am înțeles de ce dumneavoastră ați spus despre mine. Dacă vorbim despre partenerii noștri care au venit, vreau să vă spun că noi conlucrăm cu regiunea Tatarstan de acum 25 de ani. În acești ultimi 8 ani, această regiune și liderul acestei regiuni au susținut regiunea noastră foarte mult. Ei au oferit pentru regiune echipament pentru spitalele noastre, calculatoare pentru școlile noastre, instrumente pentru muzică în școlile de artă. Noi am avut relații bune și vom avea și mai departe”, a spus Vlah.

În același timp, ea a precizat că nu vrea să comenteze vizita liderului Tatarstanului în Moldova.

Eu nu vreau să comentează această vizită, eu nu vreau să comentez motivul acestei vizite. Dar nu am înțeles de ce dumneavoastră vedeți legătura între domnul Minnikhanov și războiul care este peste hotar”, a comunicat Vlah.

Recean a îndemnat-o pe Vlah să citească presa internațională. „Adică nu e o problemă să ucizi copiii, nu e o problemă să ucizi oamenii, dar dacă aduceți niște calculatoare e tot ok. Asta vreți să spuneți?”, a menționat Recean.

Nu aceasta am vrut să spun. V-am prezentat o scurtă informație despre ce relație noi avem între regiunile noastre. Și noi nu avem o asociație că această regiune este agresor pentru țara noastră”, a spus ulterior Vlah.

„Dacă noi o să continuăm să avem aceeași atitudine duplicitară și imorală, noi nu o să creștem ca națiune”, a adăugat Recean. „Domnule vicepremier, vedeți dacă unul din aceștia doi nu și-a meritat să fie deportați. Mulțumesc”, a conchis Recean.

Amintim că liderul Tatarstanului a publicat un video pe 17 aprilie în care anunța că se află pe Aeroportul Internațional Chișinău, doar că autoritățile moldovenești nu i-au permis intrarea pe teritoriul țării noastre. Minnikhanov urma să participe la primul Congres internațional al diplomației populare „Prietenia popoarelor 2023” desfășurat luni, 17 aprilie, la Comrat.

„Dragi prieteni, suntem la Chișinău. Acum am aterizat la invitația lui Victor Petrov și Alexandr Suhodolski, care recent ne-au vizitat republica. Aveam planificat un program amplu, dar autoritățile Moldovei au decis că nu putem să vă vizităm țara”, a declarat liderul Tatarstanului. De menționat Victor Petrov este candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei. Anterior, deputatul socialist Vasile Bolea și-a anunțat susținerea pentru Petrov. Asta cu toate că, secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea a anunțat că socialiștii îl vor susține pe Grigorii Uzun, fost deputat al fracțiunii PSRM în Parlament.

Poliția de Frontieră a confirmat că liderul Tatarstanului a primit de refuz de intrare în Republica Moldova și a venit cu unele precizări.

Refuzul autorităților moldovenești privind intrarea în țară a liderului Tatarstanului este „un alt pas neprietenesc” față de Rusia. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova.

***

Alegerea bașcanului Găgăuziei va avea loc pe 30 aprilie. Actuala bașcană Irina Vlah a ocupat această funcție două mandate la rând și, în consecință, nu va putea candida. Opt pretendenți vor concura pentru funcția de bașcan al Găgăuziei: Serghei Cimpoeș, Nicolai Dudoglo, Grigorii Uzun, Victor Petrov, Mihail Formuzal, Dmitri Croitor, Serghei Cernev și Evghenia Guțul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: