screenshot/AP

(VIDEO) Ultima zi de funeralii prezidențiale în Iran. Sute de mii de oameni și lideri din 68 de țări participă la înmormântare

Sute de mii de persoane s-au adunat pe străzile capitalei Teheran, pe 22 mai, pentru procesiunea funerară a președintelui Raisi (63 de ani) și a altor victime ale accidentului aviatic din 19 mai, inclusiv ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian, informează agenția Anadolu. Iranul a declarat cinci zile de doliu pentru răposați, timp în care decedații vor fi petrecuți pe ultimul drum și înmormântați în orașele lor natale.

Demnitari din 68 de țări și-au anunțat participarea la funeralii, printre care: emirul Qatarului, prim-miniștrii Irakului, Pakistanului și Azerbaidjanului, președinții Tunisiei, Siriei și Tadjikistanului, precum și reprezentanți de rang înalt din diverse țări, inclusiv vicepreședintele și ministrul de externe al Turciei. Miniștrii de externe din țări precum Liban, Egipt, Arabia Saudită și Venezuela, și-au adus, de asemenea, omagiile.

Și Ministerul de Externe de la Chișinău a publicat un mesaj de condoleanțe pe rețeaua X.


Mulțimile au ridicat bannere mari care îl aclamau pe Raisi drept „martir al slujirii”. Cu toate acestea, Raisi n-a fost o figură universal apreciată de către iranieni. Acesta a fost ales în calitate de președinte în 2021, cu cea mai scăzută rată de participare a alegătorilor.

Începând cu septembrie 2022, pe parcursul a șase luni, cetățeni iranieni au desfășurat proteste asociate cu moartea tinerei Mahsa Amini. Cea din urmă a murit la scurt timp după ce a fost reținută de așa numita poliție a moralității, care pune în aplicare reglementările privind îmbrăcămintea modestă (ḥijāb) și comportamentul neprihănit. Aceste reglementări au fost introduse de aripa conservatoare a conducerii Iranului, din care Raisi făcea parte.

Conform datelor prezentate de Misiunea internațională independentă de constatare a faptelor din Iran de pe lângă ONU, cel puțin 551 oameni au murit în urma intervențiilor și în custodia organelor de forță a Iranului pe perioada desfășurării protestelor din anii 2022-2023. Misiunea a acuzat Iranul de execuții, violuri și tortură cu scopul de a reprima protestatarii.

În 2019, SUA a impus sancțiuni împotriva lui Raisi pentru presupusului rol pe care acesta l-a avut în executarea în masă a 5000 de deținuți politici din Irak în urmă războiului Iran-Irak din anii 80, în timp ce ocupa rolul de procuror. Pe parcursul anilor 2023-2024, Iranul a fost acuzat de comunitatea internațională că a aprovizionat Rusia cu drone.

În prima zi a procesiunilor, multipli lideri regionali au fost prezenți la funeraliile lui Raisi. Printre aceștia s-a numărat și unul din liderii Hamas – Ismail Haniyeh. Amintim că procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a cerut mandate de arest de la curte pentru liderii Hamas Ismail Haniyeh, Yahya Sinwar and Mohammed Deif, cât și pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Yoav Gallant pentru crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza și Israel.

Următoarele alegeri prezidențiale anticipate în Iran vor avea loc la 28 iunie 2024, în urma decesului președintelui Ebrahim Raisi. Pe parcursul alegerilor și procesului de transfer de putere, care va dura 50 de zile, interimatul va fi asigurat de prim-vicepreședintele Mohammad Mokhber.

***

​Un elicopter în care se aflau președintele Iranului, Ebrahim Raisi, ministrul iranian de Externe și alți oficiali  s-a prăbușit în timp ce traversa o zonă muntoasă, în condiții de ceață densă. Toate persoanele aflate la bord au murit.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

30 de ani de la aderarea R. Moldova la Consiliul Europei. Popșoi: „A fost un pilon esențial al progresului nostru” (VIDEO)

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a transmis pe 13 iulie un mesaj cu ocazia împlinirii a trei decenii de la aderarea Republicii Moldova la Consiliului Europei. Diplomatul a menționat că Consiliul Europei a fost un „pilon esențial” al progresului Republicii Moldova și și-a exprimat convingerea că parteneriatul din acestea va continua să fie unul solid.

Pe 13 iulie 1995, Republica Moldova făcea un pas esențial pe calea democrației, a statului de drept, a respectului pentru drepturile omului, integrându-se într-o familie de valori care ne-a inspirat și sprijinit constant în procesul de consolidare instituțională și transformare democratică. Trei decenii mai târziu, putem spune cu certitudine că parteneriatul cu Consiliul Europei a fost un pilon esențial al progresului nostru. Grație cooperării strânse și susținute, am reușit să avansăm reforme importante în justiție, combaterea corupției, protecția drepturilor omului, libertatea presei și guvernarea democratică. (…) Privim înainte cu încredere, convinși că acest parteneriat va continua să fie solid, constructiv și orientat spre viitorul european al țării noastre”, a transmis ministrul de Externe.

De asemenea, Mihai Popșoi a mulțumit, în numele Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Europei pentru solidaritate, expertiză și sprijin „constant” acordat în acești 30 de ani.

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, care a fost creată la 5 mai 1949. Consiliul Europei reunește 46 de state membre și o serie de state cu statut de observator (SUA, Mexic, Israel, Canada, Vatican, Japonia).

Acesta are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de Comitetul Miniștrilor, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.

Republica Moldova a deținut pentru prima dată președinția Comitetului de Miniștri în perioada mai-noiembrie 2003. Atunci țara noastră a devenit prima țară din spațiul CSI care a deținut această poziție. O a doua președinție este programată pentru noiembrie 2025 – mai 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: