VIDEO „Trebuie să luptăm împreună cu propaganda rusă”. Maia Sandu, declarații despre asistența NATO și neutralitatea Moldovei 

Președinta Maia Sandu a spus, la Conferinţa de Securitate de la München cu participarea șefului NATO Jens Stoltenberg, că Moldova și NATO trebuie să dezvolte abordări comune în lupta cu propaganda rusă în Republica Moldova și rețelele de socializare unde se răspândește dezinformarea care promovează războiul. 

Maia Sandu a declarat că „acum în prioritate sunt proiectele care necesită o abordare urgentă”.

„Cea mai mare problemă pentru noi acum este nevoia de apărare aeriană. Acest lucru este necesar nu numai pentru Moldova, ci și pentru întreaga regiune. Și le cerem partenerilor noștri NATO să ia în considerare acest tip de asistență, de care avem nevoie urgentă”, a menționat președinta.

De asemenea, ea a crede că Moldova „ar trebui împreună cu NATO să lupte cu propaganda rusă”.

„Ne este foarte greu să ne ocupăm singuri de această problemă. Cred că avem nevoie de abordări comune în lupta împotriva dezinformării care promovează războiul. De asemena cred că avem nevoie de abordări comune în ceea ce privește rețelele de socializare care nu răspund nevoilor Moldovei, având în vedere că acolo se promovează războiul și se răspândește dezinformarea”, a adăugat șefa statului.

La întrebarea unei jurnaliste despre ce crede Maia Sandu despre renunțarea la neutralitate, șefa statului a subliniat că statutul de neutralitate nu va putea proteja Moldova.

„Cred că propaganda rusă răspândită este de vină pentru acest lucru. Una dintre liniile acestei propagande este afirmația că țările neutre nu ar trebui să-și consolideze capacitățile de apărare. Din păcate mulți oameni din Moldova, cărora le este frică de război, cred în această propagandă. De aceea cred că trebuie să luptăm împreună cu această propagandă. Dar, în ciuda imposibilității de a renunța acum la neutralitate, Moldova are nevoie de ajutor pentru consolidarea sectorului de apărare. Moldova ar trebui să facă parte din noua arhitectură europeană de securitate”, a conchis președinta.

Pe 20 ianuarie, secretarul general adjunct NATO Mircea Geoană a declarat că Republica Moldova încearcă să iasă din sfera de influență a Federației Ruse, iar NATO, UE și Bucureștiul o vor ajuta în acest demers.

Tot pe 20 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că „acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”. „Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia ca națiune că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a precizat Maia Sandu, pentru Politico.

Ex-președintele Republicii Moldova Igor Dodon a reacționat la cele menționate de Maia Sandu. Acesta a clasat declarația șefei statului drept una periculoasă. „Cetăţenii noştri vor să menţină neutralitatea şi pacea, după cum arată rezultatele numeroaselor sondaje de opinie publică, şi nu vor fi niciodată de acord să devină carne de tun pentru NATO în lupta împotriva Rusiei”, a reacționat Dodon. 

Ulterior, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a spus că discuțiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianță militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetățenii. Nosatîi a declarat că Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: